14,043 matches
-
Din largul lumii (1903), Dincolo de hotare (1908), Din Egipt (1909), La capătul pământului (1910), Hai-hui (1924), Instantanee turistice (1939), toate subintitulate „note de călătorie”. A colaborat la ,,Lumina” (Iași), ,,Literatorul”, ,,Țara noastră”, ,,Epoca”, ,, Foaia pentru toți”, ,,Literatură și artă română”, ,,Convorbiri critice”, ,,Dimineața”, ,,Flacăra”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Liberalul”, ,,Epigrama”, ,,Universul”, ,,Rampa” și, ocazional, la multe alte publicații. Semnează și Ivan, Vladimir, Wladimir, Laura, Max-Junior. Membru fondator al Societății Scriitorilor Români, ocupă diverse funcții - cenzor, membru în comitetul de conducere. Cu
ROSETTI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289378_a_290707]
-
la Comitetul de Cultură și Artă al regiunii Iași, funcție pe care o ocupă până în 1968, apoi director la Casa de Creație Populară. Debutează la „Contemporanul”, cu poezia Partidului, în 1956. Va colabora în special la publicații ieșene: „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Opinia”, „Flacăra Iașului”, dar și la „România literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Vremea nouă”. Prima plachetă, Întoarcerea lui Făt Frumos, îi apare în 1969, fiind urmată de alte cinci. Postum, îi sunt editate culegerea de versuri Obsesii (1983) și volumul
RUSU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289413_a_290742]
-
la Grupul de Publicații și Editură Cultura din Pitești. Debutul din „Amfiteatru” (1966) este urmat de apariția, în „Biblioteca «Argeș»”, a grupajului de versuri Teamă de final (1970) și de volumul Plânsul oglinzilor (1971), premiat de revista „Argeș”. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Argeș”, „Astra”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Fakty” (Torun - Polonia), „Journal des poètes” (Belgia) ș.a. Culegerea de poezii Sunetul visării (1978) a fost distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. Poet al expresiei elegante, cu o sensibilitate
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
Mihai Eminescu, la relația între poezie și ființă (Horia Bădescu) sau, în plan universal, la poemul Beowulf și la Hamlet de Shakespeare; de asemenea, o evocare despre scriitorul german transilvănean Wolf von Aichelburg. Primul număr mai cuprinde, în traducere, o convorbire cu importanți critici literari de peste Ocean, intitulată Gramatica discursului critic american. În sfera istoriei culturii sunt furnizate informații asupra începuturilor Tipografiei Arhidiecezane de la Sibiu. Compartimentul de beletristică e reprezentat prin versuri de Mircea Ivănescu și Rodica Braga, un fragment din
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
măsură, și un scriitor original. Prin destinul său a confirmat încă o dată, după B. P. Hasdeu, Ovid Densusianu și Sextil Pușcariu, că un lingvist poate fi în subsidiar și un creator de literatură. Debutează, concomitent, la revistele „Miron Costin” și „Convorbiri literare”, în primăvara anului 1916, cu două studii de istoria limbii. „Vieața nouă” din 1919 îi găzduiește prima încercare literară, poemul în proză Fantezia florilor. Mult mai târziu, în „Revista Fundațiilor Regale” (1935-1938), își va publica însemnările de călătorie pe
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
cel Bătrân” din Constanța. Debutează cu versuri la „Analele Dobrogei” (1921), unde va continua să publice masiv până în 1938, colaborând totodată și la „Ritmul vremii”, „Gloria Dobrogei”, „Dobrogea jună”, „România de la mare”, „Adevărul literar și artistic”, „Tomis”, iar mai târziu „Convorbiri literare”, „Tomis” ș.a. El însuși va înființa revista „Pagini dobrogene” (1926-1927) și un cenaclu literar care va funcționa mulți ani. Pe lângă versuri, publică și comentarii despre Liviu Rebreanu, Victor Hugo, Ovidiu ș. a. În 1928 îi apare primul volum de poezii
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
teatrale, dar cuprinzând, în context, și consistente referiri la dramaturgie și la componenta literară a teatrului. A coordonat volumul Horea Popescu - creator de spectacole memorabile, reformator al teatrului românesc (2002). Debutul editorial al lui S. e reprezentat de culegerea de convorbiri intitulată Fața văzută și nevăzută a teatrului (1974), care reunește interviuri, de substanță, realizate cu peste treizeci de regizori, actori, scenografi, critici, dramaturgi - Eugen Barbu, Aurel Baranga, Paul Everac, Radu Popescu, Horia Lovinescu, Dumitru Radu Popescu ș.a. Dar majoritatea cărților
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
aflate la frontiera dintre publicistica de observație (și „reportaj”) și schița satirică, având un dialog bogat, unele prezentate, prin tehnoredactare, ca mici texte dramatice. Ascuțișul criticii țintește racile ale breslei actoricești, ale activității directorilor de teatre, regizorilor etc. În secțiunea Convorbiri imaginare cu... sunt incluse un fel de ingenioase „interviuri”, alcătuite din montaje de citate, alternate cu „întrebări” adresate unor personalități sau personaje din trecut (Aristotel, Hamlet, Goldoni, Ion Sava, Schiller, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, George Enescu
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
Mariana Brăescu, Actualitate și durabilitate, TTR, 1984, 10-11; Ion Zamfirescu, „Clasicii nu vor să îmbătrânească”, „Revue roumaine d’histoire de l’art”, 1984; Cristian Livescu, „Teatrul ca lume”, CRC, 1986, 9; George Genoiu, Amza Săceanu, ATN, 1986, 2; Marian Popescu, Convorbiri teatrale, RL, 1986, 17; Ion Dodu Bălan, „Cad măștile”, „Renașterea civilizației rurale românești”, 2002, 1-2; Firan, Profiluri, II, 227-228. N. Br.
