7,924 matches
-
menținerea relațiilor) este în mod obișnuit v]zut de b]rbați că o lips] de principii. În cel mai bun caz, consider c] aceast] concepție potrivit c]reia femeile „judec] diferit” aspectele de ordin moral este dificil de explicat sau argumentat în mod exhaustiv; în cel mai r]u caz, risc] s] recapituleze dihotomii vechi și ap]s]toare. Dar poate exist] o f]ram] de adev]r în concepția potrivit c]reia priorit]țile etice ale femeilor pot s] fie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atee și agnostice ale acestor teiști morali prima facie (o opțiune neplauzibil] în discuția de mai sus despre versiunea lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine”), cei care susțin c] întreaga cunoașterea moral] depinde de cunoașterea de sau despre Dumnezeu își pot argumenta poziția în cel puțin dou] feluri. Un punct de vedere ar fi sl]birea leg]turii dintre cunoașterea moral] și cunoașterea necesar] de sau despre Dumnezeu, suficient pentru a-i mulțumi pe indivizii în chestiune. Acest lucru ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existența unui cunosc]tor perfect sau a vreunui alt tip de cunosc]tor. Trebuie insistat asupra acestui punct pentru c] au existat mulți (cum ar fi Lucas, 1970) care au încercat s] atace doctrina determinismului și presupusele sale implicații etice, argumentând c] exist] obstacole conceptuale în calea prezicerii acțiunii umane, care sunt f]r] egal în cazul evenimentelor fizice că uraganele și orbitele sateliților. Ei concluzioneaz] c] a sugera faptul c] deciziile și acțiunile umane ar putea fi prezise este incoerent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] și nu asupra subtilit]ților intelectuale ale metafizicii. A mai existat o asemenea reorientare a dezbaterii în opera lui Harry Frankfurt (1971, 1987). Acesta accepta faptul c] a acționa liber înseamn], în esenț], a face ceea ce vrei, dar a argumentat c] este înșel]tor s] crezi c] acest lucru este valabil și în cazul libert]ții de voinț]. O persoan] poate fi liber] s] fac] ceea ce vrea f]r] s] aib] o voinț] liber]. A te bucură de liberatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la adresa întreb]rii despre cum ar trebui s] tr]im, gradul de convergent] este uimitor. Natură uman] are constantele ei și exist] un num]r limitat de moduri în care ființele umane pot conviețui și progresa; într-adev]r, așa cum a argumentat eseul introductiv al volumului, unele dintre caracteristicile comune naturii umane în societ]ți diferite sunt comune naturii oric]ror mamifere cu o existent] lung], inteligente și sociale și se reflect] în comportamentul nostru la fel cum se reflect] în cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Colaborează, în baza unor temeinice cunoștințe juridice, la întocmirea primei condici de legi a Țării Românești, tipărită în 1780 (Pravilniceasca condică), și sprijină inițiativele „înțeleptului” Ipsilanti de a statornici învățământul. Hrisovul de organizare a școlii, redactat în 1775 de V. (argumentează Cornel Cârstoiu), este un elogiu luminist adus învățăturii, „podoabă” prin care se câștigă „cunoștința lucrurilor și ființelor” și traiul „după rațiune”, „prin niște regule foarte exacte”. Ca om de încredere și diplomat, e trimis în 1781 să îi aducă acasă
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
dintre aceștia nu au știut să răspundă coerent de ce au votat într un anumit fel), că votul nu se poate explica în termenii transferului de informație și ai configurării politice din mediul în care trăiesc alegătorii, numeroase alte studii au argumentat contrariul, în sensul că efectul vecinătății poate genera comportamente de vot3, iar ipoteza contaminării politice prin contactul la nivelul vecinătății (contagionăthroughăcontact) continuă să atragă atenția. Miller (1978) a arătat următoarea posibilitate: Dacă doi cetățeni, A și B, au caracteristici sociale
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice sunt cele care duc la formularea finalităților educaționale, argumentează anumite discursuri și abordări sociale, politice, educaționale, anumite orientări, acțiuni intervenționiste etc. și, de aceea, deloc întâmplător, se consideră că filosofia este la baza tuturor științelor. La fel, împrumuturi din științele limitrofe găsim și în analizele istorice, care arată cum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților și productivitatea firmei, accesul la un statut socioprofesional, respectiv veniturile superioare (relația dintre nivelul de școlaritate și câștig, respectiv procentul de participare în educația adulților), toate acestea aducând, până la urmă, și justificări de politică educațională. În educația continuă, se argumentează tot mai mult pe baza teoriei capitalului uman, pentru