5,129 matches
-
pentru familie sau pentru colegii din țară, însă doar câte o mică amintire. Eram tare supărați pentru că nu puteam cumpăra lucruri mai mari. Deși aveam câte două trei valize, nu aveam loc din cauza unor obiecte sau lucruri, pe care le căram și le predam la unitate. Nici noi nu le știam ce obiecte transportam, deoarece erau bine împachetate în cutii și sigilate. Noi aveam pașapoarte diplomat și nu era voie să fie desfăcute la nicio vamă. În orice caz, din câte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
din ce în ce mai mult de la tehnologie, așteptăm mai puțin unii de la alții. În zilele noastre, a fi conectat depinde nu de distanța care ne separă unii de alții, ci de tehnologia de comunicare pe care o avem la dispoziție. Mai tot timpul cărăm această tehnologie cu noi. De fapt, a fi singur poate să înceapă să semene cu o precondiție pentru a fi împreună, fiindcă e mai ușor să comunici dacă te poți concentra asupra ecranului fără întrerupere. În acest nou regim, o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
bloguri. În plus, echipa lui Băsescu a utilizat în mod ideal, în cursa electorală din 2004, telefonia mobilă și alte instrumente de transmitere a mesajelor scurte, precum Yahoo Messenger. Celebrul mesaj cu variațiuni pe tema „Dacă iese Bombo / Eu mă car în Congo“ (cu referire directă la porecla contracandidatului Adrian Năstase) a devenit fulgerător viral prin SMS-uri și mesaje instant pe Net. Este foarte posibil, așadar, ca și în cazul lui Băsescu new media să fi jucat un rol hotărâtor
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de centură a Bucureștiului, era un mare număr de mașini, ieșite la prealarma din oraș, cu cetățenii care se refugiaseră să scape de prăpădul bombardamentului. Dar nu numai mașini; erau și oameni care ieșiseră din oraș mergând pe jos, unii cărând în cărucioare și copii mici. Toți aceștia avuseseră ocazia unică de a fi spectatori, de foarte aproape, ai unei lupte aeriene care-i entuziasmase pe toți". Tabloul final este completat de consemnarea lui "Stub" Hatch, un ambițios pilot de vânătoare
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
consulatele din Austria și Ungaria și mai ales la intrarea în România, să am grijă de copii. Abia când totul s-a pus în mișcare, mi-am dat seama că acești copii de 5-7 ani se comportau ca niște maturi, cărau greutăți, valize, saci într-o ordine deplină. Mă uitam plin de admirație la statura și mânuțele lor mici. Înțelegeam că nu se poate ajunge la așa ceva decât prin generații și generații. De fapt, întotdeauna am crezut în ereditate. Făceau parte
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vâlvătăi sub cerul înstelat, că ai mei au apărut într-o trăsură de piață și m-au dus acasă, în pofida stăruinței și asigurărilor comandantului și a protestelor mele zgomotoase). În fiecare duminică dimineața, dacă nu apărea vreun program excepțional, eram cărați cu rândul la biserică (o bisericuță ortodoxă nouă, Sfântul Nicolae, în fața impozantului Liceu maghiar de fete ROCHIA DE BAL 113 Marianum, pe strada Regele Ferdinand) și ocupam balconul - de unde îl zăream pe respectabilul meu bunic, înalt, zvelt, în reverenda lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a fost nici amator de plăceri cinegetice, nici măcar față de natură n-a arătat vreodată înclinație. În război, era totuși cât pe-aci să-și lase un picior sau poate chiar viața în haosul de la Turtucaia, dacă nu l-ar fi cărat în spinare, cu riscul propriei vieți, din locul unde zăcea plin de sânge și fără cunoștință, ordonanța lui credincioasă, iar din pădurile din preajma frontului de la Mărășești nu-și amintea decât de întâlnirea întâmplătoare cu regele Ferdinand, pasionatul botanist, care culegea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Perugia? Eram în Roma, nu știam să vorbesc, am sunat și, când a răspuns, m-am intimidat și am închis. Ei bine, într-o seară am ieșit afară din casa Concettei și l-am sunat din nou. În acea zi cărasem pietriș cu roaba și fuse sem fericită că o fac. Apoi mi-am zis că nu se poate, trebuie să fie și o altă lume... I-am spus la telefon că sunt româncă și că sunt foarte izolată și că
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
emigrat după noi în Franța, mă recunoscuse în acea dimineață și mă strigase, fără ca eu să-l fi auzit. Până în ultima clipă n-am știut dac-am să-l văd pe Vlad. Paznicii veneau și ne spuneau „lăsați pachetele și cărați-vă!“, dar eram înarmate cu autorizații scrise și hotărâte să dormim acolo, pe jos, până a doua sau a treia zi, dacă era nevoie. În sfârșit, seara târziu, am fost lăsate să intrăm la vorbitor, unde l-am putut vedea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
tare bucuroși pentru el, dar i-au oprit injecțiile. Probabil că infecția nu fusese biruită cu totul și i-a fost din ce în ce mai rău până a murit, câteva zile mai târziu, în zori. A trebuit să-l dezbrăcăm și să-l cărăm, pe culoare nesfârșite, până la o mică celulă ce servea de morgă. Înainte de a ne întoarce în celula noastră, am fost duși într-o altă încăpere, unde mai mulți indivizi în uniformă ne-au obligat să dăm o declarație cum că
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și iazurile menționate mai sus. Aceste iazuri au fost construite în scopuri multiple: pentru stocarea unor rezerve de apă,pentru reglarea scurgerii pâraielor și diminuarea aluvionării șesurilor sau pentru creșterea peștilor. O parte din iazuri au fost colmatate cu materiale cărate de apele torențiale fiind invadate de o vegetație abundentă de stufărișuri. În concluzie, apele de suprafață au o mare importanță pentru agricultura comunei Șipote. De aceea, se impune executarea de lucrări hidroameliorative și hidrotehnice, care să prevină și să limiteze