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
cenaclul „Duiliu Zamfirescu”. În 1994 urmează un stagiu de specializare în Franța, la Rouen. Debutează la ziarul „Viața Buzăului”, în 1962, dar primele versuri îi sunt găzduite de o revistă liceală dactilografiată. Colaborează la „Viața studențească”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Tribuna”, „Saeculum”, „Contrafort”, „Zbornic” (Croația), „Observator” (Germania), „Limba noastră” (Chișinău) ș.a. A transpus în limba franceză versuri haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu. A tradus
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
Bălcescu (Un palid oaspe calcă, din Sicilii), Emil Racoviță (A ști sau a nu ști), Lucian Blaga (Albastrul Lancrăm), Nicolae Labiș (Băiatul din fotografii), în dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore Moisil, C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și în O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective (1976), ambele cărți fiind alcătuite în colaborare cu Ana Blandiana. De relevat și pasiunea pentru arta cinematografică, formatoare (prin cunoaștere) și deformatoare (prin iluzie) a privirii, materializată
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
a nu ști), Lucian Blaga (Albastrul Lancrăm), Nicolae Labiș (Băiatul din fotografii), în dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore Moisil, C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și în O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective (1976), ambele cărți fiind alcătuite în colaborare cu Ana Blandiana. De relevat și pasiunea pentru arta cinematografică, formatoare (prin cunoaștere) și deformatoare (prin iluzie) a privirii, materializată în cronici și eseuri publicate inițial în reviste, apoi ca substanță a
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
cărora să se poată defini imaginea reală a comunismului românesc. Alături de Ana Blandiana, organizează anual Școala de Vară de la Sighet, simpozioane la Memorialul din aceeași localitate ș.a. SCRIERI: Râul ascuns, pref. Al.I. Ștefănescu, București, 1963; Expres ’65, București, 1965; Convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1971; O discuție la Masa Tăcerii și ale convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1976; America ogarului cenușiu, București, 1977; La început n-a fost cuvântul, București, 1977; Arta fără muză
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
de Vară de la Sighet, simpozioane la Memorialul din aceeași localitate ș.a. SCRIERI: Râul ascuns, pref. Al.I. Ștefănescu, București, 1963; Expres ’65, București, 1965; Convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1971; O discuție la Masa Tăcerii și ale convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1976; America ogarului cenușiu, București, 1977; La început n-a fost cuvântul, București, 1977; Arta fără muză, Cluj-Napoca, 1980; Roua și bruma, București, 1982; Cauze provizorii, București, 1983; Filmar, București, 1984; O călătorie
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
timp, sub titlurile Lacrima, Dezertorul și Glasul inimii. La serbările Astrei de la Sibiu (octombrie 1909), ia hotărârea să treacă munții. Vine la București, unde îl vizitează pe G. Coșbuc și participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, care îi publică în „Convorbiri critice” din 25 octombrie 1909 nuvela Volbura dragostei. Un timp este redactor la ziarul „Ordinea”, apoi secretar de redacție la „Falanga” și la „Convorbiri critice”. În ianuarie 1910 autoritățile militare din Austro-Ungaria îi intentează însă proces fostului ofițer cezaro-crăiesc și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
îl vizitează pe G. Coșbuc și participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, care îi publică în „Convorbiri critice” din 25 octombrie 1909 nuvela Volbura dragostei. Un timp este redactor la ziarul „Ordinea”, apoi secretar de redacție la „Falanga” și la „Convorbiri critice”. În ianuarie 1910 autoritățile militare din Austro-Ungaria îi intentează însă proces fostului ofițer cezaro-crăiesc și cer autorităților românești extrădarea. În februarie e arestat, întemnițat la Văcărești și în iunie predat organelor judiciare austro-ungare. După o scurtă detenție în închisoarea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
a urma Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”), iar în 1975 se vede destituită și de la Biblioteca Județeană Constanța. Între 1976 și 1980 va colabora cu emisiuni culturale la Televiziune, continuând să publice în „România liberă”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Viața românească” ș.a. Va fi angajată redactor la revista „Magazin” (februarie 1979 - aprilie 1989). Implicată, în primăvara lui 1989, într-o acțiune a „grupului Băcanu”, este anchetată și transferată disciplinar la „Muncitorul sanitar”, interzicându-i-se dreptul de semnătură
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
