9,933 matches
-
ianuarie 1946, după o călătorie la Moscova. Din acest moment, se poate vorbi de o a doua fază a introducerii politicii de îngrădire: uniformizarea percepției asupra Uniunii Sovietice (februarie 1946 - februarie 1947). În februarie 1946, Departamentul de Stat a transmis ambasadei americane de la Moscova o inofensivă cerere de a analiza intențiile sovieticilor. Aceasta venea după o afirmație destul de agresivă, făcută de Stalin pe 9 februarie, și după decizia sovieticilor de a nu se alătura F.M.I. și Băncii Mondiale. Răspunsul la această
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ne-a dăruit câte o carte, cel al Ghanei ne-a invitat să-i facem televiziune în țară, cel chinez... ne-a zâmbit larg ! Cu totul străină a fost Consulul României la Strassbourg (o femeie) și foarte slab, cel de la Ambasada României din Cipru, la Nicosia, 4 august 2009. MUNCA ... în actualitate ( ! ) De pe 5 decembrie (2006) am depășit 16 ani de existență ai Televiziunii Vaslui. Spun de pe 5 pentru că acum 16 ani, după amiază, cei 12 inițiatori ai Studioului TV Vaslui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2001 9. Matti Klinge Privire asupra istoriei Finlandei "Stimate domnule Marin, relativ puține cărți au fost * 350 traduse din limba finlandeză în limba română. Până în acest moment, practic nici o carte în domeniul nonfiction nu a fost tradusă în limba română. Ambasada Finlandei a luat inițiativa de a avea și în limba română o carte ce se referă la istoria Finlandei. Astfel, în data de 8 noiembrie 2001, în cadrul Academiei Române, a avut loc lansarea cărții cu titlul <<Privire asupra istoriei Finlandei>> al
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
avea și în limba română o carte ce se referă la istoria Finlandei. Astfel, în data de 8 noiembrie 2001, în cadrul Academiei Române, a avut loc lansarea cărții cu titlul <<Privire asupra istoriei Finlandei>> al cărei autor este Prof. Matti Klinge. Ambasada Finlandei are plăcerea să vă ofere această carte. Al dumneavoastră, Pekka Hartilla." - 17 ianuarie 2002 10. George - Dan Burghelea și Vera Tărâță Monografia comunei Solești - "Pentru profesorul care mi-a insuflat dragostea pentru limba și literatura română, respectul pentru om
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
oficiu patrioți și, implicit, niște competențe indiscutabile. În acest caz lansarea de carte este un prilej pentru a vorbi despre orice: „destin ingrat”, „unire”, „trădători de neam”, „martiri”, „asuprire rusească”, „solidaritate moldovenească”, „guvern antinațional și anticultural”, „președinte filorus”, „opoziție divizată”, „ambasada română prietenă” etc. Din puținele cuvinte ale vorbitorilor care au vizat chiar cartea și autorul ei, înțelegem că asistăm la lansarea unei opere monumentale, datorată unei personalități de calibru universal. În încheiere se recită o poezie patriotică, cineva strigă rușinat-discret
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o parte birocrația este extrem de complicată și de lungă (aceste procese pot dura chiar luni de zile), iar pe de altă parte deoarece, probabil, România nu dorește să se împovăreze cu costurile reprezentate de cazare a unor noi deținuți 67. Ambasada statului român din Italia urmărește situația conaționalilor săi din închisori cum poate. Poate să facă puțin, chiar foarte puțin deoarece Guvernul de la București a tăiat o mare parte din fonduri acestui sediu diplomatic, asta și pentru că o asistență constantă și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Pentru că de multe ori sunt dezbinate între ele și, de prea multe ori sunt într-o competiție feroce. În acest moment, dacă le numărăm, sunt 86 (luându-le în considerare numai pe cele care pot fi regăsite pe site-ul Ambasadei române la Roma). Multe dintre acestea nu merită, nici măcar, să fie amintite, deoarece au fost înființate fără să aibă structuri sau resurse umane și economice, adesea fără să prezinte nici un tip de program cu caracter politic și social. De foarte
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Interesante au fost declarațiile care au alimentat această campanie. Asta și pentru că mai mulți oameni politici, cu responsabilități, au dat anumite declarații exasperați de situația existentă. Ministrul de externe al epocii era Cristian Diaconescu. În timpul unei întâlniri avute la sediul ambasadei României de la Roma cu reprezentanții asociațiilor românești din Italia, în anul 2009, pe lângă faptul că a condamnat atitudinea românilor din Peninsulă de a se disocia de concetățenii lor incriminați pentru delicte, a venit și cu o afirmație cel puțin tulburătoare
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
