4,388 matches
-
Limba și Literatura Română, absolvită în 1981. Până în 1985 va fi profesoară la Ciorogârla, județul Giurgiu. Ulterior intră în cercetare, ca filolog la Institutul de Lingvistică din București, iar din 1990 în învățământul universitar, unde în 2002 obține titlul de conferențiar la Facultatea de Litere, în anul următor revenind la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. Între 1993 și 1995 beneficiază de o bursă de cercetare la Praga, acordată de Central European University. În 1998 își susține doctoratul cu teza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]
-
impiegat de mișcare CFR. Între 1958 și 1963 își continuă studiile la Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Asistent la Catedra de filosofie a Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iași, promovează până la gradul de conferențiar. Își susține doctoratul în 1972, cu teza Elemente umaniste în gândirea filosofică românească de la Olahus la Bălcescu. Paralel cu activitatea didactică, este, vreme îndelungată, redactor-șef al revistei „Viața Politehnicii”. Debutează în 1968, cu volumul de schițe și nuvele Perturbații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
culturală și e titularul rubricii de carte, iar mai târziu redactor și redactor-șef (1999-2000) la „Vineri”, supliment al revistei „Dilema”. În 1988 intră ca asistent suplinitor la Catedra de literatură română a Facultății de Litere bucureștene, în 2000 devenind conferențiar. Funcționează și ca lector (invitat) de limba și literatura română la Institut für Romanistik din Viena (1991-1994), la Facultatea de Litere a Universității din Amsterdam (1996-1997) și din nou la Institut für Romanistik din Viena (2000-2002). Din 1997 este secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
II.1935, Bulboci, j. Soroca), istoric și teoretician literar, estetician. A absolvit Facultatea de Filologie și Istorie a Universității de Stat din Chișinău (1963). A luat titlul de doctor în cadrul aceleiași instituții de învățământ (1967). A fost lector superior și conferențiar la Universitatea Pedagogică de Stat „I. Creangă” (1967-1981), iar din 1981 - la Catedra de literatură română a Universității de Stat din Chișinău, deținând un timp funcția de șef al acesteia (1992-1995). Chiar de la prima sa carte, Conținut și formă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]
-
, Florin (14.IV.1943, Iași), critic și istoric literar. Este fiul Margaretei Faifer (n. Irimia), medic, și al lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar. În 1961 a absolvit Liceul „C. Negruzzi”, iar în 1966, Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fiind repartizat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (sectorul de istorie literară), unde a urcat treptele până la aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
perioadă în care a fost lector la École des Langues Orientales Vivantes. S-a specializat în romanistica sub îndrumarea profesorilor Paul Hazard și Mario Roques. În 1938 este abilitat docent la Universitatea din Budapesta, unde a lucrat în continuare în calitate de conferențiar delegat. Între anii 1942 și 1944 a predat romanistica la Universitatea din Cluj. După 1945, stabilit la Budapesta, a condus Secția de lexicografie și lexicologie a Academiei de Stiinte, al cărei membru corespondent era din 1942, si a predat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Universite Libre de Bruxelles și doctor în antropologie cu o temă extrem de interesantă: L'anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la Ecole des Hautes en Sciences Sociale și cercetător de teren în mai multe zone din Africa. Este (co)autorul mai multor filme antropologice și lucrări de specialitate, dintre care amintesc: Les Chemins de Nya. Culte de possession au Mali
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
-l deranja acest lucru, și nici pe liberali. Mai important este că regimul politic de la București își dădea seama de lipsa de pricepere a lui Iorga într-ale politicii și prevenise felul în care se va acționa; Iorga era un conferențiar și un animator excelent. Dar, dincolo de toate acestea, era istoric. Politica cere o angajare aproape totală, ceea ce Iorga n-ar fi acceptat niciodată, deoarece era mai mult istoric decît politician. Plus temperamentul, naivitatea și personalitatea sa care i-au asigurat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
limbilor slave, de la fundamentala slavă veche (bisericească), trecînd prin polonă și rusă, pînă la sîrbo-croată. Fusese și el studentul lui Iorga la București și la școala lui din Franța și studiase la Universitatea Jagellonă de la Cracovia. În 1927 a devenit conferențiar de istorie slavă la Universitatea de la București, înviind astfel moștenirea lăsată de Ion Bogdan. Panaitescu pretindea întotdeauna obiectivitate totală de la romanticii naționaliști. Ca succesor competent al lui Ion Bogdan, el cerea ca ura față de Rusia și "influența slavă asupra istoriei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