în relansarea sa, fiindcă în 1996 devine nu doar „capul limpede”, ci și redactorul-șef adjunct al acestor periodice clujene. A mai colaborat, de-a lungul anilor, cu proză, reportaje, însemnări și interviuri la „Steaua”, „Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Cronica”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Flacăra”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi apare în 1972, fiind distinsă cu Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În câteva pagini programatice, puse în fruntea celui de-
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
primind girul lui Mihail Sevastos, scrie timp de șase ani la „Adevărul literar și artistic”, unde îi apar multe din versurile care vor alcătui primele două volume, Năvodar de stele (1935) și Logodna apelor (1939), apoi la „Cuvântul liber”, „Vremea”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Munca literară”, „Meridian” (Craiova), „Pământul”, „Litere”, „Teleormanul” ș.a. A scos, singur sau în colaborare, publicațiile „Trâmbița Teleormanului” (Salcia, 1929), „Gazeta literară a Teleormanului” (Cârligați, 1929) și „Colecția tinerilor scriitori” (Turnu Măgurele, 1933
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
Henriette Yvonne Stahl, George Georgescu, Ion Minulescu, Lucia Sturdza Bulandra, Cezar Petrescu, N. Tonitza, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Călinescu, G. Ibrăileanu ș.a., reunite în volumul Domniile lor domnii și doamnele... (1937) și reluate în volumul Stele și luceferi (1969). Convorbirile excelează prin ingeniozitatea și subtilitatea întrebărilor, prin modul de a conduce discuția către răspunsuri interesante, cu multe date inedite, definitorii pentru destinul uman și artistic al personalităților intervievate. Remarcabilă este atmosfera de bună comunicare stabilită cu cei mai mulți parteneri de dialog
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
asistent la Catedra de limba română a aceleiași facultăți (1933-1947), profesor secundar (1933-1940, 1950-1960) la București, profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova (1968-1972). Colaborează la „Grai și suflet”, „Cercetări folclorice”, „Bulletin linguistique”, „Preocupări literare”, „Revista istorică”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Limbă și literatură” ș.a. A fost membru al societății Prietenii Istoriei Literare, al Societății Române de Lingvistică și al Societății de Științe Istorice și Filologice. Unele contribuții le-a semnat Danu Tudor. Ș. unește în activitatea sa, în spiritul
SANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
Studenților, condus de Victor Ernest Mașek și de Gabriela Melinescu. Debutează în 1962, cu poezia Vechiul obor, într-un grupaj alcătuit de revista „Luceafărul”, iar editorial în 1969, cu volumul de versuri Urme. Mai colaborează la „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Astra”, „Tribuna”. În 1997 i se decernează premiul „Corneliu Coposu” în cadrul Concursului Național de Literatură „Nihil sine Deo”, organizat la Brașov. Tematic eterogenă, lirica lui S.-P. încearcă să recompună o imagine cuprinzătoare a lumii vizibile și invizibile
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
și unde face parte din gruparea Thesis), Bacău, Ploiești, iar în 1969 se stabilește la București. Debutează cu poezie în 1926, la „Floara soarelui”, colaborând ulterior la „Viața literară”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Sibiul literar”, „Adevărul”, „Curentul”, „Falanga”, „Universul”, „Convorbiri literare”, „Țara noastră”, „Hyperion” ș.a. Publică două cărți de versuri, Spleen (1930) și Nemesis (1936), reluate în antologia Cântecul spiralelor (1969), unde adaugă un grupaj de poezii „din periodice și inedite”, datate între 1936 și 1961. A semnat și Ecaterina
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
Dumitrescu. În 1974 a obținut Premiul Editurii Eminescu pentru placheta Elegie pentru puterea orașului, în 1981 Premiul Comitetului Central al UTC pentru cartea Mașina de scris și în 1985 Premiul revistei „Luceafărul” pentru volumul Viața în infraroșu. Mai colaborează la „Convorbiri literare”, „Argeș”, „Orizont”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Svetova literatura” (Praga), „Literarni mesianic” (Varșovia), „Inostrannaia literatura” (Moscova), „Rumänische Rundschau” (București) ș.a. E prezent în mai multe antologii, apărute în țară și în străinătate. În prima fază a evoluției
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
au nici un fel de rezerve În a folsi mobilul În orice situație publică. Americanii sunt puțin mai circumspecți În felul În care folosesc mobilul. Newyorkezii, de exemplu, folosesc mobilul pentru a rezolva diverse chestiuni, dar cred de asemenea ca o convorbire În public este intrusivă și violează spațiul privat al celorlalți. Locuitorii din San Francisco folosesc mobilul În activitățile lor profesionale și recreative și pentru a comunica cu prietenii; totuși unii dintre ei sunt preocupați de faptul că sunt accesibili la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]