4,500 matches
-
Numai noua clasă de comercianți capitaliști putea să-și permită costurile acestui nou model de producție 6. Istoricul Maurice Dobb remarca faptul că „subordonarea producției de către capital și apariția relațiilor de clasă Între capitaliști și lucrători, este prin urmare, pragul crucial Între vechiul mod de producție și cel nou”7. Meșteșugarii nu au putut să oprească mareea capitalistă. Mulți au abandonat lupta și au devenit lucrători plătiți În noile fabrici capitaliste. Alții au continuat lupta Încercând să ridice cât mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
marcarea are bază semantică. În limbile de tip (a), fiecare verb are un sens prototipic, argumentele verbului fiind marcate gramatical, pe baza funcției pe care o au (A, S, O), funcție determinată de semantica verbului. Relațiile sintactice au un rol crucial, intermediind între semantică și marcarea gramaticală. Limbile de tip (a) funcționează conform principiului valențelor și al operațiilor sintactice (pasivizare, antipasivizare, încorporarea nominalelor). Reducerea valențelor și alte operații sintactice sunt determinate de doi factori: utilizarea neprototipică a unui verb și necesitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acelei vremi avea nevoie. În măsura în care însă dinamica socială devine tot mai conștientă, soluțiile alternative sunt mai sistematic investigate, selectarea uneia sau alteia tinzând să devină obiectul unei decizii colective. Pentru aceasta, determinarea diferențelor cantitative între soluțiile alternative devine o problemă crucială. Sociologia însăși tinde să devină tot mai mult, dintr-o disciplină explicativă, o disciplină constructivă, o „inginerie socială”. În această calitate, ea nu se mai poate mulțumi cu constatarea că o soluție oarecare „funcționează”, contribuie la satisfacerea unei cerințe funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
particularitățile sale teoretice, este explicată, într-o oarecare măsură, ca sublimare în planul ideii a neputinței sociale și politice a burgheziei germane, ca expresie a tendinței sale spre compromis politic și ideologic cu feudalismul. Metoda analizei ideologice, una dintre contribuțiile cruciale ale lui Marx, reprezintă un exemplu tipic de reducție structurală. Psihanaliza s-a constituit aproape exclusiv pe baza procedurilor reducției structurale. Metodologia freudiană constă, în fapt, în proceduri de detectare a conținuturilor profunde, inconștiente în formele superficiale ale conștientului. Întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
orientarea spre propriile lor finalități și interiorizarea și identificarea cu finalitățile globale ale colectivității, în timp ce colectivitatea oscilează și ea între accentuarea unor finalități supraindividuale și considerarea cumulată a finalităților membrilor săi. De aici o concluzie care este după părerea mea crucială pentru orice cercetare sociologică: un sistem social trebuie considerat a fi într-o stare de oscilație între sistem și suprasistem. În unele condiții va predomina orientarea sa spre sistem, cu accentuarea finalităților sale globale. În alte condiții, dinamica sa va
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Știința, învățământul, producția își vor mobiliza, la rândul lor, resursele pentru a sprijini subsistemul de apărare; își vor impune însă limitări pentru a nu-l afecta negativ. Într-o perioadă revoluționară, activitatea politică devine dominantă. Lupta pentru putere este problema crucială, subordonând toate celelalte sfere ale vieții sociale. În anumite condiții, religia a devenit un subsistem dominant, subordonând logicii sale toate celelalte subsisteme - știință, învățământ, politică și chiar economie. Interferențele dintre sisteme provoacă adesea fenomene sociale complexe, producând patologii cronice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Competența, în condițiile cunoașterii actuale, nu este suficientă pentru a funda autoritatea. • Procedee „absurde”, „iraționale” de decizie. Chiar și în colectivitățile carecultivă un grad ridicat de raționalitate, teoretică și pragmatică, putem găsi practici de decizie în probleme, adesea de importanță crucială, care par absurde,iraționale. Atenienii, alături de procedura democratică de decizie (ai căror autori necontestați sunt), recurgeau și la proceduri ca tragerea la sorți (zarurile, considerau ei, exprimă voința zeilor) sau consultarea oracolului de la Delphi. Romanii, poate cel mai pragmatic popor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formează sisteme, fie ele stabile, ori dinamice (schema analizei structurale). Caracterul complex al vieții sociale face ca explicarea ei să fie dată atât în termeni de sistem, cât și în termenii relațiilor dintre sisteme. Dialectica relației sistem-suprasistem mi se pare crucială pentru orice analiza sociologică. Ce se întâmplă însă cu modelul cauzal? Mai este el de vreo utilitate pentru sociologie? Dincolo de diversitatea punctelor de vedere teoretice care ar putea fi formulate în această privință, este necesar să pornim de la un fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociologia explicativă are o tradiție mai bogată, oferind un material amplu de analiză, sociologia constructivă are o tradiție mai recentă, oferind un materialde reflecție