7,814 matches
-
din Esențe, de tabere de creație literară, expoziții de pictură, grafică și multe alte activități . Arlechinul Ai tras cortina peste primul act Plecând în universuri paralele Și ai făcut singurătății pact Trecutul și amintirile să spele. N-ai înțeles că bietul arlechin Ce-agoniza pe scena lui pustie O replică timidă ca un chin Dorea în cartea vieții să ți-o scrie Te amuza scânteia din priviri De împreună piesa v-o jucați Roșeai la glume și aveai trăiri Când sufletul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
gheara? Joiana și țăranul Un țăran de prin Moldova, cu familie săracă, A plecat la târg în țară ca să cumpere o vacă. Și cum banii, bată-i vina, din ogradă nu-l aruncă, Reuși, ca la căruță, să înhame-o biată juncă. Fără vlagă, costelivă, blânda noastră junicuță Nu putea să tragă plugul, deci o puse la căruță, Să se nvețe-ncet cu munca și să capete osânză, Ca în primăvară, poate, să dea lapte pentru brânză. Trecu iarna, primăvara, și, din
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de suspine și speranțe ce apar și dispar în harta din Cartea Iubirii cu număr impar! Cartea Vieții Bătrânul mag citește-n Cartea Vieții, Destinul umanității prin veacuri. O visterie doldora de leacuri, Un loc vrăjit în care-s închiși bieții Magi ai cuvântului ... un Rai făr'de porți în Cartea Sorții. Răsfoiești șapte file din carte. Speri ca visuri înalte să te poarte Pe un lujer ce rodește Sămânța Iubirii celeste. Să te-nfioare Când nici nu gândeai că va mai
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se apăra singură și nu își poate permite luxul de a-și face din Rusia un dușman. Prințul Kung scrie în epistola către împărat: „Când o haită de lupi e pe urmele unei căprioare bolnave, ce mai poate să facă bietul animal decât să cerșească milă?“. Rușii vor regiunea Amur din nord, pe care deja au pus mâna. Ei s-au și instalat de-a lungul fluviului Ussuri, la est de granița cu Coreea. Au revendicat importantul port chinez din Haishenwei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
împărtăși cu grijanie și nu cu altceva o femeie care murea după el. Când am citit demult această nuvelă nu-mi venea să-mi cred ochilor. Cum e posibil, îmi ziceam, că conceapă cineva o asemenea mistificare a sufletului unui biet preot, care trăia destul de pașnic în Gladova lui și nu era cine știe ce căutător al inocenței pierdute, care să lupte, asemeni unui părinte Sergiu, cu însăși Ispita, apărută fără veste în chilia lui și dorind să-l piardă? Biata Borivoica îl
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
sufletul, îl dorea ca bărbat, dar nu-l ispitea pe credincios, nu-i păsa de credința lui, nu voia să-i corupă sufletul, să-l rupă din armonia unei aspirații către care, eventual, s-ar fi chinuit. De aceea și bietul preot nici nu e silit să-și taie, ca în Tolstoi, vreun mădular ca să reziste. Mă uit la sfârșitul cărții cu chipuri și popasuri. Ce să mai citesc? Acest obstacol, istoria cu trandafirii, mă împiedică să merg mai departe. Cine
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
să mă neliniștească și pe mine. M-am dus pe la țară, dar nu la mine în sat, ci undeva prin Moldova, în regiunea Huși, și acolo la primărie am văzut o scenă: un tânăr țăran rău îmbrăcat și cu o biată pălărie în mână este strigat să vie și să semneze actul prin care adera și el la o agricultură cooperatistă. Semnează și pe urmă are o clipă de derută cu tocul în aer; parcă s-ar fi abătut deodată asupra
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de cruzime zguduitoare, și nu prin hohote dubioase. Oricum, Lear e un rege, nu un bătrân care s-a smintit tăvălindu-se pe jos în mijlocul unei cete de hippies,ci s-a scrântit în spiritul său, prin devitalizare, fiind un biet moșneag, și nu un bărbat în puterea vârstei plesnind de sănătate. N-are sens! Ce-ar face atunci regizorul în cazul în care ar avea de pus în scenă o piesă cu hippies? Te pomenești că le-ar pune la
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
