KorAP: Find »[drukola/base=barbă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...172 173 174 ...249 >

6,215 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

o privire dezamăgită către lichidul Întunecat din cană. — Sigur? — Nici măcar o picătură. Doamna Strichen Îi privi chiorâș, șuierând un fuior de fum printre dinți. — Vă rog, Încerc să mă uit la asta! Pe ecran, un bărbat cu cap dolofan și barbă asimetrică se uita la televizor și bea ceai. Agentul Rennie privi din nou spre ceaiul său. — Aș putea să mă duc să mai iau niște lapte, se oferi el. Poate și niște biscuiți? Acum că Watson mâncase toate prăjiturile Jaffa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Cine știe, poate acesta era Începutul pentru ceva bun? Zâmbind, se Întinse pe locul său, căscând fericit, când un bărbat masiv pătrunse prin ușile din față, scuturându-și zăpada de pe haină. Omul era trecut de cincizeci de ani, cu o barbă sculptată atent, acum mai mult de culoarea sării decât a piperului. Păși hotârât spre recepție. — Bună ziua, spuse, zvâcnind de parcă avea pureci. Trebuie să vorbesc cu detectivul cu nume biblic. Ofițerul de serviciu i-l arătă pe Logan. — Eroul biblic e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214

grandioasă, zise băiatul. Capul sculptat în granit avea ochii orbi ațintiți în față, sub pânza aceea de apă. Nu avea însă frumoasele pleoape alungite, buzele arcuite ale vechilor suverani; recent, o mână îi sculptase o frunte lată, păr des și barbă, o gură mare, senzuală, ochi mari, rotunzi sub sprâncenele dese - un chip masculin, puternic. Germanicus murmură: — Pare să fie el. Putea spune asta, fiindcă singurul portret păstrat în taină la Roma se afla în domus-ul mamei sale, Antonia, fiica romană

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
teribilă în fața dușmanilor. Adăugă și, amenințător, promise că avea să și scrie: — Acum mulți preferă să vadă dezordinea în treburile statului decât în cârlionții părului lor. Numai în păr, îi lămuri, pentru că acum, după moda grecească, nimeni nu mai purta barbă, ca vechii senatori. Împăratul trecea prin apropiere și, pe când toți îi făceau loc, auzi ultima frază. Zâmbi. Îl ridicase pe durul Seneca la rangul de quaestor la Roma și nu-și închipuise că acesta, în loc să-i fie recunoscător, nu avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
cu care se legau picioarele mânjilor nedomesticiți. În timpul acelei operațiuni lente, nici unul dintre executori sau dintre condamnați nu scoase o vorbă. Sosi călăul, mai înalt decât toți ceilalți, cu umeri puternici, cu părul lung și blond care se unea cu barba, formând un fel de coif în jurul capului. Îl privi pe Împărat, așteptă încuviințarea lui tăcută, se îndreptă încet spre Lepidus, cel ce se căsătorise cu sora Împăratului și acum tremura, în genunchi, pe pietrele cu care era pavată piața, ajunse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651

clară) Mă Împiedicai de toate rădăcinile rușinos crescute sub ierburi. O plasă de păianjen imensă ascunsă-n laboratoarele lumii Dotate cu instrumentele necesare torturării de suflete Ha, ce-mi mai cârâie popii aceștia despre legea conștiinței? Am să le tai bărbile de țapi impenitenți pentru ștergerea Încălțărilor mele Aud cum sirenele cântă-n culise la siluirea fecioarei din gânduri Fauni și satiri de marmoră aleargă nimfele-n crânguri mallarmeene Omule, ce tot țopăi În mine și-ți ceri Împliniri legiuite? Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
o potecă să mă scoată către lumină. Nu am găsit-o. O caut Încă. Zuluf 21 aprilie 1963 (duminică) De ce nu vii, omule, la cenaclu? Întreabă lumea de tine, Încep să se agite spiritele. Să știi că R. (ăla cu barbă) a fost aplaudat de toată sala după lectură. Este, Într-adevăr, o forță... Și tot ceva interesant: au venit de la televiziune cu reflectoare și cu aparat de filmat, și cum se ridica cineva să vorbească, Îi suiau reflectoarele În cap