timpul înapoi. Rezultatele au fost cele obișnuite. Jurnalismul lui Iorga milita pentru naționalismul său cultural. Acesta era mai bun decît jurnalismul est-european al perioadei respective, deși era evident marcată de el, și avea un evident stil personal. Ca profesor universitar, conferențiar și orator, talentul evocator și cunoștințele sale enciclopedice și temperamentul său îi asigurau fascinația oratorică a conferințelor sale. Era captivant, cucerind emotivitatea celor care îl audiau. Am putea vorbi despre Iorga omul numai la modul superlativ. Bun la suflet și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceeași perioadă). Dar „Bătălia” nu urmărea vânzarea de carte, ci doar să le amintească cititorilor (și nu numai) că autorii comuniști erau sinonimi cu cultura franceză. În replică, americanii au Înființat Case Americane cu biblioteci și săli de periodice, invitând conferențiari, organizând Întâlniri și cursuri În limba engleză. În 1955, În Europa existau deja 69 de Case Americane. În unele zone, impactul lor a fost considerabil: În Austria, unde În anii Planului Marshall au fost distribuite 134 de milioane de cărți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
principal, ea „chestiona” (un termen-cheie) metodele și obiectivele disciplinelor academice: În primul rând științele sociale - istoria, sociologia, antropologia -, dar și cele umaniste și, mai târziu, chiar științele experimentale. Într-o perioadă În care universitățile luaseră proporții, iar ziarele, revistele și conferențiarii căutau cu disperare „subiecte”, s-a creat o piață pentru „teoriile” de orice fel, impulsionată nu de oferta intelectuală superioară, ci de o cerere insațiabilă. La vârful revoluționarei „teorii” se aflau discipline academice precum istoria și științele sociale „slabe”. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
județul Cluj (1956-1962), instructor al UTC (1962-1964) și la Comitetul Județean PCR (1972-1980) din Cluj. În perioada studenției conduce subredacția clujeană a revistei „Viața studențească” (1967-1969) și ulterior Cenaclul de estetică Diotima (1970-1974). După licență e asistent (1969), lector (1974), conferențiar (1990) la Catedra de filosofie a facultății absolvite. Din 1990 intră și în viața politică, fiind președinte al organizației județene Cluj și membru în conducerea națională a Partidului Democrației Sociale din România. Prefect de Cluj din 1990, demisionează în august
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
ca asistent asociat la Universitatea „Ovidius”, devine lector în 1997 la Colegiul Universitar de Institutori - Birotică din cadrul aceleiași universități, an în care își susține și doctoratul, cu tema Fenomenul Baudelaire și poezia română modernă, sub conducerea lui Constantin Ciopraga. Promovată conferențiar, din 2002 este director al Departamentului de limbi moderne pentru facultățile nefilologice al Universității „Ovidius”. Începe să publice în 1980 articole și interviuri de vacanță la ziarele „Litoral” și „Dobrogea nouă”, dar și la revista „Tomis”. Va mai colabora cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
aparține literaturii noastre populare și care face să bată inimile noastre patriotice prin sonoritatea sa juvenilă"491. Lahovary marchează în discursul său faptul că o Românie modernă, care a dobândit unitate statală, poate și trebuie să încurajeze artele pe care conferențiarul le vede schematic ca un reflex al progresului în toate celelalte domenii, "activitatea estetică" reprezintă un "element de stabilitate, de moralitate, de conservare de armonie socială"492. Modelul francez este numaidecât invocat, dar vorbitorul îi precizează și contururile, în sensul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dea artei românești, fără legătură cu Internaționala a II-a, înființată pe 14 iulie 1889 la Paris. Noua societate a fost deja acuzată că este nepatriotică, pentru că a fost înregistrat cuvântul internațional în statutele ei, referitor la expoziția de pictură". Conferențiarul subliniase ideea că orientarea societarilor este una "idealistă" "Idealismul în artă este drapelul nostru" și nicidecum revoluționară, așa cum avea să lase impresia drapelul roșu arborat de membrii societății la prima expoziție. Expoziția internațională a societății este deschisă pe 26 februarie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dr. Stelian Obiziuc, domnului dr. Alexandru Ghișa, domnului dr. Dumitru Preda și domnului Alexandru Nicolescu; întregului personal al Arhivelor Naționale Istorice Centrale, îndeosebi domnului director general dr. Dorin Dobrincu; întregului personal al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, îndeosebi domnului conferențiar univ. dr. Virgiliu Țârău, domnului dr. Claudiu Secașiu și domnului dr. Silviu Moldovan; întregului personal al Arhivelor Naționale ale Republicii Moldova, îndeosebi domnului director dr. Petru Vicol; întregului personal al United States Holocaust Memorial Museum, îndeosebi domnului dr. Radu Ioanid și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