mai limitat. În această lucrare m-am oprit doar la câteva aspecte care mi se par cruciale pentru o analiză preliminară a structurilor sociologiei în ipostaza sa constructivă. Capitolul 9 este dedicat punctării cadrului general a sociologiei constructive: relația dintre sociolog și societate. Următorul explorează procesul de integrare a sociologiei în activitatea socială practică, drept instrument cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este de natură să ducă la o sociologie de tip tehnocratic. Acceptarea diversității sociale presupune în schimb o sociologie de tip democratic. Pentru a ilustra condițiile și posibilitatea unei poziții echidistante, să luăm analiza unui fenomen social care pune probleme cruciale pentru relațiile dintre diferitele categorii socioprofesionale ce compun societatea noastră actuală: variația calității vieții și factorii ei (Zamfir et al., 1984). Încercând să identifice factorii care generează variația calității vieții, cercetările au scos la iveală că unul dintre aceștia este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
testat decât teoriile din științele naturii. Faptele naturii sunt mult mai clare decât faptele sociale datorită diferențelor de complexitate. Gradul ridicat de interacțiune specific vieții sociale face dificilă izolarea aici a variabilelor și a determinării lor reciproce. Organizarea de experimente cruciale este și mai limitată în sociologie. În cele mai multe cazuri, teoriile fizice sau chimice sunt testate prin organizarea unor experimente de laborator; rareori se face apel la fapte cruciale provenite din observarea fenomenelor naturale. În sociologie însă, experimentarea în condițiide laborator
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
izolarea aici a variabilelor și a determinării lor reciproce. Organizarea de experimente cruciale este și mai limitată în sociologie. În cele mai multe cazuri, teoriile fizice sau chimice sunt testate prin organizarea unor experimente de laborator; rareori se face apel la fapte cruciale provenite din observarea fenomenelor naturale. În sociologie însă, experimentarea în condițiide laborator este fundamental limitată. Cele mai multe fenomene sociale, având un caracter macroscopic, nu pot fi reproduse în laborator. Nu poți modela, încondiții de laborator, procesul de industrializare a unei țări
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai adesea imagini simplificate sau chiar eronate („mituri”). Corectarea acestor „teorii” comune și înlocuirea lor cu teorii cu un grad mai ridicat de elaborare și adecvare sunt de natură să producă modificări majore în însuși comportamentul sistemelor. Una dintre problemele cruciale ale organizării și conducerii întreprinderilor o reprezintă motivarea performanțelor. Strategiile de motivare se constituie însă pe diverse „teorii” asupra naturii umane. Teoria cea mai răspândită asupra naturii umane la nivelul conștiinței practice a sistemelor industriale, așa cum s-au constituit acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Mai pe larg asupra teoriei problemelor sociale, a se vedea Zamfir, 1977.) Frecvent, sociologul este solicitat să sprijine un sistem social în activitatea acestuia de soluționare a problemelor cu care se confruntă. Dar imediat se pune o întrebare de importanță crucială. Sociologul trebuie să ia formularea de către sistem a problemelor sale drept dată, ca punct indiscutabil de pornire sau este necesar să supună analizei însăși această formulare, să sprijine sistemul în a-și formula mai întâi într-o modalitate cât maiadecvată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stabile, de a învinge dificultățile. În fapt, specialistul poate descoperi că problema reală constă în conducerea incompetentă, care impune sarcini neraționale sau nerealiste, fapt ce induce o atitudine de pasivitate, indiferență, de-motivând performanțele profesionale. Formularea problemelor de soluționat este crucială, pentru că de ea depinde tipul soluțiilor care vor fi adoptate. Dacă problema unei întreprinderi este „nivelul scăzut al conștiinței și responsabilității muncitorilor”, vor trebui aplicate anumite soluții. Dacă, dimpotrivă, problema este „incompetența conducerii” sau „centralizarea excesivă și birocratică”, atunci vor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acționează actorii. Robin Collingwood aprecia că analiza situației reprezintă un instrument esențial al înțelegerii. Henri-Irénée Marrou sugera o așa-numită „psihanaliză existențială”. Situația își pune amprenta asupra modului de a gândi și de a acționa. Există însă în acest punct crucial al relației dintre situație și comportament o diferență netă între punctul de vedere determinist și cel indeterminist. Determinismul consideră că situația este aceea care, în ultimă instanță, determină comportamentul. Analiza situației are aici o finalitate cauzală: găsirea factorilor determinanți. În
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