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
crescândă. Ca urmare a acestui fapt, puține mai sunt culmile dealurilor dintre văile principale nestrăpunse de eroziunea torenților, care mușcă mereu din rama lor. O parte din iazurile ce constituiau o frână în calea apelor au fost colmatate cu materiale cărate de sus. Alunecările de straturi, asociate cu prăbușirile, îngustează mereu suprafața arabilă. Este, fără îndoială, un proces de evoluție naturală în înțeles geografic, de peneplenare, dar dureros din punct de vedere al pierderii solului. Pe zi ce trece suprafața arabilă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit, spune-n grabă cine ești cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc. Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Căpitanul Da. Bujor Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n lume fac omorul, căci de la codru de când am venit mulți căței ca tine am jupuit și pe tine te jupoi ca peun câine de la oi și pe tine te jupesc ce pe-un câine ciobănesc și de nu-ți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Niște glume știți, feciori? -Nicu mi-a aruncat felia de păine jos, mamă! -Cu intenție? -Nu, cu marmeladă! Ascultați aici la mine Întrebări de istețime! Ce are omul și acul? Care sticle nu pot fi umplute cu lapte? Când poți căra apa cu sita? Ce face omul când împlinește un an? Cum îl cheamă pe Ion? Câte ouă poți mânca pe nemâncate? În care casă nu poți intra? Ce fel de pietre nu poți găsi în mare? De ce nu plouă zile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești. Ș-am zis: Măi frate, Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lângă ceată te-ai oprit și te-ai pus pe tălmăcit, spune-n grabă cine ești cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc. Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Căpitanul Da. Bujor Eu sunt Bujorul îngrozitorul care-n lume fac omorul, căci de la codru de când am venit mulți căței ca tine am jupuit și pe tine te jupoi ca peun câine de la oi și pe tine te jupesc ce pe-un câine ciobănesc și de nu-ți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Niște glume știți, feciori? -Nicu mi-a aruncat felia de păine jos, mamă! -Cu intenție? -Nu, cu marmeladă! Ascultați aici la mine Întrebări de istețime! Ce are omul și acul? Care sticle nu pot fi umplute cu lapte? Când poți căra apa cu sita? Ce face omul când împlinește un an? Cum îl cheamă pe Ion? Câte ouă poți mânca pe nemâncate? În care casă nu poți intra? Ce fel de pietre nu poți găsi în mare? De ce nu plouă zile
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
narile vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești. Ș-am zis: Măi frate, Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi! Da' și hoața cea de moară Când vazu atâtea cară Încărcate cu povară, Puse coada pe spinare Ș i plecă la lunca mare Lunca mare frunză n-are, Lunca mică frunza-i pică, Săi voinice și-o ridică! Dar morarul meșter bun Luă un ciocan, Dădu deodată cioc, Dădu o dată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial al Văii Prahovei i-a marcat puternic dezvoltarea. Cărăușii provițeni participau alături de alți cărăuși de pe Valea Prahovei la transportul mărfurilor dinspre Brașov în Țara Românească. Paralel cu aceasta practicau și cărăușia la Telega de unde cărau bolovani de sare până în locuri îndepărtate din țară. În afară de transportul sării cărăușii mai aveau o cale de a trage folos de pe urma ocnei Telega: plecați să vândă sare, duceau și alte produse din gospodăria lor (mere, pere, țuică, prune uscate, etc.
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
vegheat în permanență de rudele acestuia. În timp ce este jelit se amintesc fapte reale din viața mortului. După înmormântare, timp de un an, în fiecare duminică cele mai apropiate rude merg la mormânt. Timp de șase săptămâni de la înmormântare i se cară, în fiecare dimineață, apă de la fântână, de către o femeie care urmează a fi plătită. Apa este dusă la trei case din vecini. Se mai fac pomeni la trei săptămâni, la șase săptămâni, la trei și șase luni, la un
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
e I.E. Torouțiu! Dar n-am spus încă nimic din ce s-ar cuveni spus despre el. Profesorul I.E. Torouțiu e singurul adevărat muncitor ajuns la Academie. Pornind de la o mașină hodorogită, rămasă din războiul trecut, prin muncă și sudoare, cărînd cu roaba tipărituri pe la ministere, a ajuns să-și ridice frumoasa tipografie Bucovina, din str. Gr. Alexandrescu, București. O tipografie model, ca înzestrare tehnică și organizare, în care lucrează șase sute de muncitori, bine plătiți și organizați într-o adevărată familie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Jean Monda). Un astfel de repro? i s-ar putea aduce ?i lui Gilbert Luigi, pentru c? nic?ieri �n cartea sa despre �arhitectur? european?� nu g?se?te c? este cazul s? pomeneasc?, fie ?i �n treac?ț, m?car una din acele �capodopere� despre care Gheorghe S?s?rman ne asigur? c? �s�nt �n stare s? �nfrunte orice compară?ie� (vezi prefă?a la Estetică arhitecturii a lui P.A. Michelis). Iar aceasta �n condi?iile �n care, urm
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Și la réalité venait frapper directement nos sens et notre conscience, si nous pouvions entrer en communication immédiate avec leș choses et avec nous-mêmes [s.n.], je crois bien que l'art serait inutile, ou plutôt que nous serions tous artistes, car notre âme vibrerait alors continuellement à l'unisson de la nature. Nos yeux, aidés de notre mémoire, découperaient dans l'espace et fixeraient dans le temps des tableaux inimitables. Notre regard saisirait au passage, sculptés dans le marbre vivant du corps
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]