4,784 matches
-
bătrânului un ștergar și se duce din nou la fântână să se spele pe mâini și pe față cu apa rămasă În găleata de lemn de pe ghizd. Ceața s-a ridicat inexplicabil de rapid, dar soarele deja a apus dincolo de creasta pietroasă a muntelui. Dealul din spatele mânăstirii pare ceva mai Întunecat acum, iar pe drumul ce-l Înconjură, pentru a ajunge În partea dinspre pădure a satului, o siluetă neagră, probabil a bătrânei, se deplasează cu o oarecare iuțeală. Stropii reci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
bună? - Mi-a dat stea de-nțelepciune Zâna cea cu strai de lună. - Cum de faci tu treaba toată Așa bine și cu spor? - Mi-a dat apă fermecată Un pitic de vrăjitor. Craiul soare se întoarce După muntele cu creste, Din fuior de raze toarce Lin bunica o poveste. Ea cu gândul e departe, Într-o țară de minune; Se aud în juru-i șoapte: - Spune, rogu-te, mai spune! Râde seara când se-arată Luna veselă-n ferești, Ea îmbracă
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_722]
-
să mă reapuc serios de treabă. Trec deci la fapte: spun ce mi s-a întâmplat, nu chiar în ordine cronologică, ci în ordinea importanței, așa cum o consider eu. 1. Mă văd urcând un munte. În vârful muntelui, chiar pe creastă, detașându-se frumos din fundalul destul de întunecat al cerului, stătea un călugăr. Eu m am oprit mai la distanță de el și îl priveam de jos în sus, dar el mi-a făcut semn să vin mai aproape. Am mai
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Îndată însă ce ocolești colții aceia de stâncă, Bistrița iuțește iarăși pasul și iese la lumină într-o vale aproape tot așa de largă, ca și cea de la Vatra Dornei, dar cu mult mai semeață. Satul Crucea, răsfirat sus pe creasta muntelui, îți aduce aminte de priveliștile elvețiene ori tiroleze. Și-apoi, cale de o zi purtat pe undele verzui ale Bistriței, plutașul vede lunecându-i pe dinaintea ochilor priveliștile cele mai neașteptate, atât la răsărit, spre culmea Stânișoarei, cât și spre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
descrierea și expresiile frumoase învățate. Țara Moților Geo Bogza Țara Moților se află în Munții Apuseni. Pentru a ajunge în inima lor,de la nord, de la răsărit sau din orice alt punct cardinal, trebuie să străbați o sută de kilometri prin creste stâncoase. Așa se face că oamenii care trăiau acolo, cu toate că luptau numai cu furci și topoare împotriva unor armate organizate, n-au putut fi învinși niciodată în luptă dreaptă și, pentru înfrângerea lor, a trebuit să se recurgă la viclenie
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
organizate, n-au putut fi învinși niciodată în luptă dreaptă și, pentru înfrângerea lor, a trebuit să se recurgă la viclenie și trădare. În măruntaiele munților, aurul a năvălit printre roci, strecurându-se în cele mai întortocheate crăpături. Afară, între crestele aspre, din stâncă în stâncă, tot mai în inima de piatră a munților, au început să se precipite oamenii, când, departe, în câmpie, s-au împământenit stăpânirile care le răpeau libertatea. Se vede înăuntrul minelor cum aurul n-a lăsat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
care ar fi putut să se ascundă. Se vede, afară, între culmile munților, cum oamenii au folosit, pentru a se adăposti, cele mai strâmte și prăpăstioase văi, cele mai neașteptate reliefuri. Cerințe: 1. Găsiți însușiri potrivite pentru termenii: oameni munți creste văi armate expresiile frumoase învățate. 2. Scrieți cuvinte cu sens asemănător celor scrise cursiv în text. 3. Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a cuvintelor: deasă, ceață, deal, iepuraș, iedul, nuia, amiază, răcoare, boare, pleoape, mioară. 4. Folosiți în enunțuri scrierea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
îngrijite...Călătoria noastră însemnează o trecere din valea Mureșului în Valea Târnavelor...În comuna Cornești fiecare poartă de stejar are, pe o tăblie scoasă în evidență, câte un motto...săpat cu decorative litere gotice. Un parc închis de ziduri, o creastă de castel și o depărtată culme deluroasă încadrează fața de plumb a unei ape mari...Tg.-Mureș nu e departe. Dar până la el trebuie să străbatem câțiva kilometri și să adunăm: turnuri de biserici romano-catolice și impresia crescândă a unei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
