7,041 matches
-
conferințe pe teme de artă plastică (Radu Maier), sărbătoriri ale evenimentelor istorice și culturale. Din inițiativa lui G. Ciorănescu, D. Ghermani și M. Carp, au avut loc în 1986 „Zile de cultură românească” la München, iar în 1989, membri ai cenaclului au participat la comemorarea lui Mihai Eminescu la Paris. Colecția „Apoziția”, inițiată de cenaclu, a publicat următoarele volume: Aristide Burileanu, Carte de petece (1976), Mihaela Ghelmegeanu-Lausch, Versuri (1976), N. Novac, Tălmăciri din lirica americană (1977, 1979), George Ciorănescu, Morior ergo
APOZIŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]
-
Din inițiativa lui G. Ciorănescu, D. Ghermani și M. Carp, au avut loc în 1986 „Zile de cultură românească” la München, iar în 1989, membri ai cenaclului au participat la comemorarea lui Mihai Eminescu la Paris. Colecția „Apoziția”, inițiată de cenaclu, a publicat următoarele volume: Aristide Burileanu, Carte de petece (1976), Mihaela Ghelmegeanu-Lausch, Versuri (1976), N. Novac, Tălmăciri din lirica americană (1977, 1979), George Ciorănescu, Morior ergo sum (1981), Mihaela Ghelmegeanu-Lausch, În spatele ecranului (1981), N. Novac, Sturm und Feuer (1982), George
APOZIŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]
-
și-a exprimat în anii ’80 și ’90 solidaritatea cu grupările disidente sau protestatare din țară prin apeluri, scrisori deschise, manifeste, transmise de cele mai multe ori, prin postul de radio Europa Liberă. După dispariția, în 1993, a lui George Ciorănescu, conducerea cenaclului a revenit lui Vasile Iliescu, iar din 1996 lui Pavel Chihaia, Titu Popescu și Radu Bărbulescu. M.P.-C.
APOZIŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]
-
APOZIȚIA, revistă a cenaclului literar și artistic „Apoziția” din München, apărută între 1973 și 1994, anual în primii trei ani, ulterior - în numere duble acoperind perioade de 2-5 ani; în total nouă volume broșate, de 190-230 pagini. Mai multe modificări survenite în caseta redacțională
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
și 1994, anual în primii trei ani, ulterior - în numere duble acoperind perioade de 2-5 ani; în total nouă volume broșate, de 190-230 pagini. Mai multe modificări survenite în caseta redacțională vădesc caracterul oarecum spontan al apariției acestei reviste de cenaclu. Ion Dumitru, în a cărui editură müncheneză se tipărește A., este și redactorul primului număr, cules pe gestetner; la numărul 6-7 (1980-1981) i se alătură, ca redactor, George Ciorănescu, conducătorul cercului literar, care până atunci figura ca lector și corector
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
ci trebuie să fie o afirmare [...] a scrie românește la nivelul culturii occidentale este o operă la fel de folositoare cu a explica ethosul românesc și specificitatea valahă într-o limbă străină.” Revista fructifică, doar cu puține excepții, producția literară a membrilor cenaclului, scriitori români și germani, proveniți din România și stabiliți în Germania. Rareori pot fi întâlnite semnăturile unor autori din afara granițelor germane (Vintilă Horia, Mira Simian, Ștefan Baciu, V. Posteucă, Aron Cotruș, N. Novac, Ionel Jianu, Al. Busuioceanu; în numărul 10-11
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
și apoi director al unei societăți pe acțiuni. Publică, la mari intervale de timp și cu destulă reținere, în câteva dintre cele mai importante reviste culturale ale exilului, precum „Destin”, „România”, „Ființa românească”, „Prodromos”. Se numără printre membrii fondatori ai cenaclului „Anotimpuri” și ai revistei cu același titlu, inițiată în 1955 de N. A. Gheorghiu. Încercările literare ale lui A. abordează o paletă extrem de largă, de la poeme, eseuri și povestiri, până la pagini de critică literară, recenzii de cărți. Figurează, de altfel, în
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
lui A. abordează o paletă extrem de largă, de la poeme, eseuri și povestiri, până la pagini de critică literară, recenzii de cărți. Figurează, de altfel, în antologia Poezia românească nouă, alcătuită în 1956, în exil, de Vintilă Horia. În anii ’60 creează Cenaclul de la Neuilly-sur-Seine, pe care îl găzduiește în locuința sa de la Paris. Primele povestiri, datând din 1949, sunt însăilări satirice, plecând de la realitățile dramatice ale exilului parizian anticomunist românesc, tratate în tonalitățile caragialești deja manifeste în presa de coloratură național-țărănistă, susținută
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
locuința sa de la Paris. Primele povestiri, datând din 1949, sunt însăilări satirice, plecând de la realitățile dramatice ale exilului parizian anticomunist românesc, tratate în tonalitățile caragialești deja manifeste în presa de coloratură național-țărănistă, susținută de Constantin Vișoianu („Moftul român” ș.a.). În cenaclul său, A. citește, capitol după capitol, prima lui carte, Poveste cu țigani, publicată în 1965 în seria editorială inițiată sub titlul „Caietele Inorogului”, în care a mai inclus cărți de Mircea Eliade și Horia Stamatu, instaurând un climat intelectual cultivat
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