atragerea de fonduri, prin demonstrarea eficienței investiției în calificarea și perfecționarea profesională. Fără o voință politică, argumentele explicative, de orice natură ar fi fost, nu ar fi putut produce prin ele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educație a adulților este cea a unui management care funcționează ca un serviciu în interesul organizației, iar responsabilitatea deciziilor privind programele educaționale să cadă în sarcina corpului de formatori. Nevoia de consiliere a organizațiilor de educație a adulților este argumentată de Jarvis (2006) printr-un studiu FENTO (Further Education National Training Organisation) din 2001, care sugerează că principalele lipsuri ale educației adulților sunt distribuite astfel: 35% dintre organizații au nevoie de o examinare a performanței managementului; 34% au nevoie să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările și conceptualizările filosofice sunt cele care duc la formularea finalităților educaționale, argumentează anumite discursuri și abordări sociale, politice, educaționale, anumite orientări, acțiuni intervenționiste etc. și, de aceea, deloc întâmplător, se consideră că filosofia este la baza tuturor științelor. La fel, împrumuturi din științele limitrofe găsim și în analizele istorice, care arată cum
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulților și productivitatea firmei, accesul la un statut socioprofesional, respectiv veniturile superioare (relația dintre nivelul de școlaritate și câștig, respectiv procentul de participare în educația adulților), toate acestea aducând, până la urmă, și justificări de politică educațională. În educația continuă, se argumentează tot mai mult pe baza teoriei capitalului uman, pentru atragerea de fonduri, prin demonstrarea eficienței investiției în calificarea și perfecționarea profesională. Fără o voință politică, argumentele explicative, de orice natură ar fi fost, nu ar fi putut produce prin ele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în primă fază (vezi mai sus). Deci, prin reflecție asupra acțiunii, noi cunoștințe pot fi generate, conceptualizate, permițând practicienilor să acționeze în diferite situații problematice, în baza acestui repertoriu de cunoștințe, care poate fi, desigur, reconsiderat în acțiunea practică, Schon argumentează, astfel, cum teoriile informale sunt localizate în lumea experiențială a practicienilor; sunt cunoștințe care nu sunt abstracte și decontextualizate. Aceste teorii situaționale care emerg din practică sunt pe larg utilizate în paradigma interpretativă, dar sunt clar în contradicție cu paradigma
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de educație a adulților este cea a unui management care funcționează ca un serviciu în interesul organizației, iar responsabilitatea deciziilor privind programele educaționale să cadă în sarcina corpului de formatori. Nevoia de consiliere a organizațiilor de educație a adulților este argumentată de Jarvis (2006) printr-un studiu FENTO (Further Education National Training Organisation) din 2001, care sugerează că principalele lipsuri ale educației adulților sunt distribuite astfel: 35% dintre organizații au nevoie de o examinare a performanței managementului; 34% au nevoie să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
participarea la procesul instructiv-educativ, la propria lor formare. Este nevoie de comunicare și motivație și să-i considerăm parteneri reali de dialog. Să le oferim posibilitatea să exerseze convențiile unei comunicări civilizate, să-și exprime punctele de vedere, să-și argumenteze ideile și atitudinile, să-și formeze competențele specifice, să interiorizeze valoarea comunicării. Avem datoria să-i ajutăm să-și formeze capacitatea de a reflecta asupra lumii, de a formula probleme pe baza relaționării cunoștințelor din diferite domenii, să-și dezvolte
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
totuși, pentru a obține viza „bun de tipar”. O discuție mai amplă fusese În jurul documentului intitulat „Delta Dunării a aparținut totdeauna Moldovei și aceasta până la cedarea făcută Rusiei prin Tratatul din 1812” , elaborat de Mihail Kogălniceanu În 1876, prin care argumenta dreptul Principatelor asupra teritoriului respectiv. În cele din urmă, și acesta a fost avizat pentru tipărire. În nota Comitetului pentru Presă și Tipărituri era adusă În discuție din nou poziția lui Mihail Kogălniceanu În „chestiunea evreiască impusă prin Tratatul de la
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
