4,424 matches
-
sub îndrumarea Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură, 2001, ediție jubiliara a Sfanțului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotata de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Vadului Feleacului și Clujului, tipărită cu binecuvântarea și prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură a Vechiului și Noului Testament, 1923, Societatea Biblică (Britanică). Evanghelia
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o navă centrală și două laterale, despărțite prin coloane Înalte și zvelte, ferestre cu vitralii deosebit de reușite artistic, pe teme religioase, mobilier bogat din lemn, ornamentații rafinate 385. Eugen Gourbellien, călugăr benedictin francez și renumit sculptor, a fost invitat de arhiepiscopul Polding, În 1847, să realizeze o mănăstire În Sydney. Timp de aproape două decenii, Eugen Gourbellien a sculptat statuile și decorațiile exterioare ale fațadei viitoarei catedrale, dedicate Sfintei Fecioare Maria. Ridicarea grandioasei clădiri a durat mai multe decenii, aceasta solicitând
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
legi. Le Petit Larousse, 1993. ▪ Metropolă de echilibru - Centru urban provincial mare În Franța, având rolul de a contrabalansa influența Parisului pentru a-i limita creșterea. Le Petit Larousse, 1993. ▪ Metropolă (relig.) - capitală a unei provincii ecleziastice și sediu al arhiepiscopului metropolitan. Le Petit Larousse, 1993. ▪ Conurbație - aglomerație formată din mai multe orașe vecine ale căror periferii se ating. Le Petit Larousse, 1993. ▪ Megalopolis (megapol) - aglomerație urbană foarte mare sau ansamblu de orașe mari vecine. Le Petit Larousse, 1993. ▪ Orașul este
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
vicar general al Episcopiei Sibiului, iar în 1848 se vede confirmat episcop. În mai, același an, împreună cu episcopul unit Ioan Lemeni, se află în fruntea adunării de la Blaj. În 1864, la reînființarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, va fi numit arhiepiscop și mitropolit. În 1850 primește titlul de baron, iar în 1871 este ales membru de onoare al Societății Academice Române. Meritele lui Ș. țin, în special, de emanciparea și întărirea Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal. Convins de rostul înalt al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
și imprimarea de cărți, atât de folositoare unui neam trezit din „somnul cel adânc” la conștiința de sine. SCRIERI: Adaos de cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești de preste an, în Chiriacodromion, Sibiu, 1855; Asupra Biblicelor lui Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor. 1846-1873, I, îngr. și pref. Nicolae Popea, Sibiu, 1889; Memorii din anii 1846-1871, introd. Ilarion Pușcariu, Sibiu, 1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
1923; Predici, introd. Florea Mureșanu, Cluj, 1945; Cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești, îngr. Dorel Man, pref. Onufrie Vințeler, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Iosif Pușcariu, Mitropolitul Andrei Șaguna. Viața și faptele sale, CL, 1874, 7; Pop, Conspect, II, 128-130; Nicolae Popea, Arhiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu, 1879; Ioan Slavici, Mitropolitul Andrei baron de Șaguna, CL, 1880, 1; Petre Gârboviceanu, Andrei Șaguna, BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8, 10; A. Ghiga, Viața și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
metropolitul Andrei baron de Șaguna, Sibiu, 1879; Ioan Slavici, Mitropolitul Andrei baron de Șaguna, CL, 1880, 1; Petre Gârboviceanu, Andrei Șaguna, BOR, 1898-1899, 4, 6, 7, 9, 10, 1899-1900, 9, 1900-1901, 6, 1901-1902, 8, 10; A. Ghiga, Viața și activitatea arhiepiscopului și mitropolitului Andrei baron de Șaguna, București, 1899; Iorga, Ist. Bis., II, 290-296; [Andrei Șaguna], „Neamul românesc”, 1909, 111-112 (număr omagial); Ioan Lupaș, Mitropolitul Andrei Șaguna, Sibiu, 1909; Nicolae Dobrescu, Mitropolitul Andrei Șaguna, București, 1909; Ioan Lupaș, Viața și faptele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