tocmai am descris-o parțial), dar și festivă („frac strâmt en velour noir de soie, pantaloni gris perle, cu sous-pied-uri și «sans braguette», pourpoint violet cardinal, floare roșie enormă la butonieră, inele numeroase, masive”1), la cafenea, În saloane, redacții, cenaclu ori la mari sindrofii, Macedonski stârnește și admirație, Însă cel mai adesea apariția sa e prilej de ocheade cu subînțelesuri, persiflări, ridiculizări. Pentru că lumea pe care o cultivă predilect este totuși „subțire” (o protipendadă - uneori pestriță și Îndoielnică, precum cea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la lumină, cu acea voință tenace care Îi dubla inspirația; dar numele său Începuse a se răspândi printre poeți și artiști, iar tânăra generație, ce urmase după marea generație din 1830, părea că pune În el mare nădejde. În misteriosul cenaclu unde se Înfiripă reputațiile viitorului, Baudelaire trecea drept cel mai Înzestrat. Auzisem adeseori vorbindu-se despre el, dar nu-i cunoșteam nici o operă. Înfățișarea sa m-a impresionat: părul tăiat foarte scurt, frumos și negru, desenându-i-se pe fruntea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Elenei (n. Comisaru) și a lui Dumitru Dinulescu, muncitor. A urmat cursurile școlii generale și ale Liceului de Filologie-Istorie (absolvit în 1969) la Craiova, și tot aici Facultatea de Filologie, secția română-franceză (1969-1973). În perioada studenției și după absolvire frecventează cenaclul „Ramuri” și cenaclul „Cadran” al Universității. După absolvire este, pe rând, profesoară la Balș, redactor la revista „Ramuri”, unde se ocupă de cronica de poezie, și la Studioul Teritorial de Radio Oltenia din Craiova, semnând cronici literare, dramatice și de
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
și a lui Dumitru Dinulescu, muncitor. A urmat cursurile școlii generale și ale Liceului de Filologie-Istorie (absolvit în 1969) la Craiova, și tot aici Facultatea de Filologie, secția română-franceză (1969-1973). În perioada studenției și după absolvire frecventează cenaclul „Ramuri” și cenaclul „Cadran” al Universității. După absolvire este, pe rând, profesoară la Balș, redactor la revista „Ramuri”, unde se ocupă de cronica de poezie, și la Studioul Teritorial de Radio Oltenia din Craiova, semnând cronici literare, dramatice și de artă. După 1985
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
absolvit Liceul „Mihai Eminescu” din Iași (1963), după care a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din același oraș (1963-1968). A fost profesor de liceu, apoi redactor al revistei „Convorbiri literare” (1972-1990). În perioada 1970-1990 a condus cenaclul Junimea al Muzeului Literaturii Române din Iași. Din 1992 este lector, apoi conferențiar la Catedra de literatură română și comparată a Universității ieșene. A colaborat la „Iașul literar”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Luceafărul, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tomis
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
l-a absolvit în 1955. Între 1955 și 1958 practică diverse îndeletniciri: croitor, dactilograf, laborant, librar, bibliotecar etc. Urmează, între 1962 și 1967, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, perioadă în care a condus, ca președinte, cenaclul literar „Mihai Eminescu” al Universității bucureștene și a fost angajat ca redactor la revista „Viața studențească”. Este, din 1967, redactor al Televiziunii Române, cu o pauză, 1983-1989, când a lucrat la Radio, remarcându-se prin anchetele din cadrul emisiunii „Reflector”. În 1990
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
Pamfil Șeicaru, „Gândirea”, „Umanitatea”. În diferite ocazii a afirmat că ar avea terminate dramele Golgotha și Iuda Iscarioteanul și romanul Oameni de azi și de totdeauna, dar după 1930 nu a mai publicat, practic, nimic. Deși a frecventat câțiva ani cenaclul revistei „Sburătorul”, poezia lui D. poate fi alăturată mai curând „neosimbolismului” (Mircea Scarlat). Înrâurite de lirica deceniului 1910-1920, versurile din reviste sau acelea alese pentru a fi incluse în cele două cărți ale sale reflectă, într-o transcriere poetică uneori
DOMINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286820_a_288149]
-
învață bine, într-un an câștigând concursul „Tinerimei române”. Începe să publice devreme, în 1902 apărându-i o proză (iscălită Miluță) în suplimentul „pentru copii” al ziarului „Adevărul”, iar în 1904 o poezie în „Revista literară”. Încă elev, C. frecventează cenaclul macedonskian, ulterior apropiindu-se de cercul lui Ovid Densusianu. În afară de „Vieața nouă” a acestuia, mai colaborează cu versuri, proză, note și articole, iscălind și Grigore Sevastin sau Al. Croitoru (pseudonime la care târziu se va adăuga și Miron Cristea), la
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
călătorie sunt prezente aici sub semnăturile lui Victor Eftimiu și Paul Lahovary. Lucia Demetrius scrie despre E.A. Poe și oferă două „nuvele inedite” (Amalia, Călătorii adormiți). În primul număr din 1943, I. Valjan publică un articol despre E. Lovinescu și cenaclul Sburătorul. Cronică literară este susținută de Victor Kernbach. Publicația acorda o atenție deosebită fenomenului cinematografic și teatral. Alți colaboratori: Dinu Moroianu, Puia Ionescu, Dan Petrașincu, Mihai Anastasiu, Micaela Catargi, N. Jianu. C.Tt.
