6,134 matches
-
a dus la lada cu zestre din cas' cea mare, și-a ales-o pe cea preferată și-a luat-o în cămară. A dezbrăcat catrința și când tocmai scotea cămașa de pe ea peste cap, aude în tindă: "în Iordan botezându-Te Tu, Doamne! Închinarea..." A înlemnit cu cămașa în cap, care numai vroia să iasă... Și fără a-și da seama, se adresă preotului: Dar bine, bine, pe mine nu mă mai ajută nimeni? Badea Forman, care era un om
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
legate de cele mai importante evenimente din viața unui om: nașterea, botezul, nunta, înmormântarea. Venirea pe lume a unui copil este un moment deosebit pentru o familie. La noi a circulat credința că ursitoarele prezic noului născut soarta. Copiii erau botezați după vreo săptămână, de nași. După câteva zile se făcea cumetria. Nașa spăla copilul cu mir, îl îmbrăca și-l dă mamei zicând: "Pe lumea asta a dumneavoastră Și pe cealaltă a noastră, Mi l-ați dat păgân Și vi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Copilul a făcut 7 pași pe urmele cărora au crescut flori de lotus, apoi a ridicat dreapta spre Cer și stânga spre Pământ, spunând: „Sunt singur în Cer și pe Pământ”, în timp ce nouă dragoni coborau din ceruri pentru a-l boteza cu apă sfântă. În ziua de 8 aprilie se îmbracă chimonourile tradiționale și se aduc ofrande la statuia lui Buddha peste care se presară petale de cireș. În anumite temple, pe statuia lui Buddha se toarnă ceai de hortensie („amo-cha
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Drăgușeni, fost sat al comunei Șcheia Între 1968 și 2004, când În urma unui referendum a devenit comună separată. Din Ctitorii bisericii Familia Râșcanu Spătarul Alexandru T. Râșcanul, fiul lui Toader jicnicerul, s-a căsătorit cu Casandra, fiica stolnicului C. Gândul, botezată de Ioanichie, episcopul Romanului (15 septembrie 1747†15 ianuarie 1769). La 2 ianuarie 1768, când Îi cunună, i-a dat danie pe țiganca Ioana . La data căsătoriei Alexandru Râșcanu era „crucer” (clucer). C. Gândul a fost căsătorit În două rânduri
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iordache Râșcanu a avut patru copii: Alexandru Râșcanu spătar, Iosif-Efhaiton, arhiereu, egumenul mănăstirii Râșca, Teodor (Toader) postelnicul și Zamfira, căsătorită cu aga L. Costachi din Bârlad . Spătarul Arghire Cuza dăruiește la 15 ianuarie 1817 un țigan Costandin , căruia i-a botezat un copil, anume Toader. Țiganul amintit urma să fie stăpânit de Iordachi Râșcanu și . Iordache Râșcanu efectuează la 17 ianuarie 1820 un schimb de țigani cu Toderașco Costachi și soția sa Safta Lambrino, cumnații lui. Safta Lambrino era sora mai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
iscălit. 1804 av(gust) 27 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 12, Copie din 17 august 1804. 6. 1817 ianuarie 15.Spătarul Arghire Cuza dăruește un țigan lui Toader, fiul vărului său Iordachi Râșcanu, pe care l-a botezat. Printr-această scrisoari a me de danii, ci dau la mâna vărului Iordachi Râșcanu camin(ar) Încredințăz că pentru multă dragosti ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Printr-această scrisoari a me de danii, ci dau la mâna vărului Iordachi Râșcanu camin(ar) Încredințăz că pentru multă dragosti ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales botezându-i și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a lui Costandin Hăma i a fimeii sali Ileana, pe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
el, jură-mi că nu spui nimănui nimic. Jură pe mântuirea sufletului tău! Eliberă pruncul din toate valtrapurile În care era Înfășurat. Era un băiețel dolofan, Învelit În scutece scumpe de mătase. Alături, pe o bucățică de pergament, scria: „E botezat și-l cheamă Bodo.“ Găsi și o punguță de piele de Cordoba, din care negustorul scoase uimit o minunată cruce de aur bătută cu ametiste, prinsă Într-un lanț tot de aur nu mai puțin masiv, cu o Încuietoare tot
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
parte din noapte. Spre ziuă s-a născut pruncul, un băiețel dolofan și puternic, care a țipat cu putere de cum a văzut lumina lumii. La do rința mamei lui, care a rostit numele Bodo Înainte de a leșina, arhiepiscopul l-a botezat În aceeași dimineață cu acest nume. știam că Bodo fusese fratele iubit al doamnei Bertranda, care a murit de tânăr Într-un turnir, un cavaler frumos, plâns de doamne și cântat de trubaduri. Apoi monseniorul m-a chemat să ne
