73,900 matches
-
405 din 15 iunie 2016, paragraful 61, că un comportament interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege, neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice. ... 5. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, normele criticate nefiind de natură a încălca prevederile Legii fundamentale. Astfel, consideră că atât sintagma „ori a măsurilor de prevedere“ din cuprinsul dispozițiilor art. 192 din Codul penal, cât și prevederile art. 35 din
DECIZIA nr. 204 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258550]
-
prin prisma încălcării prezumției de nevinovăție, având în vedere că instituie, în cursul procesului penal, luarea unei măsuri obligatorii și automate, nelimitată în timp, în legătură cu infracțiunea care formează obiectul cauzei. ... 7. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece textul de lege criticat face trimitere la art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care prevede cu claritate fapta care constituie contravenție, sancțiunea principală care se
DECIZIA nr. 866 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258595]
-
atac împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul dispozițiilor art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) din Codul de procedură penală. ... 6. Tribunalul Olt - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. Astfel, arată că prevederile de lege criticate nu intră în contradicție cu niciunul dintre textele din Constituție invocate de autorul excepției. ... 7. Tribunalul
DECIZIA nr. 361 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258630]
-
de Legea nr. 223/2015 nu au la bază principiul contributivității, asigurându-se de la bugetul de stat. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. Cu privire la criticile autorului excepției de neconstituționalitate, apreciază că acestea sunt neîntemeiate, deoarece normele criticate respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza lor și nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți cetățenești. ... 17. Președinții celor două
DECIZIA nr. 302 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258461]
-
de clasare, cum ar fi proba cu martori, respectiv înscrisuri și înregistrări video care formează probatoriul unui alt dosar penal, cu atât mai mult cu cât în cursul urmăririi penale aceste probe nu au fost administrate. ... 5. Tribunalul Militar Timișoara apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că dispozițiile art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală presupun limitarea mijloacelor de probă, având în vedere natura juridică a plângerii soluționate de judecătorul de cameră preliminară, care nu vizează judecarea
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
prevederile art. 341 alin. (6) și (7) din Codul de procedură penală reglementează soluțiile ce pot fi date de judecătorul de cameră preliminară plângerii împotriva ordonanțelor procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată. Astfel, indiferent de soluția pronunțată, judecătorul de cameră preliminară apreciază și cu privire la probele administrate în dosarul de urmărire penală, inclusiv sub aspectul dacă acestea sunt sau nu suficiente pentru a fundamenta soluția organului de cercetare penală. Admițând plângerea și desființând soluția atacată, instanța poate să dispună motivat fie
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
exclusiv acea interpretare conform căreia executarea silită prin poprire este exclusă de plano de la sancțiunea perimării, fapt ce ar scuti instanțele să stabilească dacă într-o anumită speță sancțiunea este aplicabilă. ... 10. Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, din moment ce aceasta vizează o interpretare concretă a textului de lege, eventuala interpretare neunitară dată de instanțe putând constitui obiect al unui recurs în interesul legii. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
să distingă, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. Cu alte cuvinte, generalitatea formulării unui text legal conduce la generalitatea aplicării lui, fără a se introduce distincții pe care textul respectiv nu le conține. În final, se apreciază că este fără putință de tăgadă că excepțiile instituite prin art. 134^2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 571/2003 sunt distincte. În contextul criticilor de neconstituționalitate se menționează jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia normelor constituționale invocate în susținerea acesteia. ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. De altfel, apreciază că în privința pretinsei încălcări a dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 44 alin. (1) și ale art. 45 din Constituție, motivele invocate în susținerea excepției vizează de fapt aspecte de interpretare și aplicare în concret a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
Secția I civilă, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă și Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În esență, se arată că indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 reprezintă drepturi bănești, acordate printr-o lege specială, cu caracter reparatoriu și compensatoriu, iar cuantumul acestor prestații sociale, care nu sunt prevăzute de
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
din perspectiva consecințelor juridice - lipsește, în mod nejustificat, persoana condamnată de un drept care până în acel moment a fost respectat, și anume dreptul de a promova un recurs în casație. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală reprezintă opțiunea legiuitorului, fiind în acord cu politica penală a statului, și nu contravin prevederilor din Legea fundamentală și
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Noul Cod de procedură penală a revenit la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, astfel că în recurs nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea pronunțată corespunde sau nu legii. Recursul în casație reprezintă, așadar, un mijloc de a repara ilegalitățile și nu are drept obiect rezolvarea unei cauze penale, ci sancționarea hotărârilor necorespunzătoare, cu scopul de a asigura respectarea legii, recursul având
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale sunt inaplicabile, având în vedere că o procedură care privește executarea pedepsei nu pune în discuție o acuzație în materie penală. ... 17. Așa fiind, Curtea Constituțională apreciază că nu poate fi reținută critica autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală, care exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a hotărârilor pronunțate în materia executării pedepselor
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
