8,321 matches
-
În sens hegelian sau nietzschean. Există o mare diferență Între ceea ce nu se cunoaște pentru că nu mai este și ceea ce nu se cunoaște pentru că nu se poate recunoaște, nu se manifestă. Irecognoscibilitatea miracolului echivalează cu a spune că el ia aparențele cele mai nesemnificative. Experiența morții este În schimb, „un miracol” recognoscibil, singurul de acest fel: „am putea cunoaște moartea Încă din viață, nu moartea așa cum o știm toți (osificările spirituale, oprirea pe loc), ci moartea În Înțelesul ei de prim
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
dorința de a fi pe plac, "serviabili" fac prea multe angajamente/promisiuni pe care nu reușesc să le onoreze. Ei nu se gândesc la consecințele nerespectării cuvântului. Întrucât sunt persoane drăguțe, speră că totul va fi bine. "Serviabilii" își mențin aparența agreabilă, dar în interior dezvoltă lent o ostilitate mută. Ei nu vor să ofenseze pe nimeni, nici măcar pe cei care sunt mânioși, pentru că vor să trăiască în bună înțelegere. Consideră că un refuz înseamnă a intra în conflict cu cei
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
obținut sau cu riscuri foarte mari, atunci este posibilă amânarea luptei sau chiar renunțarea la ea. Însă, când s-au hotărât să concureze, toți participanții se gândesc la victorie. Cu toate acestea, cum bine știm, nu toți ieșim învingători. În pofida aparențelor, și ca învinși, și ca învingători, situația nu este deloc comodă. Înfrângerea pentru cei mai mulți înseamnă "un stres foarte serios. Faptul că un individ are curajul să se supună acestui stres are repercusiuni asupra sănătății și capacității sale de a se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
niciodată mai evoluate decât relația pe care o avem cu noi înșine" (pp. 282-283). Iar relația cu noi înșine ține foarte mult de eleganța, frumusețea, ospitalitatea și acceptarea mediului relațional în care ne-am născut și în care trăim. În pofida aparențelor și a ideologiei globalismului, a "progresului prin tehnologizare" (excesiv-agresivă), "găsirea unui partener într-o societate avansată din punct de vedere tehnologic este mai anevoioasă decât cea dintr-un sat primitiv, unde cel puțin oamenii se cunosc între ei, iar partenerul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stă postulatul: Sunt mai valoros decât celălalt, eu am dreptate, el se înșală". Atitudinea agresivă se servește deseori de frică, de amenințări, de ostilitate în încercarea de a atinge scopul propus. Ea nu respectă drepturile celorlalți (sau eventual dă doar aparența respectării lor), este distrugătoare și îi rănește pe oameni. Este încălcat spațiul celuilalt; pune în aplicare propriile reguli. Convingerile posibile ale celui/celei care are o atare atitudine sunt: • sunt mai valoros decât celălalt; • viața este o luptă; trebuie să
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
numeroase interferențe cu alte genuri literare. Cu toate acestea, critica literară ne oferă o varietate de serii tematice aparținând operelor de tip fantastic. 1.2. Conceptul de literatură fantastică Fantasticul bulversează realitatea desființând barierele dintre aceasta și vis, dintre lumea aparențelor și universul ambiguu și fascinant al unei suprarealități. Putem afirma că în povestirile fantastice există o bază realistă fantastică și chiar și poveștile au un punct de ancorare în real, de vreme ce irealul se definește doar „prin opoziția sa cu planul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în fața unei rememorări târzii, colorată pe alocuri în tonuri vag nostalgice. Personajul aflat sub stăpânirea unor emoții ieșite din comun, paroxistice, se dovedește incapabil a mai evalua împrejurările în care se află cu luciditate; rațiunea refuză a mai disocia între aparența și esența lucrurilor. Întreaga tehnică a fantasticului rezidă din acceptarea acestei derutante confuzii. Atât de contaminată de către elementul supranatural este esența întâmplării de viață, încât personajul ,,vede’’ și, mai ales, ,,simte’’ cu întreaga sa ființă că îl domină o anumită
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mai adesea considerate criteriul de verificare pentru alte metode. Principiile fundamentale sunt aceleași cu cele ale examenului clinic psihiatric și tind să se confunde cu acesta. Rezultatele metodei depind în mare măsură de măiestria celui care o aplică, întrucât, în ciuda aparențelor, convorbirea nu e o metodă la îndemâna oricui, ea presupunând unele aptitudini și o îndelungată experiență. b. Tehnicile sociometrice examinarea structurii relațiilor interpersonale, sub denumirea de sociometrie, a debutat în 1934 și îi aparține lui Moreno. Această metodă are la bază
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