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428

trupul unei femei, având un laț în jurul gâtului și mâinile prinse în cătușe. Ochii îi erau deschiși, deși era evident pentru oricine că nu mai era în viață. Un individ aflat în jurul vârstei de 50 de ani, brunet și purtând barbă, era aplecat deasupra ei. Păru surprins când cei trei intrară. - Stai pe loc! țipă Ausonio. - Măiculiță, îngăimă paznicul. În același moment, cele două își scoaseră armele, iar Franciscovich o îndreptă pe a ei către criminal, cu un gest, i se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
domnule. Polițistul care îl interpretase pe ultimul răufăcător, mai precis pe cel cu pușca de calibru, se îndreptă către ea. Un italian arătos, probabil provenit din familiile stabilite prin Brooklyn, gândi Amelia, și cu un corp de boxer. Păcat de barba ce îi acoperea o bună parte din obraji și din bărbie, căci îi dădea un aspect sălbatic și neîngrijit. Îți sărea în ochi și pistolul cromat pe care îl purta la brâu, iar zâmbetul infatuat de pe față o aduse în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
pe câteva butoane și dădu drumul casetei. Bedding și Saul îi recunoscură cu ușurință pe cei șapte din interogatoriile de mai devreme. O persoană însă din cele ce apăreau pe casetă nu fusese prezentă la interogatoriu: un bărbat brunet cu barbă, purtând o pereche de blugi și o jachetă voluminoasă. - El e, spuse Franciscovich. El e criminalul. Ausonio încuviință din cap. Pe monitor se putea vedea, în ciuda imaginii neclare, cum se semnează în registru și cum dispare grăbit în interior. - Acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
cumva a fost urmărit pe drumul străbătut de la școala de muzică până acolo. Malerick arăta acum foarte diferit față de deghizarea sa din cursul dimineții, cea pe care o folosise pentru a scăpa din incinta școlii. Era acum blond și fără barbă. Alesese în plus și o costumație foarte diferită, pantaloni sport și o bluză pe gât. Dacă cineva l-ar fi privit cu atenție, ar fi observat câteva particularități cel puțin ciudate: o eșarfă pe umeri și în jurul gâtului și două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
stație și au intrat simultan prin singurele două uși de acces în sală. Dispăruse. Sellitto își consultă însemnările: - Agentele din patrulă l-au descris ca arătând cam de 50 de ani, statură medie, brunet și fără semne particulare în afara unei bărbi. Era și un îngrijitor care spune însă că nu a văzut pe nimeni intrând sa ieșind din cameră. Poate are boala martorului, totuși. Cei de la școală vor suna pentru a ne da informațiile de contact ale acestuia - poate reușim să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
notele: „L-au găsit după ce au deschis a doua ușă, măturând. Părea...” - La naiba, izbucni Rhyme. El era! Arăta complet diferit de criminal, nu-i așa? Sellitto privi din nou în agendă: „Părea cam de 60 de ani, chel, fără barbă și purta o salopetă gri.” - Salopetă gri! țipă Rhyme. - Da. - Așa se explică și bucata de mătase. Era un costum. - Ce tot vobești? se amestecă și Cooper în discuție. - Suspectul nostru a ucis-o pe fată. Când a fost surprins

