6,287 matches
-
Să nu-i fie posibil să stea în picioare; chiar și șezut lanțurile să-l tragă în jos; chiar și culcat o plasă de lanțuri fixe să-l consume; până când va fi destinat unei încercări mai puternice, să experimenteze toate chinurile stabilite împotriva celor vinovați“. Spunând aceste lucruri, îndată slujitorii guvernatorului l-au aruncat în închisoare pe preafericitul Ferreolus plin de lanțuri, iar cei rânduiți cu paza lui au început să-i facă de gardă, pentru ca să-l poată prezenta din nou
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a răspuns mult mai accentuat: „Ți-am spus odată și ți-o mai repet: eu sunt creștin și lupt pentru Regele regilor și nu pot dezerta din fața Stăpânului și Regelui meu. Vouă, care din proprie inițiativă mă supuneți la asemenea chinuri, vă sunt pregătite chinuri veșnice. Cele ce tu consideri a fi chinuri pentru mine, nu reprezintă nimic“. Tribunul i-a spus: „Dacă până acum nu ai simțit aceste chinuri, e pentru că vor urma altele mult mai mari“. Theogenes a răspuns
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
accentuat: „Ți-am spus odată și ți-o mai repet: eu sunt creștin și lupt pentru Regele regilor și nu pot dezerta din fața Stăpânului și Regelui meu. Vouă, care din proprie inițiativă mă supuneți la asemenea chinuri, vă sunt pregătite chinuri veșnice. Cele ce tu consideri a fi chinuri pentru mine, nu reprezintă nimic“. Tribunul i-a spus: „Dacă până acum nu ai simțit aceste chinuri, e pentru că vor urma altele mult mai mari“. Theogenes a răspuns: „Eu nu sufăr aceste
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai repet: eu sunt creștin și lupt pentru Regele regilor și nu pot dezerta din fața Stăpânului și Regelui meu. Vouă, care din proprie inițiativă mă supuneți la asemenea chinuri, vă sunt pregătite chinuri veșnice. Cele ce tu consideri a fi chinuri pentru mine, nu reprezintă nimic“. Tribunul i-a spus: „Dacă până acum nu ai simțit aceste chinuri, e pentru că vor urma altele mult mai mari“. Theogenes a răspuns: „Eu nu sufăr aceste lucruri: nici nu le simt! Iar voi nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Regelui meu. Vouă, care din proprie inițiativă mă supuneți la asemenea chinuri, vă sunt pregătite chinuri veșnice. Cele ce tu consideri a fi chinuri pentru mine, nu reprezintă nimic“. Tribunul i-a spus: „Dacă până acum nu ai simțit aceste chinuri, e pentru că vor urma altele mult mai mari“. Theogenes a răspuns: „Eu nu sufăr aceste lucruri: nici nu le simt! Iar voi nu puteți face nimic împotriva mea; prin mijloacele voastre nu puteți nici măcar mâhni spiritul meu, care e întărit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au expus publicului pe mijlocul unei străzi din oraș. Trecând pe acolo un oarecare Optius, și el din legiune, își bătea joc de el spunând: „Unde este Dumnezeul tău și Regele pentru care lupți? De ce nu te eliberează din aceste chinuri?“. Fericitul Theogenes i-a răspuns: „Am spus-o deja puțin mai înainte și o mai repet și pentru tine: aceste chinuri nu mă vor urma la judecata Regelui meu, pentru că Regele și Dumnezeul meu mă va apăra și mă va
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
joc de el spunând: „Unde este Dumnezeul tău și Regele pentru care lupți? De ce nu te eliberează din aceste chinuri?“. Fericitul Theogenes i-a răspuns: „Am spus-o deja puțin mai înainte și o mai repet și pentru tine: aceste chinuri nu mă vor urma la judecata Regelui meu, pentru că Regele și Dumnezeul meu mă va apăra și mă va elibera de ele. Tu nu vezi, pentru că ești orb cu ochiul și cu mintea“. Optius i-a spus: „Dacă aș avea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cei care ar putea să existe pe pământ“. Auzind acestea, acel om foarte blând și foarte înțelept, de fapt așa era numit de cei din jurul său, depunând aparenta clemență și-a arătat chipului nelegiuirii. Și după ce i-a supus la chinuri pe cei doi soldați, cu grave și crude suplicii, i-a eliberat de nefericirea acelui timp și i-a împodobit cu coroana victoriei, decapitându-i în toiul nopții la groapa celor fărădelege. Ca pretext al supliciului lor, a fost adusă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Fie de foame, fie de boală, fie răpus de incertitudinea zilei de mâine. Viitorul odraslelor e cât se poate de sumbru. Ce-i așteaptă? Ai bine să nu ne mai gândim. Spectrul foamei bântuie peste tot. Șanse? Niciuna. Născuți pentru chin și disperare. Hotărârile conducătorilor țin câteva zile. Ba e laie, ba e bălaie. Azi dăm o lege, mâine o abrogăm, că doar tot noi am promulgat-o. „Legea sunt eu!" - spunea un dictator devenit celebru. „Partidul sunt eu". „Guvernul sunt