vechi, vechi rugini ale trecutului? Așa cum am văzut, ceea ce s-a întâmplat din 2007 până astăzi, adică de la intrarea României în U.E., situația s-a înrăutățit, cu toate protestele constante făcute de Partidul Românilor, de Asociațiile de români și de Ambasada română. Vă prezentăm o scurtă antologie de vești recente pe care presa italiană a preferat să nu le dea importanță, râmânând în cercul strâmt al presei locale: 1. Torino, 22 septembrie 2009: face sex cu un copil pentru 10 euro
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
loc în decembrie 2009, când cu ocazia sărbătoririi a 130 de ani de relații diplomatice dintre România și Italia, a fost organizat un concert deosebit de frumos al orchestrei Radio România. Un rol activ în organizarea acestor evenimente le-au avut "Ambasada Română" și "Accademia di Romania". Și cu aceste ocazii s-a observat slaba publicizare a evenimentelor și omisiunea constantă din partea mijloacelor de informare în masă peninsulare. La acestea s-a adăugat fondurile reduse și limitate puse la dispoziție de guvernul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
întreaga comunitate? Am discutat în urmă cu câteva pagini despre numărul absurd al asociațiilor românești din Italia. Multe dintre aceștia sunt conduse, din păcate, de persoane inadecvate acestui rol, în anumite situații vorbim de semianalfabeți. Nimeni nu îi selecționează. Nici măcar Ambasada, care oricum nu are mijloacele să o facă (atunci când a încercat acest lucru s-a declanșat o ploaie de proteste pe adresa Ministerului de Externe român încât ambasadorului român, presupunem, i-a trecut cheful). Din păcate, odată cu prezența mediocră a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
încă gata. 44 http://italiadallestero.info/archives/3985 (4 septembrie 2009). 45 http:gianfrancopintore.blogspot.com/2009/ro/cosi-orune-fu-trascinato-nelfango. html. În ciuda informațiilor care au apărut pe mai multe site-uri și mai ales din ceea ce ne-au spus cei de la Ambasada Română de la Roma, declarația lui Carai, nu rezultă că ar fi fost dezmințită sau cel puțin nici o agenție italiană nu a difuzat această informație. 46 G. Ceronetti, "Anatomia di un crimine", în La Stampa, 2 februarie 2009. 47 O expresivă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în decursul a trei etape indicate de autor. Din 1955 până în 1958, el a scris prima variantă, cunoscută și sub titlul Cercul-87 (avea 87 de capitole), fără să se cenzureze, deoarece nu spera să fie publicat. Innokenti Volodin sună la ambasada americană, acolo unde în realitate a sunat prototipul său, pentru a-i avertiza că savanții americani se pregătesc să predea agenților sovietici secretul fabricării bombei atomice (variantă inspirată de cazul soților Rosenberg). Această versiune va fi modificată în 1964, în vederea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unei noi științe fonoscopia. Este chiar misiunea ultrasecretă, valorificată artistic de Soljenițîn în romanul său. Pe banda de magnetofon sunt înregistrate două convorbiri telefonice, redate ca atare în memoriile lui Kopelev. "Trădătorul" a sunat, în realitate, de două ori la ambasada americană. Americanii nu au folosit în nici un fel informația furnizată, secretul bombei atomice a fost furat, iar diplomatul descoperit și pedepsit. Soljenițîn contopește cele două convorbiri, dar păstrează replici reale, pe care le combină. Tocmai impunând o logică evenimentelor naturale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bolnavul nou venit se instalase pe banca din holul clinicii. 3.5. Primul cerc. Intertextualitate și construcție romanescă Scriind romanul Primul cerc, A. Soljenițîn optează pentru o intrigă de factură polițistă. Diplomatul în Ministerul Afacerilor Externe Innokenti Volodin telefonează la ambasada americană pentru a-i preveni asupra faptului că agentul sovietic Gheorghi Koval urmează să primească la New York informații tehnice pentru fabricarea bombei atomice. Însă aventura promisă de incipit nu se dezvoltă în această direcție, deoarece telefonul dat de Volodin rămâne
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aventura promisă de incipit nu se dezvoltă în această direcție, deoarece telefonul dat de Volodin rămâne fără urmări în Occident. Convorbirea se înregistrează pe banda de magnetofon a departamentului special al MGB care se ocupă cu supravegherea convorbirilor telefonice ale ambasadei americane. Astfel, accentul se mută pe soarta acestui personaj, redusă la problema libertății de alegere și la consecințele alegerii. Soarta lui depinde acum de alegeri similare, cum sunt cele pe care le vor face deținuții din închisoarea specială Marfino. Înregistrarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
formează un fel de antimaterie"225. Acești doi cronotopi sunt legați printr-un singur nod, telefonul lui Volodin. Doar cinci diplomați sovietici cunoșteau operațiunea de obținere a informațiilor necesare construirii bombei atomice. Pentru a compara vocea care a sunat la ambasadă este nevoie de alte înregistrări ale convorbirilor telefonice efectuate de diplomați. În acest mod este introdusă în roman convorbirea telefonică a lui Volodin cu soția sa, Dotnara (Dotty) fiica procurorului Makarîghin, istoria relației lor și participarea la petrecerea din apartamentul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
