17,527 matches
-
Iași, din facultatea de arhitectură „George Matei Cantacuzino” din Iași, istorici și numeroase personalități ale culturii , ale vieții politice, economice românești. Soluțiile adoptate pe parcursul proiectului au fost supuse dezbaterii publice, au fost amplu mediatizate și puse în discuția specialiștilor Ordinului Arhitecților din România - filiala Iași și supuse spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Iași. Pe parcursul anului 2002, echipa a beneficiat de consiliere din partea Agenției RTI International în cadrul Programului de Asistență în Administrația Publică Locală din România (LGA <footnote Local Government Assistance
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
frumos ambalate la problemele vieții; tot ce pot face pentru dumneavoastră, stimați cititori, este să vă invit să citiți următorul capitol al cărții ... Capitolul VII - Geometria naturii Motto: „Geometria reprezintă cunoașterea existenței eterne.” Pythagoras Buckminster Fuller (1895-1983Ă, vizionar, designer, inginer, arhitect, inventar și scriitor american a dezvoltat o știință interdisciplinară numită sinergetică, știință care explică formarea și autoorganizarea modelelor și structurilor din sistemele deschise, aflate departe de echilibrul termodinamic. Gânditor profund și fin observator, Buckminster Fuller a făcut observații și experimente
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
lui Leonardo Da Vinci, fiind folosită chiar și în ritualurile masonice. Simbolul masonic este format dintr-un echer și un compas, singurele instrumente necesare în geometria sacră. Ce știau anticii și de ce considerau geometria ca fiind știința sacră cu ajutorul căreia „Arhitectul Universului” își structura creația ? Să revenim puțin în actualitate, mai precis la quasi-cristalele descoperite de Dan Shechtman în anul 1984. Studiul acestor quasicristale folosește multe ramuri ale matematicii și fizicii, inclusiv un model matematic neperiodic pentru acoperirea unor suprafețe, model
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
geometria - despre care am vorbit într-un capitol anterior. Cu toții am învățat la școală despre sistemul cartezian de coordonate, în care cele trei axe sunt perpendiculare una pe cealaltă. Unitatea de volum în acest sistem este cubul. Spre deosebire de sistemul clasic, arhitectul Buckminster Fuller a dezvoltat un nou sistem geometric în care unitatea de volum este tetraedrul. Dacă un cub are 6 fețe, 8 colțuri, 12 muchii, un tetraedru are 4 fețe, 4 colțuri, 6 muchii. Acesta este motivul pentru care Fuller
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
pasiunii sau a a suferinței. În pictură (de exemplu: bolta Capelei Sixtine), dominată de viziunea sculpturală, a realizeazat o sinteză în‑ tre formă și culoare, accentul fiind pus pe desenul care conturează puternic anatomia, sugerând mișcarea, energia și forța. Ca arhitect, a creat proiectele pentru fațada bisericii San Lorenzo din Florența și pentru Piața Capitoliului din Roma, macheta cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma și a construit Biblioteca Laurențiană din Florența. Michelangelo prin geniul său a reușit să exprime într‑un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
considerăm arta un fel de lux splendid destinat muzeelor și expozițiilor sau împodobirii unei săli de specta‑ col, trebuie să ne dăm seama că folosirea cuvântului este cât se poate de re‑ centă și că mulți dintre cei mai mari arhitecți, pictori și sculptori din trecut nu s‑au gândit niciodată la acest aspect. Arhitectura ilustrează cel mai bine cele două concepții. Toți știm că există clădiri frumoase și că unele sunt adevărate opere de artă. Totuși, nu există edificii care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
aceea, astfel de concepte vizau mai degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a strategului sau a retorului. Immanuel Kant este cel care va aduce clarificările cele mai importante în privința definirii naturii frumosului. Acesta este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele mai mari schimbări în arhitec‑ tură, pentru că arhitectul trebuia să cunoască regulile ordinelor antice, ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în arhitec‑ tură, pentru că arhitectul trebuia să cunoască regulile ordinelor antice, ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un edificiu în afara oricărei idei de utilitate, fiind preocupat doar de frumusețea proporțiilor, armonia spațiului interior și măreția ansamblului. Aceste idei au putut fi concretizate atunci când papa Iuliu al II‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu era o problemă pentru Michelangelo, deoarece încă din 1519 activitatea sa începuse și în acest domeniu, cu planul pentru fațada bisericii San Lorenzo, din Florența (nerealizată de altfel). În anul 1535 lui Michelangelo i s‑a acordat titlul de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând băilor lui Dioclețian 8. Michelangelo a făcut primii pași ca arhitect la Florența. Aici, pe lângă alte sarcini despre care s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând băilor lui Dioclețian 8. Michelangelo a făcut primii pași ca arhitect la Florența. Aici, pe lângă alte sarcini despre care s‑a vorbit deja, artistul a avut o comandă importantă de la papa Clement al VII‑lea Medici, respectiv proiectarea bibliotecii Laurentine, în complexul San Lorenzo 9. S‑a ocupat de acest proiect
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
