11,010 matches
-
e uneori atribuită șarpelui. Dar adevărata lui pălărie e Amanita muscaria; ciudat, căci șarpele nu fuge de soare, adăpostindu-se sub o pălărie. Dimpotrivă, recelui șarpe Îi place să se sorească, iar „pălăria“ lui fuge de soare În pădure... Dar ciuperca Îi transferă Înveninata. Poate ar fi fost binevenită arătarea siglei acelui ziar, dar aceea ar fi cerut și un comentariu. Nereciproc Însă, acel comentariu se poate lipsi de corespondența imaginii, iar asta ca o consecință a celor de mai jos
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Acum am folosit o capcană chimică. Dar ce se Întâmplă În afara laboratorului pregătit anume, adică În Natură? Unde se duce ceea ce pleacă din plantă? A se disipa ar fi un nonsens. Inferiorul, căldura de pildă, o poate face - pagubă’n ciuperci! -, dar superiorul nu, căci ce rost ar fi avut strădania plantei de a extrage negentropia din energia cu atâta trudă căpătată? Sau a animalului, a omului mai abitir, care trebuie s’o smulgă plantei? Rostul nu poate fi decât echilibrarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din ocean, precum după evadarea din Egipt, evreii În deșert... Dar fără să ia măsuri; nici nu puteau de altfel. Salvarea le-a venit din partea foștilor stăpâni, heterotrofele, Îmblânziți Între timp. Nu animalele s’au grăbit la asta, ci o ciupercă; nu una ca acelea pe care le puneți acum În ceaun, ci una microscopică. Cu efect complementar, adică consumatoare de substanță reducătoare, ciuperca a reușit nu numai să readucă apa bălții la normal dar, cuplată intim, celulă cu celulă, cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
venit din partea foștilor stăpâni, heterotrofele, Îmblânziți Între timp. Nu animalele s’au grăbit la asta, ci o ciupercă; nu una ca acelea pe care le puneți acum În ceaun, ci una microscopică. Cu efect complementar, adică consumatoare de substanță reducătoare, ciuperca a reușit nu numai să readucă apa bălții la normal dar, cuplată intim, celulă cu celulă, cu alga, să alcătuiască singura formă de viață aptă să colonizeze uscatul propriu-zis, adică stânca. Asta a Însemnat Însă, de aici Încolo, ca fiecare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu numai să readucă apa bălții la normal dar, cuplată intim, celulă cu celulă, cu alga, să alcătuiască singura formă de viață aptă să colonizeze uscatul propriu-zis, adică stânca. Asta a Însemnat Însă, de aici Încolo, ca fiecare - algă și ciupercă - să devină și sclav și stăpân. Și, fie vorba Între noi, În lichen, căci despre el e vorba, ciuperca e ceva mai mult stăpân decât sclav... Motiv pentru care efectul oxidativ al ei prevalează, cu consecința degradării stâncii, Întru formarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
formă de viață aptă să colonizeze uscatul propriu-zis, adică stânca. Asta a Însemnat Însă, de aici Încolo, ca fiecare - algă și ciupercă - să devină și sclav și stăpân. Și, fie vorba Între noi, În lichen, căci despre el e vorba, ciuperca e ceva mai mult stăpân decât sclav... Motiv pentru care efectul oxidativ al ei prevalează, cu consecința degradării stâncii, Întru formarea unui sol primordial și sărac. Sărac, dar tentant pentru sclav, alga, care s’a grăbit să evadeze; ca și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sol primordial și sărac. Sărac, dar tentant pentru sclav, alga, care s’a grăbit să evadeze; ca și În ocean animalele, alga a evadat În ea Însăși, acoperindu-se cu o mască: devenise mușchi. Ce era să facă bietul stăpân, ciuperca, decât să se mulțumească cu resturile - substanța reducătoare, ca și cu părțile moarte ale fostului sclav devenind, Încetul cu Încetul ciuperca de astăzi. Ura! Libertate! Dar, năravul din născare leac nu are... Ce-a făcut alga În baltă, făcea acum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
alga a evadat În ea Însăși, acoperindu-se cu o mască: devenise mușchi. Ce era să facă bietul stăpân, ciuperca, decât să se mulțumească cu resturile - substanța reducătoare, ca și cu părțile moarte ale fostului sclav devenind, Încetul cu Încetul ciuperca de astăzi. Ura! Libertate! Dar, năravul din născare leac nu are... Ce-a făcut alga În baltă, făcea acum mușchiul În sărăcăciosul sol, și Încă mai dihai; deh! Evoluția... Chiar prezentă În sol, șterpelind ce se poate, ciuperca nu putea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu Încetul ciuperca de astăzi. Ura! Libertate! Dar, năravul din născare leac nu are... Ce-a făcut alga În baltă, făcea acum mușchiul În sărăcăciosul sol, și Încă mai dihai; deh! Evoluția... Chiar prezentă În sol, șterpelind ce se poate, ciuperca nu putea