CURENTUL FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286585_a_287914]
-
se mută odată cu părinții, apoi liceul la Huedin și la Cluj, terminată în 1955, unde îl are profesor de limba și literatura română pe I. D. Sârbu. În 1959 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-rusă. Frecventează Cenaclul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, condus de A. E. Baconsky, și debutează în 1956, cu poezia Fluviul, în ziarul local „Făclia”. Semnează apoi mai ales articole de critică literară în „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Scrisul bănățean”, „Ateneu”, iar
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
atât literaturii contemporane, cât și materiei de istorie literară pe care o cercetase deja cu instrumentele consacrate de tradiție. Prefața la antologia de proză scurtă scrisă de autori tineri, Desant ’83 (1983), în care fuseseră selectați studenții săi remarcați în Cenaclul de proză al Universității din București, reprezintă, cu cele patru pagini ale sale, un act revoluționar în istoria literaturii române: despărțirea limpede de o mentalitate și de anumite structuri literare și impunerea postmodernilor prin autoritatea critică incontestabilă a unui vechi
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
George (27.I.1951, Dorohoi), prozator. Este fiul Elvirei și al lui Boris Cușnarencu, funcționar. Familia se stabilește în București, iar C. urmează aici cursurile gimnaziale și liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcționează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultății, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
filosofie” - enunțată într-un loc de naratorul însuși -, aproape fiecare personaj este dublat de un alter ego cu clopoței la tichie, chiar dacă acesta din urmă are o existență de hârtie și deambulează prin spații intergalactice. Rețeta prozei SF, prizată la cenaclul Junimea și exploatată și de alți desantiști în volumele lor, îl ispitește și pe C.: un personaj-autor pe care îl cheamă Seneca produce harnic scrieri de anticipație, numite Diavolul planetei albastre, Melchior etc. Provenind din cenaclul junimist, ai cărui membri
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
prozei SF, prizată la cenaclul Junimea și exploatată și de alți desantiști în volumele lor, îl ispitește și pe C.: un personaj-autor pe care îl cheamă Seneca produce harnic scrieri de anticipație, numite Diavolul planetei albastre, Melchior etc. Provenind din cenaclul junimist, ai cărui membri s-au exersat în producții colective (de pildă, compunerea în proză Autobuzul de Însurăței), C. publică în 1991 un roman inedit, scris la patru mâini, împreună cu comilitonul său Nicolae Iliescu, și intitulat Dodecaedru, distins cu Premiul
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
a Universității din București, în 1977, lucrează ca translatoare la Chimimportexport (1977-1978), apoi ca redactor și ca redactor-șef la Editura Univers. Din 2001 este director editorial la Editura Polirom, coordonând colecția de literatură străină „Biblioteca Polirom”. În liceu frecventează cenaclul gazetei „Viața Buzăului”, în ale cărei pagini va debuta în 1969. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. A fost distinsă cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor (1979), Premiul Salonului de Carte al Festivalului de Poezie de la Oradea
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]
-
a lui Gheorghe Comăneanu, inginer; s-a căsătorit cu scriitorul Hanibal Stănciulescu. Urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” din București (promoția 1978) și își continuă studiile (1978-1983) la Institutul Politehnic din același oraș (Facultatea de Mecanică, secția mașini termice). Participă la activitatea cenaclurilor Junimea și Cenaclul de Luni, ale Universității din București. Debutul cu proză are loc în 1990, în „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»”; în același an îi apare romanul Justin. Abandonează cariera de inginer și devine, succesiv, corector la
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]