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Bucurie mare! Primul născut era un băiețel dolofan, cu un smoc de păr blond în creștetul capului, ochi albaștri și o voce de tenor. Vocalizele lui răsunau pe coridoarele spitalului alertând persoanele în halate albe. Primul meu frățior a fost botezat Vasile, ca și tata. Totul era frumos și bine. Vasilică era sănătos, mânca și creștea. Dar... la un an și jumătate, Vasilică a decedat ca urmare a unei infecții generalizate, căreia medicii imunologi nu i-au găsit antidotul. Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
subuman. Aproape toți cei intrați pe poarta înfiorătorului lagăr Auschwitz nu au mai văzut lumina zilei niciodată. Doar murind au devenit liberi. Cum? Sub formă de cenușă; încât monștrii aceia cu chip de om care-și făceau cruce, care-și botezau copiii și care participau la sfintele slujbe bisericești, mai degrabă ar fi trebuit să scrie acolo, sus, la intrarea în acest lagăr al morții, în loc de "Munca te face liber", cuvintele nemuritorului italian: "Lasciate ogni speranza voi che entrate" "Lăsați orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
zece ori. Îl purtam tot timpul cu mine. Poeziile lui Eminescu, în schimb, le citeam așa cum îmi făceam temele pentru școală. Nu-mi plăceau decât "Luceafărul" (râde), "Călin" și "Strigoii". Mai ales "Strigoii"! Poate de asta am vrut să îmi botez băiatul Arald. Și acum, iată vorbim de "Poesis" care aniversează... 25 de ani, așadar "La aniversară"! Îți spuneam de o vârstă când am întâlnit poezia și de atunci nu cred să fi existat o singură zi în care să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
generoșii danubieni și pontici, nenumărații baaadeni, clujeni, băcăuani, europeni de ieri și de astăzi, universali... Sunt cititor. Din când în când scriitor (scriptor...)! A.B.A trecut ceva vreme de la ultimul nostru interviu, Lucian Vasiliu. Chira Chiralina (așa cum m-ai botezat tu împreună cu dragul nostru Cezar Ivănescu) ar dori să îți propună să ne întoarcem puțin în timp, să ne aducem aminte de prietenii frumoase, de întâmplări și vorbe de duh. Ții minte cam când ne-am cunoscut?... Da, Chira Chiralina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
păstrez) să o ajute să nască un băiat. Născuse patru fete (Maria, Aurica, Ivana și iar Maria, decedată la naștere). A.B.De ce iar Maria? La noi, în fostele bălți ale Brăilei, era obiceiul ca pruncilor decedați înainte de a fi botezați să li se dea un nume: fetelor Maria și băieților Ioan. Tata nu mai prididea de treburi și, cum se întâmplă în basme, se îngrijora că n-o să aibă un urmaș de parte bărbătească, pentru a-i moșteni tronul. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai gros copac al lumii. Dar uriașul mamut care a Înfruntat veacurile și furtunile, e culcat la pământ, dormind somnul de veci. Naturaliștii i-au pus un epitaf, prin care ne roagă să nu-i tulburăm somnul. Un altul e botezat „General Grand”, eroul din războiul civil și președinte al țării. Cel prin care trece tunelul e botezat „Wawona”. Drumul printre sequoia e de 60-70 km. Spre seară parcurgem o distanță bună, cu serpentine ce ne amețesc. La o cotitură, un
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pământ, dormind somnul de veci. Naturaliștii i-au pus un epitaf, prin care ne roagă să nu-i tulburăm somnul. Un altul e botezat „General Grand”, eroul din războiul civil și președinte al țării. Cel prin care trece tunelul e botezat „Wawona”. Drumul printre sequoia e de 60-70 km. Spre seară parcurgem o distanță bună, cu serpentine ce ne amețesc. La o cotitură, un autobuz uriaș de pasageri e culcat În marginea șoselei, părăsit, nesupravegheat. Intrăm Într-o localitate cu câteva
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
60-70 km. Spre seară parcurgem o distanță bună, cu serpentine ce ne amețesc. La o cotitură, un autobuz uriaș de pasageri e culcat În marginea șoselei, părăsit, nesupravegheat. Intrăm Într-o localitate cu câteva sute de case pe care am botezat-o Mangalia americană. E localitatea Crescent City, pe malul Pacificului, cu o plajă ca a Mangaliei, dar care e plină, ocupată de un adevărat oraș al copiilor, ca În câmpul moșilor. Plajă, cred, că se face puțină. La hotel, la
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
