4,913 matches
-
totuși infirmată, se considera că este vorba de o excepție de la regulă. Dacă răutatea evreului este formulată adversativ („Evreul este inteligent, dar viclean”), excepția pe care o reprezintă modelul „bunului evreu” este formulată concesiv : „Era o femeie foarte bună și cinstită, cu toate că era evreică” (expresie din sud-estul Poloniei ; <endnote id="cf. 70, p. 62"/>) ; sau : „E om bun, măcar că-i jidan” ; sau : „E evreu, dar om de treabă” ; sau : „Măcar că-i jidan, tot are dreptate” ; sau : „E un erou, măcar că e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
putem lua ca martori câteva personaje din Tevi Lăptarul (1895) de Șalom Alehem : „Măcar că ești jidan, nu ești om rău. Dar una cu alta n-are a face. De bătut trebuie să te batem” ; sau : „Am auzit că ești om cinstit, cu toate că ești un jidan parșiv !” <endnote id=" (217, pp. 176 și 297)"/>. Nu sunt acestea doar simple ticuri verbale. În spatele lor zac secole de clișee mentale. Le regăsim, de pildă, În piesa Evreii (Die Juden), scrisă la jumătatea secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unui evreu, un personaj creștin ajunge la concluzia că există „evrei neevrei”, care, pasămite - cu toate că sunt evrei -, ar avea calități atipice : „La naiba ! Cu siguranță că sunt unii evrei care nu sunt evrei. Dumneata [cu toate că ești evreu,] ești un om cinstit” <endnote id="(267, p. 63)"/>. Un simptom că astfel de conserve mentale și verbale erau uzuale și În arealul românesc este faptul că românul era Îndemnat să-și reprime acest tip de slăbiciuni. Într-un text manuscris românesc de la sfârșitul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însuși apare isteț și batjocoritor” <endnote id="(701, p. 488)"/>. La rândul său, Moses Schwarzfeld a preluat ideea În 1889 : „Românul numește pe străini lifte străine, lifte spurcate, și nu-i popor pe care să-l găsească drept, bun și cinstit. Așa, neamțul e al dracului, franțuzul se bucură de același calificativ măgulitor, evreul e târtan, grecul e capră râioasă, sârbul e bleod [din germ. blöd = „prost”], bulgarul cu praz și ar fi să nu mai sfârșim, dacă am voi să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În care sunt chinuiți „jidovii ceia ce-au răstignit pre Domnul nostru Iisus Hristos”. Cu toate că alături de evrei se află și alți necreștini („toți ceia ce n-au crezut În Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt și s-au lepădat de cinstita cruce și de sfântul botez”), „jidovii” sunt singurii menționați - ca etnie sau confesiune - printre păcătoșii care sunt „munciți” În flăcările Iadului <endnote id="(9, pp. 256-258)"/>. Înduioșată și Îngrozită de chinurile la care sunt supuse sufletele În Iad, Sfânta Maria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dichter sind Juden <endnote id="(613, p. 253)"/>. „«Evreul» și «poetul» - comentează Andrei Corbea - Își devin, reciproc, echivalență metaforică” <endnote id=" (419, p. 151)"/>. Pentru Adam Michnik, În societățile post-comuniste din Europa Centrală și de Est, intelectualul (În speță, „intelectualul cinstit”) este pus adesea să joace „rolul țapului ispășitor, al «evreului de sacrificiu»” <endnote id="(vezi 831)"/>. Câteodată, atunci când se adresau autorităților creștine, chiar și evreii utilizau clișeele și retorica legendei „evreului rătăcitor”. Într-o petiție semnată la Alba Iulia În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scopuri strict electorale <endnote id="(vezi nota 863)"/>. Dar sunt Îngrijorătoare tocmai supraviețuirea În imaginarul colectiv a acestor clișee, rezistența lor la erodare, faptul că genul acesta de discurs mai poate atrage astăzi milioane de voturi. Acest „creștin lucid și cinstit” (cum se autodefinește C.V. Tudor) a fost votat de 32% din electoratul care s-a prezentat la vot la alegerile prezidențiale din 10 decembrie 2000. Este probabil că ponderea mare În opțiunile votanților nu a avut-o atât retorica visceral
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și fețele și cu cele ce se aflau În mâinile lor aruncau asupra suntului, producând chicote fără de rânduială și absurde. Iară unul dintre ei, alergând În casă și scoțând o sabie, a ajuns pe suntul și Îndată i-a tăiat cinstitul lui cap și așa, deslegând și restul trupului, l-au lăsat la un loc cu capul, zăcând disprețuit și nici unul dintre cucernici [= creștini] neîndrăznind a se atinge de dânsul” <endnote id=" (78, p. 96)"/>. Pe timpul nopții, deasupra trupului lui Ioan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moldova. În 1547, de exemplu, ea a fost detaliat reprezentată pe frescele bisericii Voroneț (fațada sudică). În 1534, inspirându-se din opera lui Grigore Țamblac, arhimandritul Teodosie de la Mănăstirea Neamț a redat În slavonă un Cuvânt panegiric al sfântului și cinstitului mare mucenic Ioan cel Nou, text care, În secolele următoare, a fost adesea tipărit. Legenda a pătruns și În Viețile sfinților, fiind reluată de Varlaam, mitro politul Moldovei, În Cazania din 1643. Varlaam preia versiunea lui Grigore Țamblac de la Începutul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arse o mulțime de iudei [...]