93 formulează termenul de debilitate mentală pentru a prezenta formele ușoare ale deficienței mintale: idioție, imbecilitate, debilitate mentală (Ionescu, 1985)94. În ultima ediție al DSM IV este folosită noțiunea de întârziere mentală care cunoaște o largă răspândire. Cu toate că în aparență pare simplă diagnosticarea întârzierilor mentale întâmpină mari dificultăți datorită faptului că nu depinde numai de psihometrie ci este în mare măsură determinată de nivelul exigenței sau de gradul toleranței impuse de mediul sociocultural. 6.2. Criterii de diagnostic și clasificare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
populare) sunt înregistrate pe suporturi materiale (CD, casete); riturile sunt transformate în obiecte, iar simbolurile traduse în DVD, casete sau dischete; credințele se înnoadă strâns în trama romanelor și altor cărți. Astfel, nu există o cultură care să nu ia aparențe sensibile și să nu se sprijine pe o pluralitate de suporturi materiale. Prezentarea planului Partea întâi Afirmând caracterul obiectiv al culturii, intenția noastră nu este de a face din ea o realitate substanțială: nu căutăm, precum filozofii, esența ei, și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
exprimați prin vorbe, imaginați, reprezentați [...]; noi pornim de la oamenii cu adevărat activi și demonstrăm prin procesul lor real de viață și dezvoltarea reflexelor și ecourilor ideologice ale acestui proces de viață. [...] Morala, religia, metafizica și toate celelalte ideologii [...] pierd deci aparența de independență. [...] Nu conștiința determină viața, ci viața determină conștiința". Karl Marx și Friedrich Engels, L'Idéologie allemande. Conception matérialiste et critique du monde, trad. fr., Gallimard, Paris, 1982, pp. 1056-1057. "Cultura", înțeleasă ca expresie (simbolică), este așadar determinată de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a acestor declarații: stabilitatea rezultatelor este, după el, o probă științifică a obiectivității lor. • Superficialitatea descrierii Așa cum recunoștea Le Bras în privința anchetelor despre practicile religioase, ele sunt "departe de a revela toată vitalitatea religioasă [...]. Prin forța lucrurilor, se limitează la aparențe" (La Sociologie, Gérard, Paris, 1972, vol. II, p. 352). Aceeași constatare o face și Augustin Girard, inițiatorul statisticilor culturale ale ministerului: "Ele îl lasă pe lector foarte departe de modul în care fiecare individ își trăiește viața culturală în realitatea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
privințe: el aplică tematica foarte contemporană a "practicilor culturale" anumitor părinți fondatori ai sociologiei, părând să cedeze astfel anacronismului. În realitate, autorii clasici sunt mobilizați ca inițiatori ai marilor orientări interpretative în interiorul cărora sociologii contemporani se înscriu inevitabil; el ia aparența unei munci școlărești de listing al autorilor, deși este mai degrabă vorba de o muncă de clarificare a filiațiilor între autori și concepte, muncă rareori întreprinsă pentru motive interne în câmpul academic; el distinge, fără îndoială, prea net trei modele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
imitare, fiindcă, spre deosebire de model, dă formă produsului său cu ajutorul unor elemente preexistente. El nu creează din prima și nu suscită niciodată realitatea materiei și a formei: "La origine, realitatea trăită poate fi la fel de decisivă pentru viața artistului ca și o aparență cât se poate de insignifiantă: o pasiune amoroasă sau un fruct așezat pe masă. Ceea ce o distinge este doar imperiosul său apel la durată. Acestui apel i se supune artistul și de aici începe munca lui. Această muncă, întâi interioară
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Dum calculat, fit mundus ("în timp ce El calculează, lumea devine"). • Consecință: concurența artă-religie Creatorul se definește printr-o violență a iruperii în real, al cărui monopol și-l dispută cu Dumnezeu, câteodată opunân-du-i-se: "Prin durată, arta protestează împotriva morții... Arta este aparența a ceea ce moartea nu ajunge să atingă" (Adorno, 1995, p. 51). La fel, Jean Duvignaud (Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967) și Pierre Francastel (Art et technique aux XIXe et XXe, Minuit, Paris, 1956) asociază gândirea creației cu riscul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii. Din mai multe motive: mai întâi, pentru că nu este comprehensivă decât în aparență: strivind munca de singularizare care caracterizează jocul agenților culturali, sociologul efectuează în sens invers drumul actorilor, negându-i totodată validitatea. Ei exercită pe seama acestora o violență nejustificată. Este ceea ce-i reproșează, de exemplu, Heinich (1998a, p. 19) lui Menger (printre
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