stăpâni fenomenul, doar Îngroșa stratul de sol. Și s’a găsit alt stăpân: evident, tot un heterotrof, dar evoluat pe măsură, adică eficient. Animalul, care deja ajunsese pește, iar acum, ca batracian, tenta uscatul. Concurența devenea astfel acerbă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tăietură expeditivă. Zeii sunt nemulțumiți și zidurile Atenei, acea massă amorfă dar placată, sunt străpunse de romani; inventatorii mortarului care exclude, umplând golurile, orice prelucrare a pietrei. Întregul zid devine amorf dar expeditiv, iar forurile, circurile, templele se Înmulțesc ca ciupercile. Dar noua pierdere de negentropie Îi face pe zei să fugă unde văd cu ochii, lăsând locul unuia venit din lume, dar care se mulțumește cu mai puțin. Adică cu ceea ce Îi oferă Bizanțul: zidul din cărămidă, nici măcar piatră, a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Iată o buturugă care va odrăsli la primăvară câțiva lăstari, aceia care vor reface, de vor fi lăsați de capul lor, un nou arbore care va Îngemăna desigur două ba chiar trei trunchiuri. Iată altă buturugă, care va odrăsli doar ciuperci, acele Pleurotus de pildă, semn că a murit. De unde știu ce va urma, de vreme ce oracolul din Delfi nu mai există demult? Păi buturuga vie, prima condiție a primăvăratecei odrăsliri, este acum doar ceva care, dormind, e doritoare de negentropie, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
81. Aparențe O nenorocire nu vine niciodată singură. Nimic mai adevărat, mai ales că și Natura ne oferă exemple. Precum, spre nenorocirea copacului, cariul numit tipograf tocmai pentru că galeriile lui au un desen nefericit de regulat, se asociază cu o ciupercă pe care o răspândește În galerii; iar asociatul Îi desăvârșește „opera“, căci ciupercile se numără printre puținele posesoare ale enzimei celulaza: transformă lemnul, consumându-i celuloza, În pulberea brună care este cealaltă componentă a acestuia, lignina, care nu-i place
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că și Natura ne oferă exemple. Precum, spre nenorocirea copacului, cariul numit tipograf tocmai pentru că galeriile lui au un desen nefericit de regulat, se asociază cu o ciupercă pe care o răspândește În galerii; iar asociatul Îi desăvârșește „opera“, căci ciupercile se numără printre puținele posesoare ale enzimei celulaza: transformă lemnul, consumându-i celuloza, În pulberea brună care este cealaltă componentă a acestuia, lignina, care nu-i place, până ce copacul se prăbușește. Desigur, ciuperca se recompensează pentru nesperatul ajutor: cariul o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
galerii; iar asociatul Îi desăvârșește „opera“, căci ciupercile se numără printre puținele posesoare ale enzimei celulaza: transformă lemnul, consumându-i celuloza, În pulberea brună care este cealaltă componentă a acestuia, lignina, care nu-i place, până ce copacul se prăbușește. Desigur, ciuperca se recompensează pentru nesperatul ajutor: cariul o dijmuiește de parte din hifele ei, Împâslitura albicioasă ascunsă privirii noastre care-i alcătuiește majoritatea corpului. Iar ulmul e supus extincției, În Europa cel puțin, tocmai de această cârdășie. La zid cu cei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
arbore neînzestrat de Natură cu lemnul tare al stejarului, dar nici cu Înălțimea ramurilor, la neîndemâna vreunui culegător precum acelea ale bradului. Rana rămasă În trupul teiului e poarta prin care lemnul său atât de fragil va fi devorat de ciuperci și bacterii până ce, din tot scheletul lui care voia să susțină un arbore falnic nu va rămâne - nu peste mult - decât scoarța, curând doborâtă de vreun vânt. Dar și micile rămurele, rupte fie doar pentru a Împodobi ușa ori poarta
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care nu-i totuna cu omul. Mda. E tartrazina, adică E102. Mai trebuie ceva, căci până acum muștarul meu e doar o zeamă. Aha! Un Îngroșător. Să pun făină? E prea scumpă. Mai degrabă xantan, produsul de biosinteză al unei ciuperci, Xanthomonas, pe spinarea căreia s’au Îmbogățit unii de când el a devenit E415; un fel de gelatină care se Întinde cât vrei. Și așa, zeama ce seamănă a muștar doar la gust și culoare devine și densă, o pastă. Chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
De un compromis fiind vorba, urmarea e că gândesc câți oameni au sfârșit pe eșafod mai la nord, pe la aceia care au șterpelit mexicanilor Texasul, ajunși „vrăjitori“ doar pentru că secara pe care o mâncau era contaminată de Claviceps purpuraea, altă ciupercă, cu alt derivat de acid lisergic... Aztecii nu trebuiau să caute prea mult condiția convorbirii cu zeii: acid lisergic se găsește și În semințele lui ololiuqui, Rivea carymbosa, iar de nu, găsesc ceva mescalină În cactusul peyotl. Dar să vă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