îndată ce învățăm cum să o facem. Nu ezitați când vine vorba de sănătatea dumneavoastrtc " Nu ezita]i când vine vorba de s\n\tatea dumneavoastr\" Cu cât citiți și auziți mai mult, cu atât sunteți mai confuzi. Fiecare carte, fiecare conferențiar, fiecare persoană cu autoritate în domeniul sănătății vă dă răspunsuri diferite, deseori contradictorii. Toți vor vrea să evidențieze și să garanteze superioritatea metodei lor. O sănătate deplină și eliberarea de boală încep cu informații corecte, din surse de încredere, care
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
amintit de acele adeverințe, nu considerați că ar merita să fie cunoscute și de cititorii revistei “Ateneu”? Cu plăcere, mai ales că doream să-i fac această surpriză chiar lui Eugen Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul Eugen Simion, critic literar, conferențiar la Univ. București, certific prin prezenta că tema esențială în Moromeții II este dispariția civilizației tradiționale țărănești sub loviturile noii istorii. Ilie Moromete dispare și, odată cu el, dispare un mic zeu al câmpiei. Cine apare în locul lui? Soluție deschisă... Eugen
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
membri în următoarea structura: ... 1. Președinte - Directorul general al direcției de specialitate din minister; 2. Membru - Specialist din direcția generală de specialitate din minister cu minim 20 ani activitate în domeniu; 3. Membru - Cadru didactic universitar, cu încadrare minimă de conferențiar și având titlul de doctor în specialitate; 4. Membru - Specialist în domeniu din cadrul Direcției Generale Sinteze, Strategii, Politica Industrială , Programe Dezvoltare, cu minim 15 ani de activitate profesională; 5. Membru - Reprezentant al Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150188_a_151517]
-
modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. M.52 din 10 mai 2010, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 307 din 11 mai 2010. g) pentru spitalele clinice, universitare sau de urgență, comandantul trebuie să fie cadru universitar - conferențiar sau profesor - ori medic primar și să fie absolvent al unor cursuri de perfecționare în management sau management sanitar, agreate de Ministerul Sănătății și stabilite prin ordin al ministrului sănătății. ... ------------ Litera g) a alin. (3) al art. 1 a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225815_a_227144]
-
NOTA: Funcțiile prevăzute la pozițiile nr. 1 - 4, utilizate în unitățile de cercetare științifică ale Academiei Române, sunt echivalate cu funcțiile didactice din învățământul superior, după cum urmează: cercetător științific principal gradul I cu profesor universitar; cercetător științific principal gradul II cu conferențiar universitar; cercetător științific principal gradul III cu șef de lucrări (lector universitar) și cercetător științific cu asistent universitar. * * * Salariile de bază prevăzute în prezenta anexă se aplică personalului care a fost salarizat potrivit anexei nr. VII/3 la Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216977_a_218306]
-
NOTA: Funcțiile prevăzute la pozițiile nr. 1 - 4, utilizate în unitățile de cercetare științifică ale Academiei Române, sunt echivalate cu funcțiile didactice din învățământul superior, după cum urmează: cercetător științific principal gradul I cu profesor universitar; cercetător științific principal gradul II cu conferențiar universitar; cercetător științific principal gradul III cu șef de lucrări (lector universitar) și cercetător științific cu asistent universitar. * * * Salariile de bază prevăzute în prezenta anexă se aplică personalului care a fost salarizat potrivit anexei nr. VII/3 la Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216977_a_218306]
-
pentru vechimea în funcție (sporul de fidelitate) și sporul pentru vechimea în muncă. NOTĂ: 1. În func��iile de profesor gradul I și gradul II pot fi numite numai cadre didactice care au titlul de profesor universitar și, respectiv, de conferențiar universitar. 2. În coeficienții prevăzuți în anexă sunt cuprinse salariul de merit, sporul pentru vechimea în funcție și sporul pentru vechimea în muncă. 3. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221968_a_223297]
-
sporul pentru vechimea în funcție (sporul de fidelitate) și sporul pentru vechimea în muncă. NOTĂ: 1. În funcțiile de profesor gradul I și gradul II pot fi numite numai cadre didactice care au titlul de profesor universitar și, respectiv, de conferențiar universitar. 2. În coeficienții prevăzuți în anexă sunt cuprinse salariul de merit, sporul pentru vechimea în funcție și sporul pentru vechimea în muncă. 3. Suma sporurilor acordate cumulat pe total ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216899_a_218228]