6,939 matches
-
înaltele părți contractante, prezenta convențiune va intra în vigoare între aceste două părți”. Articolul 5 se referea la semnarea convenției, la numărul de exemplare, în funcție de numărul semnatarilor. În anexă se preciza “Înaltele părți contractante semnatare ale Convenției relative de definiția agresiunii; dornice sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicațiunea absolută a regulei puse în articolul 2 al zisei Convenții, de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul, constată că nici un act de agresiune în sensul articolului 2
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Convenției relative de definiția agresiunii; dornice sub rezerva expresă a nu restrânge întru nimic aplicațiunea absolută a regulei puse în articolul 2 al zisei Convenții, de a da anumite indicațiuni de natură a determina agresorul, constată că nici un act de agresiune în sensul articolului 2 al zisei Convenții nu va putea, între altele, să fie justificată de una din imprejurările următoare : A. Situațiunea internă a unui stat... B. Purtarea internațională a unui stat... ” Cu ocazia semnării Convenției de definire a agresiunii
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
agresiune în sensul articolului 2 al zisei Convenții nu va putea, între altele, să fie justificată de una din imprejurările următoare : A. Situațiunea internă a unui stat... B. Purtarea internațională a unui stat... ” Cu ocazia semnării Convenției de definire a agresiunii de către România, marele diplomat român Nicolae Titulescu, în discursul ținut cu acest prilej, a subliniat însemnătatea istorică a acestui document :“Tratatul ce am semnat azi are o importanță considerabilă. La un moment când pe urma atâtor evenimente situația internațională este
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
în chipul cel mai armonios, obligația absolută și perpetuă de neagresiune. Cu cât această definițiune va fi acceptată de un mai mare număr de state, cu atât va fi lucrat mai mult pentru consolidarea păcii generale”. Convențiile de definire a agresiunii, referindu-se în primul rând la prohibirea războiului, act statuat prin Tratatul Briand-Kellogg, au ridicat clauzele acestui tratat la rangul și semnificația unor norme de conduită internațională, norme fără de care nu se puteau concepe relații corecte între state. Prevenind orice
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
însă dreptul la autoapărare în scopul păstrării independenței și a inviolabilității teritoriilor a statelor semnatare, a liberii dezvoltări a instituțiilor, indiferent de regimul lor politic și social. “Reluând teza autoapărării, formulată mai general în Tratatul Briand-Kellogg, convențiile de definire a agresiunii statuau pentru prima oară reguli precise de conviețuire și de comportare interstatală, dând astfel o temelie trainică și concretă securității europene”. Un merit deosebit în realizarea acestui act pozitiv l-au avut Litvinov, ministrul de externe al U.R.S.S. și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
o temelie trainică și concretă securității europene”. Un merit deosebit în realizarea acestui act pozitiv l-au avut Litvinov, ministrul de externe al U.R.S.S. și ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu. Cu prilejul semnării tratatului de definire a agresiunii în iulie 1933, la Geneva, marele diplomat Nicolae Titulescu a ținut un discurs în care arăta ce reprezenta acest tratat pentru România, pentru Mica Înțelegere, pentru securitatea europeană, în general. “D-tale, domnule Litvinov, și delegației sovietice îi revine onoarea
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
ce reprezenta acest tratat pentru România, pentru Mica Înțelegere, pentru securitatea europeană, în general. “D-tale, domnule Litvinov, și delegației sovietice îi revine onoarea de a fi precizat pentru prima dată în viața internațională cu curaj, francheță și claritate definiția agresiunii. Eu nu revendic pentru țara mea și pentru statele Micii Înțelegeri decât meritul de a fi înțeles, împreună cu Polonia, din primul ceas în care definiția dvs. a devenit publică, toată importanța ei pentru menținerea păcii generale și de fi susținut
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
De asemenea, România s-a afirmat și în cadrul Conferinței dezarmării, prin reprezentanții săi și, în special prin Nicolae Titulescu, în apărarea securității internaționale și în semnarea convențiilor de la Londra, privind definirea agresorului, din 3-4 iulie 1933. Convențiile de definire a agresiunii au creat, așadar, un climat de încredere în posibilitățile obiective și subiective ale statelor de a stăvili agresiunea. România și toate statele semnatare ale acestor convenții, făuriseră astfel un model de apărare a securității, ce putea sluji întregului continent și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Titulescu, în apărarea securității internaționale și în semnarea convențiilor de la Londra, privind definirea agresorului, din 3-4 iulie 1933. Convențiile de definire a agresiunii au creat, așadar, un climat de încredere în posibilitățile obiective și subiective ale statelor de a stăvili agresiunea. România și toate statele semnatare ale acestor convenții, făuriseră astfel un model de apărare a securității, ce putea sluji întregului continent și nu numai zonei în care, de fapt și de drept, funcționau convențiile de definire a agresiunii. Marea problemă