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
atacator și a celor descoperite în hol, continuă: - Pantofii. - Sunt aceiași? - Exact, spuse Rhyme triumfător. Ecco, mărimea 43. - Iisuse! murmură Sellitto. - Bine, deci ce avem? vorbi din nou Rhyme. Un criminal care arată de 50 de ani, statură medie, fără barbă și două degete deformate. Probabil are și cazier, de vreme ce își ascunde cu atâta grijă amprentele. Și asta e tot, nimic mai mult. Apoi se încruntă. - Ba nu, nu e tot. Mai e ceva. Avea un rând de haine în plus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
bună. David Balzac nu era de aceeași părere totuși. - Ți-au răsunat monedele, rânji acesta. În limbajul breslei, era o critică foarte aspră: însemna că trucul era prost executat și previzibil. Bătrânul magician, cu părul în totalitate alb și cu barba pătată de tutun în jurul gurii, își puse mâinile în cap exasperat. Își scoase apoi ochelarii, își frecă ochii și îi așeză la loc. - Mie mi se pare că a ieșit bine, protestă Kara. - Dar nu ai fost tu publicul. Eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
mint șeful. - Păi de ce nu spui așa? spuse Thom punându-și brațul după gâtul Karei și îndrumând-o spre ieșire. Telefonul pe care eu îl folosesc în acest scop este în hol. Crima de la Școala de Muzică - descrierea făptașului: brunet, barbă falsă, fără semne distinctive, statură medie, vârsta cam 50 de ani. Inelarul și degetul mic de la mâna stângă lipite. S-a deghizat după crimă într-un îngrijitor bătrân și chel. - motivul aparent necunoscut - victima: Svetlana Rasnikov • studentă la zi • de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
fața: contractată, cu ochii larg deschiși și privirea înghețată. Începu să se relaxeze și chiar să râdă. Dar se încruntă văzând cum imaginea sa se apleca odată cu oglinda. Din spatele acesteia, apăru un om cam de 50 de ani și purtând barbă care înainta cu repeziciune agitând o bară de fier deasupra capului. - Nu! Ajutor! țipă tânărul încercând să se ferească. Doamne Dumnezeule! Bara de fier se abătu direct spre creștetul capului său într-o lovitură năprasnică. Dar Calvert avu timp să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
din apartamentul lui Tony Calvert, își schimbă înfățișarea folosind unul din costumele sale de evadare: o rochie lungă de culoare albastră și o perucă albă. Își ridicase pantalonii sub rochie scoțând la iveală o pereche de dresuri negre, își înlăturase barba și aplicase un strat gros de ruj de culoare roșu strident. Se machiase apoi în exces în jurul ochilor și își desenase niște riduri foarte pronunțate pentru a avea un aspect septuagenar. Ultima schimbare fusese cea a pantofilor. În ceea ce privește inducerea în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
nimic concret despre cum ar putea arăta el de fapt? - Bănuim că este alb și de statură medie. - Înțeleg că nu a fost văzut de nimeni. - De fapt, a fost zărit de foarte multe ori. Prima dată, era brunet, avea barbă și arăta cam de 50 de ani. Apoi era un îngrijitor chel de aproximativ 60 de ani. Ultima dată, avea înfățișarea unei bătrâne de 70 de ani. Bell așteptă câteva momente pentru a o auzi izbucnind în râs, semn că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
deslușească și asta într-un timp cât mai scurt: nota cu privire la ceasurile sparte îi reamintise că mai au mai puțin de trei ore să-l oprească pe Magician să lovească din nou. Crima de la Școala de Muzică - descrierea făptașului: brunet, barbă falsă, fără semne distinctive, statură medie, vârsta cam 50 de ani. Inelarul și degetul mic de la mâna stângă lipite. S-a deghizat după crimă într-un îngrijitor bătrân și chel. - motivul aparent necunoscut - victima: Svetlana Rasnikov • studentă la zi • de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
că vom cădea. - Mi-ar plăcea să spun ceva care să te calmeze pe tine acum, spuse el. - Ce e bine pentru calul meu e bine și pentru mine. Nu știu cum să îți mulțumesc. Apăru un alt călăreț și bărbatul cu barbă se trase într-o parte pentru a face loc acestuia să treacă. În continuare, se încăpățâna să privească doar calul. - Cum îl cheamă? - Don Juan. - L-ai închiriat de la Hammerstead? Sau e al tău? - De la Hammerstead. Dar simt ca și cum ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
ar fi al meu. Ne plimbăm în fiecare săptămână. - Și eu mai închiriez de acolo. E un exemplar frumos într-adevăr. Calmă acum, Marston îl privi atentă. Era un bărbat chipeș, aflat în jurul vârstei de 50 de ani. Avea o barbă îngrijită și sprâncene pronunțate, unite deasupra nasului. Pe gât și pe piept, femeia putu vedea o cicatrice destul de mare; de asemenea, mâna stângă era deformată. Dar niciunul din aceste lucruri nu conta pentru ea, căci avea o calitate foarte importantă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
lipsește și nouă, îmi pare rău să vă anunț. Nu cunoaștem nici măcar cum arată exact. Tot ce vă putem spune este că are o statură medie și pare să aibă în jur de 50 de ani. Alb. Ar putea purta barbă, dar nu suntem siguri. Degetele mâinii stângi ar putea fi deformate. Ceea ce dorim de la dumneavoastră este să discutați cu angajații și cu clienții fideli și să vedeți dacă au observat pe cineva care se potrivește cu această descriere. - Bineînțeles, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
El e! spuse atunci Sachs. Știi cumva unde s-au dus? Indică vestul, adică în afara parcului. - Cred că încolo. Nu a spus nimic despre unde urmează să meargă. - Spune-i să ne facă o descriere. Fata explică atunci că purta barbă și că avea sprâncenele ciudate. - Erau unite. Parcă era doar una singură. Pentru ca o față să arate diferit, cel mai important lucru este să schimbi sprâncenele. Asta schimbă cu 60-70% expresia unei fețe. - Cu ce era îmbrăcat? - O geacă, pantofi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
Bleu marin sau negru. Nu am văzut ce avea pe dedesubt. Atunci se întoarse Bell cu însoțitorii săi. - Nimic notabil. - Avem ceva aici însă. Îl puse pe scurt în temă despre femeia care venea să călărească și despre omul cu barbă. O întrebă apoi din nou pe tânără: - Ești sigură că nu îl cunoști? - Nici nu se pune problema. Eu și doamna Marston ne cunoaștem deja de ceva vreme și mi-a spus că nu iese cu nimeni. Pur și simplu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]