devine cel mai mare investitor imobiliar din țară. Dorin Popa: Îmi pare rău. În 1994, bunul părinte Galeriu m-a dus deasupra Sucevei să văd o nouă ctitorie pentru oamenii sărmani a Î.P.S. Pimen. L-am găsit acolo pe arhiepiscop, îmbrăcat în salopete și muncind dur de tot, împreună cu zidarii. Muncea așa cum am mai văzut doar la bunicul meu, Gheorghe Aramă din Știubieni, Botoșani, că se muncește. Cu inima. Am rămas consternat de ceea ce am văzut. Cu jenă, am luat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
precum "Lumina creștinului" la Iași, "Farul nou" și "Albina" la București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile ilustre de clerici și laici deopotrivă care s-au aflat la conducerea acestor publicații fanion și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dintre Stat Biserica Catolică Biserica Ortodoxă Română. Un cotidian catolic ar fi putut informa Vaticanul despre pulsul societății românești cu privire la teme de real interes pentru Biserică și ar fi fost un mijloc de propagandă al Vaticanului în România. Dorința episcopilor, arhiepiscopilor, dar și a celor care s-au ocupat și au răspuns efectiv de presa catolică, a fost de a înființa, susține și dezvolta un cotidian catolic puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 15 ani figura reprezentativă a liberalismului catolic în Anglia. Revista a apărat autonomia secularilor în cadrul Bisericii și a luat atitudine în privința libertății erudiților catolici, a chestiunii romane și a altor probleme ecleziastice, ceea ce i-a atras reticența și opoziția arhiepiscopului Manning, sprijinit de către Ward în The Dublin Review, având o poziție similară cu cea adoptată de Veuillot în Franța. Newman s-a văzut prins în mijlocul acestor controverse deoarece, deși nu avusese un punct de vedere bine conturat pe această temă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau societatea "Pius Verein" (din Austria). Totuși s-a încercat difuzare și promovarea publicațiilor catolice prin intermediul unor agenții independente precum Serviciul Presei (întreprindere americană care alimenta în 1935 aproximativ 170 de ziare și reviste cu informații variate). S-a propus arhiepiscopului de București chiar cumpărarea a 50% din acțiunile acestei firme și angajarea la tipăriturile catolice a doi ziariști profesioniști care au lucrat în acel loc328. Comunitatea catolică din România dispunea în 1924 de opt tipografii, aflate în orașele: Blaj, Gherla
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Netzhammer și-a expus propriul punct de vedere asupra oportunității apariției
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Netzhammer și-a expus propriul punct de vedere asupra oportunității apariției Revistei Catolice 337. Contribuția majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Netzhammer și-a expus propriul punct de vedere asupra oportunității apariției Revistei Catolice 337. Contribuția majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de Netzhammer în lucrarea sa biografică publicată în 1933, la doi ani după
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de Netzhammer în lucrarea sa biografică publicată în 1933, la doi ani după moartea fostului său secretar 338. Referitor la momentul efectiv al fondării și apariției revistei, mărturia arhiepiscopului a fost edificatoare: "Cenzorul primi de lucru abia după ce a fost înființată Revista Catolică. A fost o întreagă problemă cu fondarea acestei reviste catolice românești. Regele Carol I anunțase odată că în țară la el nu vrea niciun ziar catolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în mod oficial la Roma! Gazeta de duminică (catolică), ce apare mai târziu (1913) la București, nu a trecut prin cenzura cancelariei episcopale; editorul însă (parohul catedralei, preotul Carol Auner), a garantat pentru ortodoxia ei"340. La 23 decembrie 1911, arhiepiscopul Netzhammer a convocat la propria reședință din strada Esculap nr. 7 un grup de 7 colaboratori, printre care: preotul Carol Auner parohul catedralei "Sf. Iosif", preotul Lucius Fetz secretarul episcopului