. Atunci se făcu o schismă În rândul iudeilor și mulți crezură În numele Domnului nostru Isus Cristos datorită minunilor săvârșite”. După ce sufletul Sfintei Marii s-a ridicat la ceruri, „cei doisprezece apostoli i-au așezat trupul cinstit și sfânt Într-un sicriu. [...] Dar iată că, pe când o ridicau ei, un iudeu pe nume Iefonias, vânjos la trup, se repezi asupra sicriului [ca să-l dărâme]. Atunci un Înger al Domnului Îi reteză amândouă brațele din umeri, cu o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Polirom, Iași, 2003. 829. Mircea Eliade, Jurnal, vol. I (1941-1969), ediție Îngrijită de Mircea Handoca, Editura Humanitas, București, 1993. 830. Gib I. Mihăescu, Rusoaica, prefață de Cezar Petrescu, postfață de Marian Papahagi, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. 831. „Un intelectual cinstit - spune Adam Michnik În 1992 - trebuie să aibă În vedere că va avea de confruntat atacuri la fel de brutale și agresive ca și acelea ale antisemiților Împotriva evreilor. Intelectualul cinstit va avea și el de jucat rolul țapului ispășitor, al «evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
postfață de Marian Papahagi, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. 831. „Un intelectual cinstit - spune Adam Michnik În 1992 - trebuie să aibă În vedere că va avea de confruntat atacuri la fel de brutale și agresive ca și acelea ale antisemiților Împotriva evreilor. Intelectualul cinstit va avea și el de jucat rolul țapului ispășitor, al «evreului de sacrificiu». Dar - conchide Michnik - totdeauna e mai bine să fii evreu decât să fii antisemit.” Vezi Adam Michnik, expunere la conferința „Intellectuals and Social Change in Central and
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această afacere cu evreul, avocatul a primit 20000 lei. Comportarea funcționarilor. Majoritatea funcționarilor își văd de serviciile lor, dar mai sunt câțiva care nu-și văd de treabă. Exemplu: la prefectura județului se afla la conducere colonel Barcan, un om cinstit și foarte corect, însă se lăsa condus de alții care pe spinarea lui fac afaceri. Un funcționar de la prefectură, Popescu prin grația încrederii de la prefect în timp când se evacuau evreii din Dorohoi a putut să șteargă de pe liste diferiți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a ținut conferințe de propagandă și în Dorohoi vorbind despre hitlerism și cerând boicotul produselor germane... ...Concluzii asupra mișcării evreiești din România. Pentru că le-am lăsat cea mai vinovată libertate să vină, fără posibilități de trai, fără dor de muncă cinstită, ci stăpâniți de gândul de a parveni prin orice mijloace, fără a avea purtări bune, fiind fugăriți de aievea ca indezirabili...Au provocat o tulburare în sânul nației care încearcă prin naționalismul care se manifestă violent și amenință cu ruperea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
te vei putea folosi acum și mai mult în cunoașterea oamenilor. Faptul că te-a lucrat spunînd că nu mai ești „la curent cu problemele” (revistei), dovedește că și atacatorul și munițiile folosite sînt ale unui amator care în locul luptei cinstite pune reaua credință. Mi se pare că bătrînul, conversînd numai cu Ionescu (interviul recent din Tribuna e cam ridicol), a cam secat. Nu mă bucur, dar constat: el e un fost tînăr scriitor, o promisiune care caută să se mențină
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mulțumesc pentru vestea bună pe care mi-ai dat-o . Este o carte utilă c[adrelor] d[idactice], dar autorul este, întotdeauna, rigid, ceea ce-l îndepărtează de oameni. în fond, cine-l cunoaște știe că este un dascăl corect și cinstit cu meseria. Dacă vei pune mîna pe această carte, îți vei da seama că în ea este pusă multă multă muncă și bună organizare. Numai cine-i citește pagină cu pagină se minunează de munca de organizare pe niște sectoare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
primit o scrisoare din care rețin doar atît: „Bădie, îți mulțumesc atît de mult, încît ar merita să vin «pe jos» pînă la Iași ca să te îmbrățișez recunoscător!...” - Am făcut bine? - Da! Cartea are meritele ei, mai întîi: o muncă cinstită, corectă, expresia unui dascăl cu etica potrivită. Ca mulțumire (!) din partea redacției: nu mi s-a plătit articolul, iar de atunci nu mi s-a publicat nimic, deși articolul mi se primea [de fiecare dată] cu promisiunea „va apărea” (!?) Cît am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