îl asigură că i se va face dreptate. I se face, dar, o dată prins, eroul este condamnat să i se taie capul pentru delictul de revoltă împotriva ierarhiei. Kleist însuși, după ani de zbateri tragice, se sinucide... Desigur, dacă tribulațiile bietului Ioanide ar fi fost descrise realist de către creatorul lui, n-ași fi fost atât de rău impresionat de acest roman (Scrinul negru). În carte, lui Ioanide i se deschid toate ușile, fără să i se ceară altceva decât declarații lozincarde
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
impresionat de acest roman (Scrinul negru). În carte, lui Ioanide i se deschid toate ușile, fără să i se ceară altceva decât declarații lozincarde despre socialism, îi era ușor să le dea? în realitate, în viață adică, după apariția romanului Bietul Ioanide, G. Că-linescu a fost scos cu brutalitate de la catedra sa de profesor, unde lăsa amintiri și regrete de neșters generațiilor de studenți prin improvizațiile sale geniale și talentul său oratoric atât de rar la un gânditor de mare clasă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
lingura de lemn, tepșea mămăliga, lăsa ceaunul să se scoacă șapoi îl avînta către măsuța joasă, pe trei picioare; îndată se ivea, galbenă, o mămăligă cu fir subțire de abur. - Ia, poftiți la masă, striga ea... Să nu crezi că bietele femei nu cunosc drumurile bărbatului și nu-și au semnele lor; că ele îl spală și-l îmbracă și-i ascultă noaptea somnul. Știa ea, Marghioala, n-ai grijă! Moșneagul rîdea și se așeza la masă desbumbat, trăgînd cu dosul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
schimba! Și cine-i nătărăul ăsta al meu, spune și mata, domnu’ pictor? Moise? Isus Hristos? I-un catîr puturos la care, cît a dormit de-a curmezișul patului, nu i-am croit destul urechile. Acum încape doar pe lung și bietul tat su nu-i poate face nimic. - Dar dacă lumea asta nu se schimbă s-ar putea, Aizic, ca voi să pieriți. - Domnu’ pictor, acuma ați vorbit drept. - Ei, are ori nu are fecioru-tău dreptate? - Tocmai de asta e un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Dar mai ales neprevăzută. Se pare că nu ideile au importanță; oricum timpul le schimbă în erori. Importanți sînt oamenii, care vor să trăiască fiecare în felul său. Trăind - iubesc, urăsc, suferă, ca să ajungă undeva. Se află sub imperiul unor biete sentimente în fața cărora ideile pălesc. Mă îngrozește planificarea sufletească. În numele unei idei impuse, cum să-l urăsc pe cel pe care l-am stimat? - Ochiul tuturor se va forma în lumina unei necesități deplin înțelese. Aceasta este legea iar înțelegerea
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Cu picioarele atîrnînd pînă la pămînt, în pantalonii legați de gleznă cu sfoară și labele goale băgate în gumari, Gărgăun pleca la treabă. Odată așezat pe dric, bătrînul începea să învîrtă năpraznic o joardă care se abătea fără milă asupra bietei lighioane. Dopată în acest mod, mîrțoaga o lua la pas, scuturînd din cînd în cînd urechile de măgar ale unei căpățîni scheletice. Cu acest sicriu învățătorul căra bostani și buruiene pentru vacă iar cîteodată chiar bolovani la casa ce o
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acasă. Cu privirile încruntate, doctorul își da avizul asupra celor ce urmau să fie introduși în cămăruță căci, printre împricinați. puteau fi suferinzi. Pe acești nevolnici îi lua în primire maiorul într-un chip atît de fioros încît, pe loc, bietul om se și gîndea de unde ar putea să-și procure un pistol, doar-doar l-a vedea mulțumit. Dacă nu găsea, își aducea cuțitul de tăiat porci. Pesemne nu numai la Dobrina aveau loc astfel de întîmplări. Toți salariații, studenții, elevii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
găsit să te dai la mine, tu, puturosul puturoșilor, neisprăvit și lepră care n-ai fost În stare să-ți ții o familie și ți-ai gonit de-acasă nevasta, copilul și chiar și pe mă-ta, de-a ajuns biata femeie, la bătrânețe, să doarmă pe sub șoproanele rudelor?” Câțiva se repeziră să-l oprească pe tânăr, care se și avântase cu pumnii ridicați. Îl Înconjurară și-l luară În brațe. Ăstuia i se Înroșiseră ochii și zvârlea scuipați către Gogoașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aproape a omorât-o, a gonit-o din curte și n-a dat de atunci ochii cu ea. S-a răspândit prin sat cum că o prinsese coțăindu-se cu altul. Nu știu dacă o fi adevărat, da’ eu Îi cred bietei femei: trebuie că a căutat și ea puțină alinare de sila urâtului. Nu s-a putut lipi de nici o altă muiere: fată, văduvă, orice-ar fi fost, toate se fereau de privirea aia a lui neagră și strâmbă. Cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