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe timpul comuniștilor, fiindcă persoane de încredere l-au demascat pe micul comunist, că se juca doar de-a procurorul cu lopățica în nisip. Despre el n-ar fi prea multe de spus, decât că i se urează călduros, ruperea fără chinuri a gâtului cu ocazia proximei curse de raliu. Insă pentru onor-președintele cotrocenist, Crin Antonescu e de-a dreptul enervant. De ce? Fiindcă își vopsește părul! Și mai are și ochi albaștri, pe deasupra. Se mai și trezește târziu dimineața. Asta este de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a lui Samuel Beckett. "În catalogul imaginilor shakespeariene, întocmit de Caroline Spurgeon, autoarea compară bestiariile din Othello și Regele Lear. În ambele tragedii animalele sînt înfățișate în sfera semantica a suferinței și a cruzimii; a suferințelor care trebuiesc indurate, a chinurilor care se impun oamenilor. În Regele Lear este vorba de magnifice și sălbatice fiare de pradă: tigrul, vulturul, mistrețul... Imaginea muștelor va reveni în Regele Lear într-o frază care conține una din cele din urmă experiențe omenești: Că muștele
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să dea rod. În pîntecele-i ada sterpiciune; Usucă-n ea al înmulțirii-organ, Din trupu-i pervertit nu iasă-n veci Un prunc spre cinstea-i. Dacă-i de-a prăsi, Fă plodul ei din ură, ca trăind, Să-i fie-un chin pervers, denaturat. Să-i pună-n fruntea tînără zbîrceli, Cu lacrimi sape-i brazde în obraji, Tot chinul ei de mama și-al ei drag Prefă-l în rîs și în dispreț, să simtă Că-i mai cumplit că dinții-unei
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
veci Un prunc spre cinstea-i. Dacă-i de-a prăsi, Fă plodul ei din ură, ca trăind, Să-i fie-un chin pervers, denaturat. Să-i pună-n fruntea tînără zbîrceli, Cu lacrimi sape-i brazde în obraji, Tot chinul ei de mama și-al ei drag Prefă-l în rîs și în dispreț, să simtă Că-i mai cumplit că dinții-unei năpîrci Să ai copil ingrat. Afară,-afar'! (Iese) ALBANY: Dar, zei slăviți, din ce vin toate-aceste? GONERIL: Nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
The king is în high rage. CORNWALL: Whither is he going? GLOUCESTER: He calls to horse, but will I know not whither. CORNWALL: 'Tis best to give hîm way, he leads himself. Zei, mă vedeți aici un biet bătrîn, De chin plin și de ani, lovit de două ori; De voi stîrniți inima-acestor fiice Tatălui contra, nu vă bateți joc De mine-atîta, încît să-ndur smerit; M-atingeți cu o nobilă mînie, Și armele femeii, stropi de apă, nu-mi Păteze-obrajii
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi, Încît să-alergi la Dover, vei găsi Pe cineva ce mulțumi-ți-va, -i povestind De ce pervers chin și-nnebunitor Regele a se plînge are drept. Sînt nobil după naștere și sînge, Și din cunoaștere și-ncredere-ți ofer Această misiune. CURTEANUL: Să mai vorbim vreau. KENT: Nu, să nu vorbești. Spre întărire că sînt mult mai mult Decît
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
noaptea Iubește nu asemeni nopți. Ceru-n furíi Spăimînta chiar pe umblătorii beznei, Făcîndu-i să stea-n peșteri. De cînd sînt bărbat, Așa mugiri de vînt vuind și ploaie n-am mai Trăit nicicînd. Omul nu poate indura Astfel de chin, nici spaimă. LEAR: Mării zei, Ce peste cap ne țin acest orcan, Găsească-și, dar, vrăjmașii. Tremura, om rău, Ce-n ține crime-ascunzi, de judecată Nepedepsite. -Ascunde-te, braț crunt, Thou perjured, and thou simular of virtue That art incestuous. Caitiff
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
thou shalt find [Regan plucks hîș beard.] GLOUCESTER: By the kind gods, 'tis mostly ignobly done To pluck me by the beard. REGAN: Șo white, and such a trăitor? GLOUCESTER: Naughty lady, These hairs which thou dost ravish from my chin Will quicken and accuse thee. I am your host. With robbers' hands my hospitable favors You should not ruffle thus. What will you do? CORNWALL: Come, șir, what letters had you lațe from France? REGAN: Be simple-answered, for we know