caute prea mult condiția convorbirii cu zeii: acid lisergic se găsește și În semințele lui ololiuqui, Rivea carymbosa, iar de nu, găsesc ceva mescalină În cactusul peyotl. Dar să vă spun ce mi-au șoptit zeii. În primul rând, că ciuperca nu e plantă, implicit de post. Ea aparține unui regn aparte, mai apropiat de animal, chiar dacă e imobilă, iar Aristotel ar fi spus că dacă ceva stă e plantă, iar de umblă e animal... dar ce facem cu mulțime de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Aristotel ar fi spus că dacă ceva stă e plantă, iar de umblă e animal... dar ce facem cu mulțime de animale marine fixe, motiv pentru care se cheamă de pildă anemone... de mare, desigur? Nimic. Umblă valurile pentru ele... Ciuperca e, ca și animalul, heterotrofă, adică nu se hrănește cu Soare, ci cu hrană organică. Pe urmă, se colorează ca și animalul, cu melanine, de unde umbra de brun pe care o au Întotdeauna, fie albe, fie roșii ca pălăria șarpelui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Pe urmă, se colorează ca și animalul, cu melanine, de unde umbra de brun pe care o au Întotdeauna, fie albe, fie roșii ca pălăria șarpelui; nu cu antociani, precum florile, care pot fi și albaștri - ați văzut o astfel de ciupercă? -, și nici cu clorofilă ca frunzele. Ciuperca nu acumulează glucoza ca amidon, precum planta, ci ca glicogen, ca animalul. Cât despre celuloză, alt polimer al glucozei, ioc. Ăsta e și motivul pentru care, lipsită de pereții celulari celulozici specifici plantei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu melanine, de unde umbra de brun pe care o au Întotdeauna, fie albe, fie roșii ca pălăria șarpelui; nu cu antociani, precum florile, care pot fi și albaștri - ați văzut o astfel de ciupercă? -, și nici cu clorofilă ca frunzele. Ciuperca nu acumulează glucoza ca amidon, precum planta, ci ca glicogen, ca animalul. Cât despre celuloză, alt polimer al glucozei, ioc. Ăsta e și motivul pentru care, lipsită de pereții celulari celulozici specifici plantei, aceia care la congelare se sparg, ciupercile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Ciuperca nu acumulează glucoza ca amidon, precum planta, ci ca glicogen, ca animalul. Cât despre celuloză, alt polimer al glucozei, ioc. Ăsta e și motivul pentru care, lipsită de pereții celulari celulozici specifici plantei, aceia care la congelare se sparg, ciupercile se pot păstra astfel fără să se chifligească la dezghețare, așa cum face orice legumă; de unde și vorba cu ceapa degerată care nu mai face un ban... Și ați văzut carne dezghețată care să se chifligească? Argumente mai am, dar vreau
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găsit și călugări mai inventivi; Apusul profita de credința medievală În „generația spontanee“, tot de la Aristotel citire: cică, din ghinda căzută În apă din stejarii de pe mal, apar rațe și gâște. Plante deci, și să tot postești... Ca și cu ciupercile, În care prevalează proteina, nu celulozica glucidă din urzici... Dar zeii n’au Întotdeauna chef să stea de vorbă cu muritorii, așa puțini câți știu să folosescă acea teonanacatl. Ei au rânduit tuturor ciupercilor o protecție, mai ales pentru că rolul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să tot postești... Ca și cu ciupercile, În care prevalează proteina, nu celulozica glucidă din urzici... Dar zeii n’au Întotdeauna chef să stea de vorbă cu muritorii, așa puțini câți știu să folosescă acea teonanacatl. Ei au rânduit tuturor ciupercilor o protecție, mai ales pentru că rolul lor e deosebit de important În Natură: Hrănindu-se cu biomassă moartă, ele debarasează astfel „masa“, lăsând-o curată de resturi. Altminteri, n’am fi avut pe unde umbla de atâtea hoituri - animale și vegetale
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
masa“, lăsând-o curată de resturi. Altminteri, n’am fi avut pe unde umbla de atâtea hoituri - animale și vegetale. Și numai bipezii, de la Neanderthal Încoace, ar fi lăsat mai bine de 70 de miliarde... Bașca fireștile rezidii... Iar protecția ciupercilor o fac tocmai substanțe ca acelea amintite, care nu sunt propriu-zis otrăvuri, căci Natura e miloasă, ci, acționând asupra sistemului nervos, devin chiar halucinogene. Ele sunt un avertisment, adresat ființelor cumpătate, precum animalele pădurii care mușcă doar o Îmbucătură, suportând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]