raționalității, indiferent de faptul dacă aceasta este de natură să asigure sau nu elaborarea celor mai bune decizii. Dacă pentru acțiune perspectiva normativă este vitală, pentru științele social-umane, care încearcă să descrie și să explice comportamentul real, perspectiva descriptivă este crucială. Presupoziția tacită care stă la baza acestei indistincții este că ambele perspective se fundează pe același model de raționalitate. Din acest motiv, modelele normative sunt de regulă considerate a fi totodată și descriptive, fiind utilizate în explicarea și predicția comportamentului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai importante, altele mai puțin importante, având deci o pondere mai redusă în alegere. Pentru problema de mai sus, timpul ar putea fi extrem de important, în timp ce atractivitatea (frumusețea peisajului, de exemplu) mult mai puțin importantă. De asemenea, comoditatea poate fi crucială. c) Evaluarea soluțiilor alternative din punctul de vedere al respectivelor criterii. „Taxiul” poate fi foarte bun din punctul de vedere al timpului și comodității, dar dezavantajos din cel al costului. „Mersul pe jos” poate fi bun din punctul de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Să generalizăm aceste două exemple. În mecanismul cibernetic, selectarea soluțiilor nu se face pe baza cunoștințelor teoretice ipotetice asupra valorii lor, ci prin intermediul feedbackului, pe baza experimentării efectelor unei soluții sau alteia asupra rezolvării respectivei probleme. Conceptul de feedback este crucial în modelul cibernetic. Selecția soluției are, după cum se vede, un caracter mai mult spontan, automat. Ea nu este o decizie bazată pe analize cognitive anticipative. Nu numai că selectarea se face nedecizional, prin întărire sau extincție, datorită feedbackului, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
proporțională. Majoritatea economiștilor Împărtășește opinia că, dacă presiunea fiscală depășește un anumit prag, orice impozitare suplimentară este dăunătoare economiei, riscând și diminuarea veniturilor Încasate. În acest caz, dacă se admite că există o anumită limită pentru presiunea fiscală, atunci problema crucială este aceea de a ști unde se află și dacă ea este respectată sau nu. Dacă această limită a fost depășită, cel mai bun mijloc de relansare a economiei este eliberarea din „jugul” fiscal. Tocmai acesta a fost sensul reformelor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
opune, când apropie. Note Bibliografie ÎN TRANFER LA PAUL!!! Abstract The article studies the South-Eastern European area, or the Balkans, in light of a history of common social life and neighborhood. The author focuses on several sociological issues which are crucial in understanding the specificity of this area. These issues are very diverse, in areas such as social structure, ancient agricultural technology, the household, housing styles, and religious beliefs. For example, as regards religious beliefs, we can see that religious differences
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acuzația de a fi fost legionar, a fost numit șef al secției de psihologie socială industrială la Institutul de Psihologie și i s-a permis publicarea cărților sale de sociologie. H.H. Stahl a fost chemat pentru a avea un rol crucial În reconstruirea Învățământului sociologic al Universității București. Dincolo de rațiunile politico-ideologice, În reabilitarea sociologiei s-au pus speranțele tuturor segmentelor social-politice pentru modernizarea/reforma societății românești. În contextul liberalizării, sociologii, nou-acceptați și chiar susținuți politic și administrativ, au Încercat să contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
introdus cu o consecvență de admirat antropologia socială și culturală, constituind În jurul său un grup restrâns de cercetători. În perioada 1964-1968 se publică anual În medie 70,2 lucrări, marea majoritate cu profil sociologic, față de 23,6 În perioada anterioară. Crucială pentru relansarea sociologiei a fost reluarea cercetărilor sociologice empirice. Încă În perioada grea a anilor ’50, devenind foarte activi În perioada de liberalizare a anilor ’60-’70, supraviețuitorii Școlii sociologice de la București au lansat ambițioase programe de cercetare. Aceste echipe
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
preluat patronajul relansării sociologiei, sociologi de valoare din vechea generație, ca, de exemplu, Traian Herseni, nu au fost implicați În formarea universitară a sociologilor. Lipsa profesorilor calificați a fost completată de bibliotecile destul de bine echipate pentru acea perioadă. O sursă crucială În formarea tinerei generații de sociologi și În creșterea prestigiului sociologiei au reprezentat-o cercetările empirice care au explodat În acea perioadă, susținute cu entuziasm de Întreaga colectivitate. În fine, o sursă importantă a constituit-o bursele, oferite În special
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Sovietică a fost pusă, din principiu, sub un anumit semn de Îndoială, fiind Înlocuită de documentele Partidului Comunist Român, care, slab relevante teoretic, erau invocate În introduceri pentru a avea statutul doar de „prezență”. Criza epistemologică a acceptării sociologiei Fiind crucial În Înțelegerea sociologiei românești În perioada comunistă, voi rezuma atitudinile din această discuție, utilizând analiza lui Costea, Larionescu, Ungureanu (1983, 58 și urm.), care Însă nu cuprinde toate punctele de vedere formulate atunci. - Sociologia marxistă este echivalată cu materialismul istoric
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]