De altfel, toată creația i‑a fost frământată de incertitudini; nemulțumit de ceea ce făcea, el cădea deseori în accese de disperare. Avea o imaginație atât de prodigioasă încât de multe ori mâinile lui nu reușeau să exprime gândurile. Sculptor, pictor, arhitect, poet, Michelangelo încheie șirul titanilor Renaș‑ terii. Zămislit de o epocă ce conținea în ea germenii celor mai mari antagonis‑ me, i‑a fost hărăzit să fie un învingător învins. Pentru cei ce prețuiesc arta lui, el rămâne un geniu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
șirul titanilor Renaș‑ terii. Zămislit de o epocă ce conținea în ea germenii celor mai mari antagonis‑ me, i‑a fost hărăzit să fie un învingător învins. Pentru cei ce prețuiesc arta lui, el rămâne un geniu. Ca sculptor, pictor, arhitect și poet, Michelangelo a exer‑ citat o influență puternică asupra contemporanilor săi și asupra artei din Ves‑ tul Europei în general. Viziunea biblică a operelor sale va permite o privire și o meditație din partea celor care le primesc, pentru că în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
la fel cum a iubit piatra din care a făcut ca operele sale să rămână nemuritoare: fie că sculpta o Pietà pe care uneori dintr‑un motiv sau altul o lăsa neterminată sau o spărgea, fie că înălța cupole ca arhitect, totdeauna era preocupat să realizeze frumosul, pen‑ tru a perpetua tinerețea omenirii. 2.2. David În anul 1501, Michelangelo s‑a întors la Florența unde avea să realizeze - la vârsta de 26 ani - prima sa capodoperă: David. Cetatea, sfâșiată în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
frescele din capela Paulină, marchează un început și un sfârșit. Un început plin de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din definirea strict geometrică a volumelor, inspiră construc‑ țiilor sale un caracter deosebit, accen tuând claritatea și logica constructivă a formelor arhitecturale. Spre exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit de antichitatea romană. Teo‑ retician de mare profunzime, autor al mai multor lucrări, cum ar fi De re ae
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
arcului triumfal roman, ca și la re‑ alizarea unei arhitecturi mai puțin severe, mai elegante. El a reușit să se ridice mai mult decât predecesorul său la o înțelegere superioară a arhitecturii elibe‑ 58 Leon Battista Alberti (1404‑1472) - scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian și umanist al Renașterii. Printre preocupările sale multiple, se pot enumera și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. în istoria artei rând‑o de unele caractere locale specifice arhitecturii florentine. Artistul va considera opera de arhitectură ca un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 96 4.2. Biblioteca Laurențiană Construirea bibliotecii Laurențiane pare să dateze din anul 1524. Din cauza mai multor tergiversări, lucrările au întârziat, dar ele vor fi finalizate între anii 1555 și 1568 de către arhitecții Ammanati și Vasari, după schițele și sfaturile lui Michelangelo. Biblioteca este formată din două spații bine definite: il ricetto (vestibulul) - care este construit pe verticală - și sala propriu‑zisă. Aceasta, datorită funcției pe care o îndeplinește, este compusă pe orizontală
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
înlo‑ cuită cu o fântână simplă de continuatorii proiectelor. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 99 4.4. Palatul Farnese Este palatul pe care și l‑a dorit papa Paul al III‑lea, proiectele și execuția încredințându‑le arhitectului Antonio da Sangallo. Pe parcursul lucrărilor papa a devenit mai sceptic, de aceea a organizat un concurs pe care l‑a câști‑ gat Michelangelo. Papa a afirmat referitor la proiecte: sunt originale și făcute frumos. După moartea lui Sangallo continuarea lucrărilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
accentuarea impresiei de forță ce se degajă din masivitatea parterului. Primul etaj se remarcă prin sobrietate: dacă ferestrele de la parter sunt înconjurate de ancadramente puternice susținute de console, în schimb 75 Giacomo Barozzi da Vignola (1507‑1573) - unul dintre marii arhitecți italieni ai secolului al XVI‑lea. 76 Giacomo della Porta (1532‑1602) - arhitect și sculptor italian, elev al lui Michelangelo. 77 Bosaj - proeminență pe suprafața unei piese, servind ca sprijin pentru altă piesă. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
remarcă prin sobrietate: dacă ferestrele de la parter sunt înconjurate de ancadramente puternice susținute de console, în schimb 75 Giacomo Barozzi da Vignola (1507‑1573) - unul dintre marii arhitecți italieni ai secolului al XVI‑lea. 76 Giacomo della Porta (1532‑1602) - arhitect și sculptor italian, elev al lui Michelangelo. 77 Bosaj - proeminență pe suprafața unei piese, servind ca sprijin pentru altă piesă. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 100 cele de la etaj sunt mult mai rafinate, mai elegante, mărginite de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un edificiu în forma unei cruci latine cu brațe inegale. În 1599 conducerea lucră‑ rilor este dată lui Antonio da Sangallo care realizează un mare proiect dar care reprezintă un compromis între tendințele exprimate anterior. În 1547 Michelangelo este numit arhitect al bazilicii sfântul Petru din Va‑ tican și el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la capitelurile coloanelor. 81 Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 102 concepția lui Michelangelo trebuiau să formeze un element plastic de corona‑ ment. Cupola are o calotă dublă și privită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la capitelurile coloanelor. 81 Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 102 concepția lui Michelangelo trebuiau să formeze un element plastic de corona‑ ment. Cupola are o calotă dublă și privită din interior, a fost concepută
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]