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a stăvili agresiunea. România și toate statele semnatare ale acestor convenții, făuriseră astfel un model de apărare a securității, ce putea sluji întregului continent și nu numai zonei în care, de fapt și de drept, funcționau convențiile de definire a agresiunii. Marea problemă internațională a păcii-securității-dezarmării, asupra căreia dezbaterile au durat ani în șir, a avut un deznodământ falimentar : în loc de dezarmare s-a ajuns la înarmare, în loc de întărirea securității și păcii bazată pe respectarea tratatelor de pace s-a ajuns la
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
american. La începutul deceniului patru, situația internațională a început să se deterioreze. Semnele unui nou conflict au apărut în Extremul Orient, acolo unde Japonia a ocupat o parte a Chinei, cunoscută sub numele de Manciuria (septembrie 1931 martie 1932). Această agresiune a fost considerată de unii istorici drept începutul celei de-a doua mari conflagrații mondiale. Societatea Națiunilor a încercat să rezolve incidentul printr-o conferință dedicată dezarmării, dar care nu s-a finalizat cu semnarea unui document oficial. În decembrie
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Gdansk (Danzig) și coridorul spre Prusia Orientală. Evenimentele aveau să se succeadă cu repeziciune, statele revizioniste încălcând unilateral sistemul de tratate încheiate după Primul Război Mondial. Lipsa de fermitate a democrațiilor occidentale, a permis statelor din Axă să treacă la agresiuni militare deschise, întreprinse de Italia împotriva Albaniei și de Japonia contra Mongoliei. Mișcările diplomatice de la mijlocul anului 1939 au avut ca scop limitarea pericolului de izbucnire a unui nou conflict de proporțiile celui din 1914-1918. În acest sens, Franța și
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
la războiul germano-sovietic 22 iunie 1941-23 august 1944 Participarea României la războiul împotriva Uniunii Sovietice a fost privită în mod eronat până în 1990. Istoriografia vechiului regim ocolea acest subiect sau îl trata în conformitate cu ideologia comunistă, care susținea teza războiului de agresiune a României alături de Germania hitleristă. Schimbările politice din estul Europei, de după 1990, au permis accesul la arhivele de la Moscova, iar istoriografia românească a acordat spații mai ample în tratarea acestui subiect considerat tabu până în 1989. Intrarea României în conflictul germano-sovietic
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Consilii de Coroană de la București a fost dezbătută ipoteza unui atac armat al U.R.S.S. dacă s-ar fi respins nota ultimativă a lui Molotov, ceea ce nu putea să constituie numaidecât un argument pentru cedare ci, dimpotrivă, și pentru respingerea agresiunilor Moscovei. În acest cadru nu poate fi ignorată problema valorii și calității trupelor sovietice destinate operațiunilor din Basarabia și Bucovina. În vara anului 1940, România nu putea miza pe mai mult de 40 de divizii, din care, pentru apărarea frontierelor
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
notelor ultimative sovietice „cotropirea vertiginoasă a țării,, și „distrugerea statului român”. Echilibrul de forțe germano-rus urmărit în zonă, excludea posibilitatea ca România să fi fost integral ocupată de U.R.S.S.. Evident Tătărăscu nu cunoștea corespondența diplomatică sovietogermană ce a premers agresiunea U.R.S.S. din iunie 1940 contra României, dar prin serviciile specializate din subordine (Secția a Il-a și S.S.I.-ul condus de Mihail Moruzov), trebuia să cunoască secretele colaborării sovieto-germane și, separat, planurile Berlinului și ale Moscovei. Ignoranța Bucureștilor, deopotrivă
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
consecință a reorientării politice a României spre Berlin, în prima jumătate a anului 1940. Este greu de înțeles însă, faptul că, Bucureștii, cunoscând interesul major al Berlinului pentru petrolul românesc, nu au apelat la argumentul respectiv, mizând - în cazul unei agresiuni a Armatei Roșii, în Basarabia și Bucovina de nord - pe exacerbarea disputei germano-sovietice, pe inadmisibilitatea pentru Reich a unei apropieri exagerate a trupelor sovietice de regiunea Ploiești. Desfășurarea ulterioară a faptelor confirmă întrutotul această atitudine. Așa de pildă, la 30
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