expresiile frumoase. 2. Transcrieți primele versuri ale poeziei și încercuiți vocalele. 3. Transformați în proză versurile poeziei. 4. Încercuiți consoanele din ultimile două versuri. 5. Subliniați vocalele din primele două versuri. Iulie Otilia Cazimir De după dealuri arse și trudite, Înalță creste albe nori de plumb. S-adună-n iarbă umbre încâlcite Și, aspru, geme vântul prin porumb. Câmpia de paragină și scrum Întinde brațe lungi de colb în drum, Apoi își strânge sufletu-n păduri, Căscând în râpi dogoritoare guri... Dar norii sterpi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ne-am transformat din nou în picături de apă. Am pornit-o cu repeziciune spre pământ. Eram un strop de ploaie. Știi unde m-a aruncat vântul? Chiar în Marea Neagră. Ce frumos mă jucam eu cu nenumăratele mele surori pe crestele valurilor! M-am apropiat de țărm și tu, care erai pe plajă, ai intrat în apă și m-am prins de brațul tău. Dar vai... nici nu m-ai observat. Din cauza soarelui dogoritor, m-am evaporat din nou. Și iarăși
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
avea să se clădească delta? Este greu de spus.” „Dacă privești Dunărea cu afluenții de la Tisa până la Prut, nu e greu de observat că toate râurile se înfing cu izvoarele în acest oval de munți, multe din ele trecând dincolo de crestele principale (...) am putea spune că Dunărea românească pare un copac cu rădăcina înfiptă în Marea Neagră, un copac rotund ținând între ramurile sale un cuib de munți (...)” (George.Vâlsan -Munții, Descălecatului Moldovei) Râuri și lacuri și marea cea mare „Oltul, tulbure
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele desișuri și grote m-afundam M-am înfrățit cu-adâncuri și creste de granit. Dureri înăbușindu-mi din suflet și din oase Privesc departe cerul cu sfintele-amintiri Mă năpădesc văpăi din zile furtunoase Balsam și mărturie, răbaj și nemuriri. 13 ianuarie 2014 LACRIMA Cu omul te-ai născut odată Din cer și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
la nesfârșit; își potoli ardoarea fugind mai încet și trăgând-o după el. Hormonii dansau neîntrerupt, transpirația și mai ales dorința își arătaseră fața; încetini ritmul... aveau peste 10 minute avans față de ceilalți. Acum escaladau cu efort cea mai înaltă creastă a unui tel din preajma Capidavei, cetate părăsită de arhangheli, așteptând vizita unor cuceritori inconștienți, amețiți de putere, bătându-și joc de singurătate, neștiind că în curând vor face ca cerul să se prăbușească în ape pe aceste meleaguri. Totul pornise
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
viață), un spațiu de cincisprezece centimetri pătrați fiecare. Jumulirea penelor și canibalismul erau obișnuite printre păsările ținute în asemenea condiții. SOLUȚIE: După ce a experimentat cu ochelari roșii speciali prinși de cioc (neutralizând culoarea, pasărea era astfel împiedicată să mai jumulească crestele roșii ale celorlalte), Dorothy i-a înlocuit apoi cu ochelari de cal, care pur și simplu le blocau vederea laterală. Când și acest procedură s-a dovedit greoaie, s-a străduit să găsească o metodă cât mai eficientă de dez-ciocare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în stâncă. Pe lângă șine, copacii erau atât de deși, încât am fost cu totul luat prin suprindere când am zărit Sheffiledul, cu un șir de case în terasă, profilate pe cerul de un albastru mediteranean și cocoțate pe marginea unei creste, incredibil de înalte: aproape în vârf de stancă. Și dintr-o dată în fața mea s-a așternut un spectaculos peisaj urban: oțelăriile și coșurile de fabrici de lângă calea ferată aproape că erau înghițite de povârnișurile abrupte pe care fusese ridicat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
petrecanie. E un leu splendid. Atunci Îl văzu și Macomber. Stătea În picioare, În profil, cu capul său mare Întors către ei. Vântul ușor de dimineață, care sufla Înspre ei, Îi zburlea coama Întunecată și leul părea uriaș, profilat pe creasta malului În lumina cenușie a dimineții, cu greabănul masiv și cu trupul umflându-se ca un burduf. — La ce distanță e? Întrebă Macomber, ridicându-și carabina. — Vreo șaptej’ de metri. Dă-te jos și termină-l. — De ce să nu trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