abil Producător străin sau de la un abil Producător mecanizat. Obiecția teoretică adresată acestei înclinații a naturii umane este aceeași în ambele cazuri. Atât într-un caz cât și în celălalt acesteia i se reproșează munca pe care o transformă, în aparență, în inerție. Or, ceea ce o determină este tocmai munca scoasă din starea de inerție, dar disponibilă. Și acesta este motivul pentru care i se opune, în ambele cazuri, același obstacol practic, violența. Legislatorul interzice concurența străină și interzice concurența mecanică
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Rămâne cazul celor zece mii de franci economisiți; și tocmai aici Mondor pare mult superior lui Ariste din punct de vedere al încurajării oferite artelor, industriei, muncii, lucrătorilor, chiar dacă, sub raport moral, Ariste se arată întrucâtva superior lui Mondor. Întotdeauna privesc aparența unor astfel de contradicții între marile legi ale naturii cu o indispoziție fizică, care merge până la suferință. Dacă umanitatea ar fi redusă la a opta între două părți, dintre care una îi rănește interesele și cealaltă conștiința, nu ne-ar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
toate contribuțiile cele mai impopulare. Cu siguranță, orice idee ne-am face despre resursele Franței, se va admite cel puțin că trebuie ca aceste resurse să se dezvolte pentru a face față acestei duble întreprinderi, atât de gigantică și, în aparență, atât de contradictorie. Dar iată că în mijlocul acestei mișcări extraordinare, și care ar putea fi considerată ca fiind deasupra forțelor umane, chiar și atunci când toate energiile țării ar fi îndreptate către munca productivă, se ridică un strigăt: Dreptul de proprietate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Bogăția? Este produsul unor cauze diverse. Din nefericire, anumiți capitaliști și-au arogat monopoluri, privilegii, care ar fi de ajuns pentru a explica acest sentiment. Dar, când teoreticienii demagogiei au vrut să îl justifice, să îl sistematizeze, să îi dea aparența unei opinii raționale și să îl întoarcă împotriva naturii înseși a capitalului, ei au făcut recurs la această falsă economie politică în miezul căreia se regăsește încă aceeași confuzie. Ei au spus poporului: Ia un ban, pune-l sub pahar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
obscur, poate nu ar fi dobândit în același grad acea bonomie malițioasă și acel gust pentru câmpenescul galic, a căror savoare părea pierdută de la Rabelais și La Fontaine. Inteligența sa a rămas multă vreme repliată asupra ei înseși, inactivă în aparență, dar ce buchet bogat a câștigat îmbătrânind! Cea dintâi scriere a lui Bastiat pe care o cunoaștem datează din luna noiembrie 1830. Este o broșură politică ce a fost lansată pentru a susține candidatura domnului Faurie, un om foarte stimat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
politice; să spunem lucrurile mai bine, el și-a dat în mod eficace concursul la a o scoate din starea de discreditare în care căzuse. Prea adesea, economia politică a părut dură și inumană, pentru că ea condamna instituții destinate, în aparență, ușurării suferințelor maselor. Prea adesea, de asemenea, ea și-a atras blesteme pentru că a disipat iluziile dragi dezmoșteniților. Prea adesea, în sfârșit, formulele sale severe putuseră fi interpretate într-o manieră ostilă ameliorării sorții clasei celei mai numeroase și mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
artistul tinde și imaginea frumuseții încarnate. Curiozitatea atentă pe care Tizian o manifesta față de femei s-ar putea asemăna cu aceea a lui Leonardo da Vinci. Amândoi erau "detașați", aproape indiferenți la grațiile feminine asemenea unor medici aplecați asupra misterelor aparenței fizice. Tizian a creat unele dintre cele mai frumoase opere ale artei occidentale. A fost cel mai mare colorist al tuturor timpurilor, a deschis perspectiva picturii secolelor următoare. Jean Auguste Dominique Ingres (1780-1867), un reprezentant de frunte al neoclasicismului în
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cu care frica a prins rădăcini în ființa "celuilalt". Caracteristica "fricii celuilalt" constă în faptul că ea nu poate fi niciodată învinsă. Ea se alimentează la nesfârșit din sângele celui care o provoacă. În teroare nu se mai păstrează decât aparența puterii. Sângele pe care ea îl varsă este deja simptomul dispariției puterii. Pentru că puterea "celuilalt" nu se putea înălța decât pe frica mea, din clipa în care frica aceasta e învinsă, puterea "celuilalt" dispare. Puternic nu este acum decât cel
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
făcut?" se pune, înseamnă că este totuși ceva de făcut. Înseamnă că se pare că nu mai e nimic de făcut, înseamnă că am renunțat prea devreme, înseamnă că ceva firav, ascuns, neînsemnat, ceva care pesemne că nici nu are aparența facerii - mai este de făcut. Ceva modest, ceva palid, ceva nespectaculos, ceva care ne-a scăpat din vedere tocmai pentru că era atât de neînsemnat, ceva la care lumea nu se gândește pentru că acest lucru nu este în calea lumii - mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]