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lord! I have served you ever since I was a child; But better service have I never done you Than now to bid you hold. REGAN: How now, you dog? FIRST SERVANT: If you did wear a beard upon your chin, I'd shake it on this quarrel. What do you mean! CORNWALL: My villain! Draw and fight. FIRST SERVANT: Nay, then, come on, and take the chance of anger. REGAN: Give me thy sword. A peasant stand up thus? She
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
l hoți ei; M odo, a l uc id er îi ; Flibbertiggibet, al strîmbăturilor, care acum a intrat în cameriste și-n fetele-n casă. Așa că, fii binecuvîntat, stăpîne. GLOUCESTER: Ia punga-mi tu, de-a' cerului năpaste Smerit spre chinul tot. Că sînt nenorocit Te face mai ferice. -Așa vrea cerul. Cel prea bogat, de voluptăți hrănit, Ce-ți calcă legile, acel ce nu vedea-va, Fiindcă nu simte, iute-ți simte forță: Buna-mpărțire-ar nimici excesul Și-oricare
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pierdutele simțiri? Cine-l ajuta, să ia tot ce am. DOCTORUL: E cu putință, doamnă. Doica hrănace a naturii-i tihna, Și i-a lipsit; spre-a o chema în el, Sînt multe leacuri simple, care pot Să-nchidă ochiul chinului. CORDELIA: Slăvite leacuri, Voi, toate-ascunse forțe din pămînt, Spring with my tears! be aidant and remediate În the good man's distress! Seek, seek for hîm, Lest hîș ungoverned rage dissolve the life That wants the means to lead it
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fare you well. If you do chance to hear of that blînd trăitor, Preferment falls on hîm that cuts hîm off. Să-l lase viu. Unde ajunge, mișcă Inimile-mpotrivă-ne. -I dus, cred, Edmund Din mila de-al lui chin, spre-a-i dezlegă -Nnoptata viață și spre-a cerceta Tăria důșmanului. OSWALD: Trebuie, doamna, cu scrisoarea să-l urmez. REGAN: Trupele noastre pleacă mîine, stai cu noi: Pe drumuri e primejdie. OSWALD: Nu pot, doamnă. Stăpîna mi-a-mpus strașnic acest
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
EDGAR: Cu bine, dar, domn bun. GLOUCESTER: Din inimă. EDGAR (Aparte): Mă joc astfel cu deznădejdea lui, Ca să i-o vindec. GLOUCESTER (Îngenunchind): O, puternici zei! Lumea aceasta-o las, și-n ochii voștri, În pace-mi scutur marele meu chin; Dacă-aș putea să-l port mai mult far' să mă cert Cu voia voastră mare și de ne-nfruntat, Scrumit fitilul și-njosit al vieții-mi, Ar arde-ntreg. Edgar de-i viu, păziți-l. Acum, cu bine. EDGAR: M-am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
e bun De moartea și solia ta să-i spun. GLOUCESTER: Regele e nebun. Ce țeapăn bietu-mi duh, Că mă țin drept și cu clar cuget simt Uriașele-mi dureri! Mai bine-nnebuneam, Și mi-ar fi gîndul despărțit de chin, And woes by wrong imaginations lose The knowledge of themselves. Drum afar off. EDGAR: Give me your hand: Far off, methinks, I hear the beaten drum. Come, father. I'll bestow you with a friend. Exeunt. SCENE VII [A tent
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
such aș love not sorrow; but another, Sînge regal. Vin' să te-mbrățișez. Durerea frîngă-mi inima de-urîi vreodat Pe tine-ori tatăl tău. EDGAR: Mărite prinț, O știu. ALBANY: Pe unde te-ai ascuns? Cum ai știut de-a' tatălui tău chinuri? EDGAR: 'Ngrijindu-le. Asculta o poveste. După ce-o spun, o, inima-mi se sfarme! De sîngerosu-acel anunț să scap, Ce mă-urmărea, o, cît de dulce-i viața, Ca-n chin de moarte ceas de ceas murim, Decît deodată să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ai ascuns? Cum ai știut de-a' tatălui tău chinuri? EDGAR: 'Ngrijindu-le. Asculta o poveste. După ce-o spun, o, inima-mi se sfarme! De sîngerosu-acel anunț să scap, Ce mă-urmărea, o, cît de dulce-i viața, Ca-n chin de moarte ceas de ceas murim, Decît deodată să murim! eu m-am schimbat În zdrențe de nebun, am luat un chip Că-l detestau și cîinii; -n acest strai Tata-mi găsii, cu sîngerînde-inele, Far' nestemate, de curînd; și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]