păcii și a ordinii în aceste zone”. Liderul diplomației germane nu ascundea faptul că , în primul rând, erau în discuție petrolul și grânele României, ce aveau să fie totdeauna ,, de o importanță vitală pentru Axă”. La numai două luni după agresiunea sovietică în nord-estul României, Berlinul aprecia că trupele Moscovei se apropiaseră excesiv de mult de râvnita zonă Ploiești. Garanțiile acordate României de Germania și Italia, imediat după impunerea dictatului vienez au semnificat, în context, și un avertisment adresat Moscovei, în sensul
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
le aduc oficialitatea ungară de aici și din Ungaria, în presa lor, de modul cum ne purtăm cu ungurii rămași la noi . Atmosfera europeană trebuie întreținută pentru a crea curentul defavorabil Ungariei. " Ca urmare a refuzului Budapestei de a stopa agresiunea la adresa românilor din regiunea pe care o luase în stăpânire, Ion Antonescu s-a adresat Italiei și Germaniei. Orientarea aceasta a activității diplomatice a României, pentru salvarea românilor din nordul Transilvaniei, doar înspre Italia și Germania se datora situației politico-militare
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
confirme aceste temeri . Ungaria aderase la pactul tripartit la 20 noiembrie 1940 . Ungaria se aliniase Berlinului pentru a-și împlini revendicările teritoriale față de Cehoslovacia, România și Iugoslavia (1941). România acceptase „garanțiile” și se aliniase Reich- ului - ca o contrapondere față de agresiunea U.R.S.S. și pentru a-și apăra teritoriul rămas după amputările din vara anului 1940. Dar guvernele de la Budapesta și București se supravegheau reciproc în raporturile lor cu Berlinul. La fel vor proceda până în 1944. După cum ambele guverne vor tatona
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Ankara, Geneva, etc. Pe plan militar, măsurile luate de Marele Stat Major român aveau menirea de a menține un număr cât mai mare de trupe în interiorul țării, limitarea contingentelor aflate în răsărit și adoptarea unor măsuri în vederea prevenirii unei eventuale agresiuni militare din partea Ungariei, mai ales că cercurile maghiare nu ascundeau intenția de a păstra o armată intactă de 1.500.000 de oameni pentru sfârșitul războiului. În ultima fază a conflagrației mondiale, se părea că politica duplicitară bazată pe exploatarea
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
stat și de guvern ai țărilor membre N.A.T.O., din mai 1989, s-au analizat evoluțiile înregistrate în Uniunea Sovietică și într-o serie de state comuniste, uitându-se totodată pe necesitatea menținerii unor forțe capabile să asigure descurajarea oricărei agresiuni dinspre Est. Nici N.A.T.O. și nici alte organisme guvernamentale sau internaționale din Vest și nici analiștii nu au reușit să anticipeze viteza cu care avea să se prăbușească sistemul comunist. Autodizolvarea tratatului de la Varșovia, dărâmarea zidului Berlinului și prăbușirea
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
oricăror probleme care ar aduce atingere intereselor vitale, inclusiv posibile evenimente care afectează securitatea membrilor, precum și în coordonarea adecvată a eforturilor depuse în domenii de interes comun; 3.-descurajare și apărare: să descurajeze și să apere în fața oricărui act de agresiune împotriva oricărui stat membru al N.A.T.O. Și pentru a întări securitatea și stabilitatea din zona Euro Atlantică: 4.-managementul situațiilor de criză: Să fie gata, de la caz la caz prin consens să contribuie la prevenirea efectivă a conflictelor și
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
Poluarea, care în ultima perioadă a căpătat un caracter universal, se numără printre factorii majori ce induc dezechilibre în natură. Natura înregistrează toate faptele nesăbuite, agresiunile făcute de om, conștient sau inconștient, le stochează în memorie iar atunci când ... se umple paharulse răzbună necruțător. Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferică). Aceste elemente de bază vieții omenești se pare
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Arseni Simona () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92816]
-
dar și extrahepatic, explicând implicarea sa într-un număr mare de afecțiuni extrahepatice: tiroidita autoimună, glomerulonefrita, vasculitele, crioglobulinemia, ulcerul cornean, etc. Replicarea VHC a fost evidențiată în limfocitele periferice, dar semnificația infectării limfocitelor nu este cunoscută. Hepatitele acute virale 137 Agresiunea hepatică începe prin legarea VHC de receptorii CD81 hepatocitari și intrarea virusului în celulă. VHC se multiplică în hepatocit, eliberând mici cantități circulante de virus. Leziunile hepatice se produc prin mecanism citopatic direct, dar mai ales indirect, mediat imun celular
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
pentru infecții localizate. Infecțiile sistemice 145 În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 8.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei (Figura 8.2). Fig. 8.2 Patogenia sepsisului Agenții patogeni sunt germeni sau a fragmente ale acestora (polizaharide LPS, acidul teichoic, enzime, toxine), care provin din tractul gastro-intestinal, de pe tegumente sau care
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]