al lucernei? Poteca urca printre dealuri și, vara, vitele erau sperioase ca niște căprioare. Și toamna, când le aduceau Înapoi la vale, mugetele și zgomotul continuau, și grămada aceea de trupuri se mișca Încet ridicând praful. Și cum se vedeau crestele profilate În lumina Înserării și felul În care luna Își arunca strălucirea asupra văii spre care coborau ei călare. Acum Își amintea cum cobora prin pădure, ținându-se de coada calului atunci când nu mai vedea nimic, și-și amintea toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pălăria sa de fetru. Și apoi trecură peste primele dealuri pe care urcau antilopele, pe urmă peste munții cu văi adânci, acoperite de păduri verzi și povârnișuri pe care creșteau păduri de bambus, și apoi iar păduri dese, sculptate pe creste și În prăpăstii, până trecură de munți și se ivi altă câmpie, fierbinte, cafeniu-purpurie, vălurită din cauza căldurii, și Compie se uita Înapoi, să vadă cum zboară. Apoi, În față se Înălțau alți munți Întunecați. Și după aia, În loc s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ți-e frig, cu vântul ăsta. E o zi mizerabilă și oricum n-o să ne distrăm. — Bine, spuse ea și urcă malul acoperit de iarbă. Peduzzi coborâse lângă râu și n-o observă decât când ea aproape că dispăru după creasta dealului. — Frau! strigă. Frau! Fräulein! Nu pleci nicăieri. Ea dispăru după creasta dealului. — S-a dus! spuse Peduzzi. Plecarea ei Îl șocase. Scoase elasticul care ținea undițele strânse și Începu s-o monteze pe una dintre ele. Păi ziceai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
n-o să ne distrăm. — Bine, spuse ea și urcă malul acoperit de iarbă. Peduzzi coborâse lângă râu și n-o observă decât când ea aproape că dispăru după creasta dealului. — Frau! strigă. Frau! Fräulein! Nu pleci nicăieri. Ea dispăru după creasta dealului. — S-a dus! spuse Peduzzi. Plecarea ei Îl șocase. Scoase elasticul care ținea undițele strânse și Începu s-o monteze pe una dintre ele. Păi ziceai că mai avem de mers juma’ de oră până acolo. — Da, dacă mergem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
puse mulineta și apoi trase firul. Nu se simțea-n largul său și se temea că-n orice clipă ar putea s-apară un paznic sau o poteră a cetățenilor din oraș. Vedea casele din oraș și campanilele de dincolo de creasta dealului. Își deschise cutia cu momeli. Peduzzi se aplecă și-și băgă două degete late și groase În ea, printre gutele umede. — Ai ceva plumb? — Nu. — Tre’ să ai niște plumb, spuse Peduzzi agitat. Tre’ să ai piombo. Piombo, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
separa calea ferată de câmpiile acoperite cu păduri de pini. Șoseaua se Întindea Înainte, Înclinându-se din când În când, dar urcând mereu. Nick urcă Înainte. În cele din urmă, urmând drumul paralel cu ținuturile arse și deluroase, ajunse pe creastă. Se sprijni de o buturugă și lăsă sacul să-i alunece de pe spate. În fața sa, cât putea vedea cu ochii, se-ntindea câmpia acoperită de pini. Ținutul ars se termina aici, la stânga, odată cu dealurile. În față vedea pădurile de pini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-te și zboară și tu undeva. Îl aruncă În aer și-l privi cum zbură până la o buturugă carbonizată de peste drum. Se ridică-n picioare. Își sprijini capul de boccea și-și trecu brațele prin curele. Stătu un timp pe creasta dealului, cu sacul În spate, privind ținutul până la râul ce se vedea În depărtare, și apoi Începu să coboare dealul pe partea care se Îndepărta de șosea. Terenul era bun pentru mers. După ce coborî două sute de metri, trecu de linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ajungă cât mai În susul râului, cât de sus putea ajunge Într-o zi de mers. O insulă mare de pini care ieșea În evidență deasupra terenului denivelat Îi tot atrăsese atenția În timp ce mergea. Coborî și apoi, În timp ce urca Încet spre creasta dâmbului, făcu stânga Înspre pâlcul de pini. Sub copaci nu creșteau tufișuri. Trunchiurile se ridicau verticale sau se-nclinau unul către celălalt. Erau netede și maronii, fără crengi. Crengile apăreau abia mult deasupra. Unele se-amestecau, făcând o umbră compactă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și urca, apoi se dădea În spate, și iar În față, și iar urca, până când, În cele din urmă, am ajuns sus, pe platou. Hârâitul Încetă și În liniștea care se lăsă brusc puteam auzi bolborositul radiatorului. Eram pe ultima creastă de dinainte de Spezia - apoi urma marea. Acum șoseaua cobora În serpentine scurte, ușor rotunjite. Când luam virajele, oaspetele nostru se apleca, mai să tragă după el mașina grea. — N-ai ce să-i faci, Îi spuse-i lui Guy. Instinctul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]