serioși, am ajuns prea departe cu ignoranța! Recenzia Leonte - unele situații admirabile. De dorit, nu numai ai noștri și debutanții, ci ceva mai multă literatură mare, clasicii români și străini. Lumea e însetată de adevăr, de cultură și de informație cinstită. N-ați scris nimic la Ateneu despre Faust-ul lui Doinaș, o încîntare. Multe alte lucruri bune de la noi și de la alții sînt trecute cu vederea. Dar iartă-mă că îți spun, deoarece D-ta ai putea, la desperare, să ripostezi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
alege În unanimitate de voturi noul Comitet” ce era compus din tovii de mai sus, cu specificația că primul se cocoțase pe scaunul de președinte, al doilea pe cel al secretarului și ultimul pe cel al casierului. Iată participanții la cinstita adunare electivă: „Aron Croitoru, Filip Tisler, Moise Fișman (care sigur au votat cu ei Înșiși, n.n.), Moise Iosub, Rabinovici, Avram Rabinovici, Smil Strul Mendel, Marcu Abramovici, Avram Goldstein, Hascal Leiba, Țailic Leiba, Gutman Iancu, Fișman Leiba, Filip Solomon, Goldstein Moise
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de 27 ianuarie 1947, la sediul Comitetului din Huși s-au Întrunit tovarășii: „...avocat Terdiman din partea Jointului; avocat Herșcovici din partea CDE-ului; Smeer dela OSE și dr. Froimovici dela Comunitate”, pentru a dezbate importantele probleme de pe ordinea de zi a cinstitei adunări. La punctul 1, s-a hotărât „...a se trimite mâine dimineață cererea de Împrumut a cooperativei Cismarilor și Croitorilor cu avizul favorabil al delegatului Jointului către asociația băncilor de credit mărunt pentru un Împrumut de 300.000 lei. Prietinii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a Întâmplat niciodată și nici nu se va Întâmpla. De altfel, chiar și Ceaușescu a renunțat la acest „principiu” declarând public la sfârșitul anilor ’70 ai secolului trecut că poate să se Îmbogățească oricine dar numai prin mijloace legale și cinstite. Că s-au Îmbogățit TOT EI este o altă poveste. Dar, iată „Nota de sesizare” nr.84/ 2 aprilie 1966 prin care cenzorul aducea la cunoștința superiorilor câteva inadvertențe: „În ziarul Rulmentul nr.200 (număr festiv) din 15 martie 1966
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
100 exemplare, considerată și prezentată ca o culegere pentru uzul intern al cenaclului”. Dacă la acest număr tov. Ion Andrei nu se supărase deoarece nu apăruse În chioșcurile de difuzare a presei unde, doamne ferește, ar fi intrat În mâinile cinstitelor și revoluționarelor mâini muncitorești și niscaiva versuri parșive și subversive care le-ar fi provocat gânduri de revoltă sau neînchinăciune la icoanele liderilor comuniști ai vremii, chestiunea se schimbase cu cel de-al doilea: „Numărul 2 al revistei citate a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Greșeală gravă dar cu substrat În „Nota de sesizări” nr.12/26 septembrie 1068, am găsit o corecție, de altfel pertinentă, semnalată de proaspătul tovarăș cenzor Ion Halibei. În numărul 159/24 august 1968, un redactor neatent a confundat coada cinstitei vaci cu ștampila tovului prezident de sfat popular scriind În articolul „Sărbătorirea zilei de 23 august În capitală” o trăsnaie mai mare chiar decât Palatul administrativ unde-și avea sediul atât ziarul „Vremea nouă” cât și „Colectivul Vaslui al DGPT
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
după alungarea regelui Mihai I din țară, a fost aceea a desființării profitabilei meserii a preacurviei pe bani, inimosul partid trimițând În producția Pe fetițele astea inocente s-o fi supărat tov. cenzor?! bunurilor de larg consum sau la coada cinstitei sape pe târfele noii republici populare. Tot atunci, au fost rășluite și pensiile invalizilor de război (mai ales ale celor care au luptat Împotriva noilor amici, rușii), acestora sugerându-li-se munca În cooperative specializate. Chiar dacă În putredul și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
reliefat de următoarea intervenție aproape părintească: „După ce citește ordinul spune : Oare i-o veni mintea la cap?>>. (nume șters, n.n.) spune: <<O să-i vină că dacă nu-i vine o să-i vină altceva (aluzie la o nouă condamnare, desigur, n.n.)>>”. Cinstitul chef cu lichior (dar fără proaspătul paroh) a continuat și turnătorul amintise acest fapt astfel: „După ce se termină de băut prima sticlă, (nume șters, n.n.) dă lui (nume șters, n.n.) 30 de lei să mai aducă o sticlă cu lichior
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]