aborda subiectul cu o anumită neutralitate, fără prejudecăți majore, fără complexe - prea grave - de inferioritate sau de superioritate. Iar dacă precara mea expertiză În domeniu mă Împiedică să emit sentințe calificate, nu voi ezita Însă să formulez câteva opinii personale (argumentate Într-o manieră retorică), În ideea că acest lucru reprezintă atât un privilegiu, cât și o responsabilitate, pentru orice intelectual. Stocarea memoriei scrise a umanității, În biblioteci și arhive, este o Întreprindere care interesează, În mod evident, ansamblul societății, publicul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comparatistă, „aprecierile reciproce ale națiunilor și popoarelor” (1896). F. Baldensperger și Paul Hazard vor continua să sprijine această direcție, pentru ca ea să fie apoi remarcabil concretizată de către un alt mare comparatist francez, J.M. Carré. Pe de o parte, acesta va argumenta, din punct de vedere teoretic, necesitatea studierii problemei „străinul așa cum este el privit”, considerată un domeniu de viitor al comparatisticii; pe de altă parte, va ilustra el Însuși, În mod aplicat, această tendință, printr-o serie de lucrări de imagologie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Europa devine o realitate geografică și politică, marcată de existența concretă a regatelor și imperiilor care Îi dau consistență, Între frontierele căreia se plasează și românii ardeleni, În calitatea lor de supuși ai Împăratului Austriei. Toate aceste elemente vor să argumenteze teza că imaginea „Europei luminate”, a progresului și a culturii, la care se raportau intelectualii români de la Începuturile epocii moderne, avea În spatele ei o „Europă geografică”, corect definită din punct de vedere al amplasării În spațiu, inclusiv În ceea ce privește apartenența românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dintr-o atare dilemă presupune asumarea unei perspective ideologice, implicată și moralizatoare, așa că prefer să las fiecărui cititor posibilitatea de a-și exprima opțiunea sau chiar de a contesta pertinența Întrebărilor de mai sus, fără a-mi mai preciza și argumenta propriul punct de vedere. Altă problemă care merită să fie amintită privește efectele psihologice multiple pe care le generează situarea privilegiată a Occidentului, a sistemului său de valori și a perspectivei sale normative. În această privință, aș distinge cel puțin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Martin Schwartner, afirmații pe care Maior le consideră defăimătoare și lipsite de temei. Analiza citatului dezvăluie În mod sugestiv modul În care imaginile etnice sunt instrumenta lizate de către cei care le produc și le vehiculează, cu scopul de a-și argumenta propriile puncte de vedere. Maior XE "Maior" preia aici un element important al imaginii de sine maghiare din secolul al XVIII-lea, care punea accentul pe caracterul multietnic al Ungariei, pe faptul că Între frontierele acesteia conviețuiesc În armonie mai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
baza imaginii pe care o are despre aceștia, Își Întărește și Își extinde prejudecățile asupra celor de peste munți. Românii din principatul dunărean sunt considerați, de către călătorul maghiar, un popor incult, necivilizat și chiar ostil progresului, trăsături pe care le va argumenta pe parcursul călătoriei cu diferite exemple, adăugându-le indolența și intoleranța religioasă. Ürmösy insistă În mod deosebit asupra acestui ultim aspect, susținând că, indiferent de religia lor catolică, luterană, calvină sau unitariană, maghiarii sunt considerați „păgâni” de către românii ortodocși și tratați
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pângări” casa. Fără Îndoială că, prin sublinierea acestei intoleranțe religioase a românilor, Ürmösy vrea să pună În evidență soarta vitregă În care se află maghiarii din Țara Românească, În sensul spiritului naționalist al cărții sale. Dar, În același timp, el argumentează această teză prin intermediul unei percepții tipice iluminismului transilvan, pentru care intoleranța, superstițiile, ignoranța poporului În materie religioasă reprezintă un obiect important al criticismului social, un inamic al progresului, care trebuie combătut și care provoacă, firește, uimire și dezaprobare. Tot de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de informație, respectiv presa de mare tiraj și publicistica vremii, dar, lucru deosebit de important, niciunul nu urmărește În primul rând să-și informeze cititorii cu privire la evoluțiile din Irlanda, ci fiecare se folosește de exemplul irlandez mai ales pentru a-și argumenta anumite teze, opinii sau poziții personale. De aceea, compararea concluziilor pe care ei le desprind din analiza acelorași situații ne permite să conturăm câteva aspecte interesante referitoare la orientarea lor ideologică. În același timp, nu trebuie uitat faptul că cei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]