jurisprudenței, iar instanța de casare judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este corespunzătoare din punctul de vedere al dreptului, prin instituirea recursului în casație acordându-se prioritate principiului legalității în raport cu principiul autorității de lucru judecat. În acest context, Curtea apreciază că nu se poate susține că părțile din procedurile care privesc executarea pedepselor se află în situații similare cu subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune în procesul penal, ceea ce înseamnă că dispozițiile art. 434
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
legii, în ansamblul său. ... 13. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, obiecția de neconstituționalitate a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. ... 14. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 120 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la exigențele de calitate a legii
DECIZIA nr. 366 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258508]
-
-și mai desfășura activitatea. ... 18. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, obiecția de neconstituționalitate a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. ... 19. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată în raport cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție și neîntemeiată în raport cu prevederile constituționale ale art. 34 și 45. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 846 din 18 noiembrie 2020
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
legii ce face obiectul sesizării, este de natură a încălca principiul securității juridice, destinatarii legii nefiind în măsură să își prefigureze conduita în vederea respectării noilor prevederi. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 34 alin. (1) și (2) din Constituție, Guvernul apreciază că susținerile autorului sunt neîntemeiate, în condițiile în care prevederile art. 3 din legea ce face obiectul sesizării de neconstituționalitate asigură garanții pentru desfășurarea activității de medicină veterinară în imobilele în cauză, prin instituirea obligației păstrării destinației bunurilor în cazul
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
3 din legea ce face obiectul sesizării de neconstituționalitate asigură garanții pentru desfășurarea activității de medicină veterinară în imobilele în cauză, prin instituirea obligației păstrării destinației bunurilor în cazul închirierii acestora. În ceea ce privește prevederile constituționale privind libertatea economică, apreciază că acestea nu sunt incidente, normele criticate neaducând modificări cu privire la condițiile referitoare la desfășurarea activității de medicină veterinară de către medicii veterinari. ... 20. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiecției
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
fiscale [art. 56 alin. (2)]. În acest sens este evocată Decizia Curții Constituționale nr. 833 din 22 iunie 2010. ... 25. Alin. (3) al art. 139 din Constituție face trimitere la contribuțiile care constituie fonduri cu destinație specială. În doctrină se apreciază că această dispoziție permite instituirea de venituri bugetare, denumite generic contribuții, în vederea alimentării unor fonduri destinate unor categorii determinate de cheltuieli bugetare. Constituirea acestor fonduri și prealocarea unor categorii determinate de venituri bugetare pentru acoperirea unor categorii determinate de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
o situație excepțională sub forma unor prestații (obligații de a da o sumă de bani sau o cantitate de bunuri sau servicii), care pot fi altceva decât taxe sau impozite. În ceea ce privește sfera situațiilor excepționale, în doctrină se apreciază că acestea ar trebui circumscrise situațiilor limitativ enumerate la art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, situații ce au fost extinse prin jurisprudența Curții Constituționale la situații de criză economică și financiară sau la situația lipsei fondurilor bugetare necesare asigurării
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
de neconstituționalitate extrinsecă, Guvernul, după ce evocă repere din jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile pe care, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, trebuie să le îndeplinească Guvernul când adoptă ordonanțe de urgență, menționează că revine Curții Constituționale să aprecieze dacă justificările din preambulurile și din notele de fundamentare ale celor două ordonanțe de urgență criticate sunt conforme acestei jurisprudențe. ... 32. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
Alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorități administrative autonome“. Rang constituțional, deci, au doar Guvernul și ministerele, puterea constituantă lăsând la discreția acestora sau, după caz, a Parlamentului puterea de a aprecia oportunitatea înființării de alte organe de specialitate sau, după caz, de autorități administrative autonome. ... 39. Prin urmare, autoritățile administrative autonome reprezintă organe de specialitate ale administrației publice. Natura juridică particulară a autorităților administrative autonome rezultă, în mod indubitabil, din modul
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
situație excepțională și doar prin lege. ... 51. Autoarele excepției de neconstituționalitate consideră că contribuția reprezintă o sarcină fiscală distinctă de impozite sau taxe și că nu este excepțională situația care a generat decizia statului de a o impune. Ca atare, apreciază autoarele, art. 56 alin. (3) din Constituție este încălcat. Dar examinarea naturii juridice a contribuției permite evidențierea faptului că aceasta nu are caracter de sarcină fiscală. Astfel, rațiunea ultimă care justifică instituirea întregului sistem de impuneri fiscale constă în instituirea
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
că aceasta nu este un fond, în sensul art. 139 alin. (3) din Constituție. Constituantul a sustras de la regula generală că veniturile fiscale se varsă, în mod abstract, fără destinație precizată, în bugetul public, o componentă pe care a apreciat-o ca fiind vitală, de exemplu, asigurările de sănătate, și a impus ca toate veniturile acestui fond să fie alocate exclusiv finanțării acestui tip de cheltuieli, și nu a altor cheltuieli publice, oricât de importante ar fi ele. Cu alte
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
sensul că aceștia nu au niciun rol în formarea actului de putere statală. Întinderea relativ limitată a acestei sfere de protecție constituțională este justificată și de natura aparte a îndatoririi cetățenilor de a achita contribuțiile financiare care, într-adevăr, poate fi apreciată ca exorbitantă. Într-adevăr, capitolul III referitor la îndatoririle fundamentale din titlul II al Constituției nu conține decât 3 astfel de îndatoriri cu un caracter pronunțat juridic, respectiv cea privind apărarea țării, cea privind achitarea contribuțiilor financiare și exercitarea cu bună
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]