câștigă mult e luat drept exemplu. El formează un ideal, un țel spre care tind cei mai mulți. Un tânăr originar din Irlanda, cu averea câștigată, a construit, unul din cele mai mari hoteluri din Texas, În orașul Fort Worth. El a botezat hotelul cu numele satului natal al tatălui său. La inaugurarea hotelului a fost invitată toată lumea așa zisă selectă, cu un lux neîntrecut. Stelele din Hollywood n-au lipsit nici una. N-au lipsit Însă, după inaugurare, criticile și ironiile la adresa miliardarilor
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și a Fecioarei Maria, deseori deținuții fiind dezbrăcați la pielea goală. Unii supraviețuitori povestesc chiar că s-a procedat la inversarea poruncilor din decalog ori la interpretarea lor malițioasă. Și alte practici ori momente religioase erau batjocorite. Astfel, agresorii își 'botezau' victimele în hârdăul cu fecale și urină, la fel cum 'împărtășirea' se făcea tot cu excremente. Simulări cu caracter blasfemic au fost executate și pentru a reproduce zămislirea lui Hristos: 'Tu ești Fecioara Prea , iar tu [și se indica spre
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
copilărie foarte fericită. Asta e cert ; o copilărie magnifică ! Cu o grămadă de animale... și foarte-foarte liberă. E greu de imaginat ca alți copii să fi fost atât de liberi ca noi. Dau numai un exemplu. Noi consideram că, dacă botezăm un animal, animalul respectiv nu mai poate fi sacrificat. Ca atare, noi am crescut într-o casă în care îngropam în grădină lighene ca să le transformăm în iazuri și puneam nume acolo la pești, broaște, ani‑ male ; toate aveau nume
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
doi-trei colegi de la un ziar studențesc din Cluj, nu era absolut nimeni de la presa din opoziție. Am încercat să-l alegem președinte pe Petre Mihai BĂcanu, abia ieșit din închisoare, și am pierdut spectaculos. A câștigat Sergiu Andon de la Scânteia, botezat în Adevărul. Mi-au rămas în amintire niște scene. Atunci mi-a luat George Pruteanu apărarea. Reușisem cu greu să urc la tribună și, când am pus mâna pe microfon, am spus : „Situația e foarte simplă. Nu are niciun sens
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
foarte mult, Dead Poets Society („Societatea Poeților Morți“). În America sunt foarte populare chestiile astea cu „societatea“. Eu mă întorsesem de la Harvard și voiam ceva cu „societatea“. V.A. : Și eu am dat un nume care venea din vechime. Am botezat Facultatea de Jurnalistică pe care am făcut-o pe lângă AZR Școala Superioară de Jurnalistică. Mi-a plăcut mai mult decât „facultate“ sau decât „academie“. A.M.P. : Deci noi ne-am luat numele Societatea Academică. După aia au fost discuții. Dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
participă încrucișătorul Elisabeta și bricul Mircea. Despre serbarea inaugurării canalului de la Kiel, în Germania, Gazeta Bucovinei publică la 15/27 iunie 1895 informația că solemnitatea pentru punerea ultimei pietre și deschiderea canalului a avut loc la 19 iunie - canalul fiind botezat canalul împăratului Wilhelm, în memoria împăratului Wilhelm cel Mare. Și o altă știre tot referitoare la ... dimensiunile timpului: 96 ...” Printr-un Ukaz al Țarului Rusiei se interzice pe viitor aplicarea cnutului. Se zice că în cursul ultimilor 10 ani au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
note de drum spre ... Alba-Iulia; V. Șesan, profesor de drept canonic la Universitatea din Cernăuți „Reorganizarea bisericii din România Mare.: I. Brădățean - „Către învățători”; George Tofan - „Reforma agrară în România și Basarabia”; V.Vitencu - „Din moștenirea Austriei - funcționarii”; dr. E. Botezat - „Problema democrației naturale”; V. Morariu - „Să reînviem cabinetele de lectură”; Const. Berariu - „Francul și coroana”; D. Marmeliuc - „Țărănimea”; Sextil Pușcariu în numărul 495 /3/16 ianuarie semna editorialul „Un poet: Lucian Blaga” și „se felicita că poate număra între colaboratorii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ea nu-și asumă nici titluri, nici glorii, căci nu are de unde” spunea în martie 1926. Până la urmă s-a ajuns la o colaborare între naționaliștii conduși de prof. Tr. Brăileanu și țărăniștii de sub conducerea dr. A. Huțu, avocat, iar Botezat de la naționaliști s-a alăturat partidului generalului Averescu. * Silvicultorul Silvicultorul, organul Societății forestierilor din Bucovina; redacția și administrația Vama. În nr. 2-3/1921 din sumar: M.P. Florescu: Răspuns la un apel sincer - Naționalizarea industriei lemnului în Bucovina; Permisul de portul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]