Netzhammer în perioada 1905-1924, profesorii Ioan Vanca, Hildebrand Frollo și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care: preotul Carol Auner parohul catedralei "Sf. Iosif", preotul Lucius Fetz secretarul episcopului Netzhammer în perioada 1905-1924, profesorii Ioan Vanca, Hildebrand Frollo și Iosif Frollo, precum și preotul Ioan Bălan, protopopul bisericii unite "Sf. Vasile" din București 341. La această întrunire, arhiepiscopul Netzhammer a prezentat programul special al revistei și lista colaboratorilor ei342. Monseniorul Vl. Ghika și publicistul M. Theodorian Carada au lipsit de la prima reuniune a colectivului de redacție, deși se numărau printre colaboratorii revistei. În "programul special" al publicației erau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articol scris de părintele Dr. Ioan Bălan are să scoată lucrurile mai însemnate din Acta Apostolicae Sedis.Va urma apoi o cronică din lumea catolică, scrisă de același. La locul al treilea vin știrile din Arhidieceza de București, scrise de ÎPS Arhiepiscop, pe care le va traduce Ioan Vanca. Carol Auner va scrie istoria Bisericii Catolice din țară. Prințul Vladimir Ghica va publica chestiuni referitoare la istoria românilor, M. Theodorian-Carada va studia chestiuni sociale. ÎPS va publica studii arheologice și va descrie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul Netzhammer a precizat că orice polemică era interzisă în paginile revistei, deoarece întreaga responsabilitate îi revenea lui. El a recomandat să se evite aparatele critice extinse în cadrul articolelor, pentru ca acestea să poată să fie înțelese și de nespecialiști. La a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
motivul era (așa cum spunea și regele Ferdinand) că "tânărul om, temerar, scrie cu o pană care pentru noi este ascuțită și de aceea prea periculoasă"346. În ședința comitetului director al revistei din 27 martie 1911, s-a hotărât ca arhiepiscopul Netzhammer și părintele Lucius Fetz să se ocupe cu cenzurarea cuvintelor considerate "prea aspre", indiferent ce autor le folosea. Tot atunci au fost aprobate două documente foarte importante și anume: articolul program, redactat de M. Theodorian Carada și statutele revistei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prefectul Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Gotti 356. Publicația s-a bucurat de recunoaștere atât în țară, cât și în străinătate, lucru ce demonstrează calitatea și buna ei difuzare. După apariția primului număr în martie 1912, aflându-se la Roma, arhiepiscopul Netzhammer a fost felicitat personal pentru revistă de către cardinalii: Gotti, del Vaal și Rampolla. Mai mult chiar, administratorii revistelor "La civiltà cattolica", "Bessarione", "L'echo d'Orient" și "L'Oriente" și-au manifestat dorința realizării unui schimb periodic de reviste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de alte confesiuni (literați, teologi, istorici, arheologi), fiind recomandată "cu deosebire domnilor dascăli și persoanelor cu o mai mare știință de carte"362. Referindu-se la însemnătatea Revistei în cadrul unui discurs ținut la Centrul Catolic din Calea Călărașilor din București, arhiepiscopul Netzhammer (fondatorul tipăriturii) a afirmat: "Două lucruri ne lipseau cu totul din București: un organ de publicitate și un cămin unde să ne adunăm și să ne serbăm festivitățile. De anul trecut, apare Revista Catolică, o serie periodică, care, prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și forma sa plăcută, corespunde menirii sale. E de dorit ca această revistă să fie abonată de cât mai mulți, sprijinind astfel de fapt cauza noastră și contribuind la onoarea Bisericii catolice din țară (...)"363. Într-o lucrare biografică dedicată arhiepiscopului Netzhammer, s-a elogiat contribuția acestuia la fondarea, susținerea și dezvoltarea revistei 364 și însemnătatea avută de aceasta, precum și scopul fondării ei: "Netzhammer a înființat în 1912 o revistă trimestrială care apărea în limba română, Revista Catolică. Caietele ei cuprindeau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]