făcea nimic fără să-i poruncească, atât de tare o stăpânea cu vorba și cu mintea. Băieții, Însă, nu la șarpe de holbau; știau ei că pe Valea Puțului se afla un balaur față de care ăl de pe scenă părea o biată râmă. Lor li se opriseră noduri În gât la vederea unduirilor femeii. Când se Întorcea cu spatele, Își lipeau ochii de liniile curbate ale bucilor neacoperite pe deplin de țesătura cu sclipici. Când se Întorcea cu fața, pironeau cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
doctorul de oameni care Își luase post În Satul cu Sfinți și rămăsese mai mult de o jumătate de an. Medicul avea, astfel, cu ce să se deplaseze mai repede la domiciliile pacienților, de unde șareta se Întorcea - făcându-l pe bietul Canafas să scoată limba de oboseală precum potăile - plină cu sticle, damigenuțe, păsăret de curte, găletușe cu ouă sau săculeți cu boabe de fasole. Doctorul Însă, nepriceput În ale animalelor, nu alocase nici un ban din fondurile Dispensarului pentru hrana calului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de cremă cu desăvârșire scârboasă care, după două Înghițituri, provoca greață - Însă când uitam gustul leșios, cumpăram iară din prăjiturile alea, ocrotind În adâncul sufletului, neexprimată, nădejdea că aș fi putut nimeri una mai bună...). Pesemne că li se aplecase bieților chițcani de nu Îi puteam ademeni cu toxica alcătuire grețos-dulceagă. Mă simțeam mult mai bine În Împuțiciunile ălea de săli decât În apartamentul care mi se părea uriaș de gol ce era. În mijlocul oamenilor reușeam mai mereu să-mi amân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de dor Cocrișel, marele cărturar al neamului nostru, Udriște Năsturel Fierăscu (acest din urmă nume fiind luat după cel al satului și al moșiei pe care le stăpânea și pe care se Înălța falnicul conac ce dăinuie și astăzi). Disperarea bietului prizonier de război - fost oștean al lui Mihai Viteazul - era cu totul și cu totul Îndreptățită, căci bătrânul Spiridon se arăta de o zgârcenie fără pereche. De aceea, fiul căuta să-i Înmoaie inima și-i spunea că moare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
avea În cap și pe-ăla Îl rostea de fiecare dată când secretarul țipa la el, lovea cu pumnul În masă și cu piciorul În dulapurile de fier care bubuiau Îndelung și-i produceau fioroase dureri de cap fericitului și bietului tată, copleșit de vinișor roșu și neînțelegând cu nici un chip de ce se rățoia atâta slujbașul. În cele din urmă, secretarul se liniștise brusc, ba chiar zâmbise Îngăduitor și oarecum cu perfidie - așa avea să-și amintească peste câteva zile fericitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mișcase și-l făcuse de multe ori să se pună În pielea Fiului și să-și Închipuie cam cum ar fi putut să se simtă În clipa În care Își dăduse seama că nu mai putea trăi fără acea femeie - biată marfă ghemuită lângă un vraf de piei uscate. Fruntea lui Ectoraș se Încingea atunci când Își Închipuia că aleargă cu Aleasa, Închidea ochii ca să-i ferească de loviturile bezmetice ale crengilor, avea În nări miros de frunze și de buruieni strivite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la „Viorile vârstei”, Editura Albatros, 1978 DESPRE MAMA Trei copii am fost. Ca niște zmei, Toți am tras mereu din sânul ei. 77 Ca niște dușmani, neîncetat, Tot trecutul i l‐ am sfâșiat. Păru - i lung, de lună aurit, . s. Biata mamă! Zi de zi trecând, stre ‐ a trăit ca să ne vadă mari, ri upă‐ o vreme a căzut și ea, . Noi am fost acei ce l‐am albit Pe obrajii tineri, pas cu pas , Râuri mari, cu grijile, i‐ am
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
l de Un lanț prelung, cu ceas de tinichea. Ț și să privești departe, scurt popas. Cu zâmbetul acela cum e mierea și astăzi în fotografie ai rămas. A De parc - ai fi o doamnă din trecut și nu o biată țărăncuță care Nici să citească slova n‐a știu PENTRU MAMA Tare necăjită ai fost, mamă, Iarna, vara, orice timp trecând Cât era de frig sau de căldură Tot desculță te‐am văzut umblând‐ N‐ ai purtat o haină mai
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]