apare într-o discuție a lui Innokenti Volodin cu Clara, în timpul plimbării lor. El încearcă să înțeleagă raportul dintre patrie și omenire, chestiune care îl preocupa de o vreme și care va conduce la gestul riscant de a suna la ambasadă. Pentru a explica aceste condiționări, Volodin desenează un cerc cu o crenguță pe pământul umed: Vezi cercul acesta? Este patria. Este primul cerc. Iată-l pe-al doilea (făcu un cerc mai mare). Asta e omenirea. Ți se pare că
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vedere prețul ce trebuie plătit. Un om va fi trimis în închisoare pe baza acestei descoperiri. Oricum, marxistul Rubin este convins că, în felul acesta, contribuie la săvârșirea unui act de dreptate. În viziunea sa, cel care a sunat la ambasada americană este un trădător care "barează drumul socialismului". Și-a dat seama, doar ascultându-i vocea înregistrată de magnetofon, că este un arivist care încearcă să obțină foloase din Occident prin acest act de trădare a patriei. Rubin consideră că
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
aparatului plasat foarte sus pentru ca prăbușirea lui să fie mai spectaculoasă și să iasă în evidență faptul că această prăbușire de pe scara ierarhică reprezintă, de fapt, o ascensiune spirituală. La data de 24 decembrie 1949, Volodin dă un telefon la ambasada americană, încercând să-i avertizeze că secretul construirii bombei atomice urmează să fie primit de la americani de către un agent sovietic. Convorbirea este înregistrată de securitatea sovietică, iar apelantul va fi identificat după voce și arestat după numai două zile. Prin
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ani și viața lui ar fi fost perfectă "dacă nu i s-ar fi rupt ceva înăuntru". "Trădarea" lui Volodin nu s-a petrecut brusc, ci în decurs de un an sau doi și a culminat cu telefonul dat la ambasada americană. Procesul de trezire a conștiinței a început odată cu citirea jurnalului și scrisorilor mamei lui, păstrate într-un dulap și descoperite întâmplător de Volodin. În acest fel, tânărul diplomat își descoperă legătura cu familia, înțelegând că aceasta este garanția păstrării
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
depersonalizat și dezrădăcinat și, în felul acesta, să fie vulnerabil și să nu opună nici un fel de rezistență. În momentul în care Volodin își pune problema granițelor patriotismului (stimulat de referirea unchiului său la Herzen), el înțelege că, sunând la ambasada americană, nu-și va trăda patria, ci, dimpotrivă, va apăra lumea întreagă prin faptul că îl trădează numai pe Stalin, adevăratul dușman al poporului. Fiecare dintre cele două cercuri în care este prins Volodin (cercul închisorii și cercul patriei) poate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
alt interlocutor, care poate fi Dumnezeu, Morala, Idealul etc. În discursuri interioare, personajele lui Soljenițîn se adresează, de cele mai multe ori, propriei conștiințe, așa cum se poate observa în privința lui Volodin din romanul Primul cerc. În monologul său dinainte de a suna la ambasada americană, personajul își manifestă nehotărârea și teama provocate de avertizarea pe care se simte obligat să o transmită în legătură cu bomba atomică. Interlocutorul pare să fie tocmai conștiința sa morală, care nu îi dă dreptul de a renunța sau de a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și a rezidenților acestora; - stabilirea acoperirilor sub care acționau împotriva României, atât în interiorul, cât și în afara granițelor; - urmărirea și deconspirarea agenturilor; - prevenirea scurgerilor de informații și date secrete de stat și de serviciu, în activitatea instituțiilor statului: ministere, unități militare, ambasade, instituții economice de importanță deosebită etc. Această grupă era condusă de un șef și un ajutor. În compunerea ei se distingeau mai multe structuri. Compartimentul de evidență (sau studii); acesta era condus direct de ajutorul șefului grupei și avea un
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Centrala de Informații (S.O.E. 3) a fostelor Legații engleze din Balcani”. Serviciul de informații al Legației britanice, înainte de ruperea relațiilor diplomatice anglo-române, va apela pentru colaborare la unele reprezentanțe aliate de la București, în acest scop luând legătura cu ambasadele turcă și greacă. La Ambasada Greciei, șeful Serviciului de informații era generalul de brigadă Maraveas, fostul șef de Stat Major al armatei grecești din provincia Tracia, trecut în rezervă, apoi rechemat în cadrele active, pentru a fi trimis în România
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]