5,558 matches
-
90 Capitolul II. La Ierusalim / 91 1. A prezenta un chip fals pentru a spune adevărul / 93 2. "Ce este în om" / 107 3. Aceste locuri în care Spiritul ostenește / 118 4. Templul, mereu Templul / 125 5. Nu mai există cuib pentru pui / 142 6. Isus = Hitler / 155 Ierusalim: Golgota (Sfântul Mormânt), cripta Prodomos, biserica Nea, biserica Sfânta Ana, cartierul creștin, Școala Biblică, moara de la Montefiore, turnul Augusta Victoria, muntele Scopus, turnul YMCA, cartierul armenesc, poarta Sionului, Ophel (muntele Sion), biserica
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de o aceeași nebunie trufașă: ei neglijează biologicul și handicapul de nevindecat al celor născuți prematur. Nu înțeleg nevoia copiilor lui Dumnezeu sau ai Rațiunii, cu trupșoarele lor bicisnice, vulnerabile, de a-și găsi undeva un teritoriu al lor, un cuib primitor. Iar noi ăștia, agnosticii, cărora arderea la crematoriu a corpurilor celor apropiați ne lasă, ca să zic așa, un gust de cenușă, găsim firesc ca fantomele noastre familiale să aibă o adresă într-un cimitir, unde să-i putem vizita
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
soldați și polițiști în jur), își smulgeau unul altuia un tee-shirt imprimat I am a Superjew. După care toți s-au dus să se fotografieze cu el pe Kotel, cu muntele Templului ca fundal. Așa ceva promite. 5. Nu mai există cuib pentru pui Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine, de câte ori am voit să adun pe fiii tăi, cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar n-ați voit! (Luca, XIII, 34) Întâlniri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Ea lasă în seama vecinilor grija de a absorbi, cu riscul unor noi pericole, două milioane și ceva de refugiați. Maaloula, la cinzeci de kilometri de Damasc. Un deputat francofon îmi face onorurile orașului său. La origine, un sat ca un cuib de vulturi pe versantul muntelui, săpat chiar în stâncă și ghemuit parcă sub cupola mănăstirii Sfinților Sergiu și Bacchus, de la numele a doi martiri sirieni din secolul al III-lea. Ține astăzi de ordinul salvatorian fondat în 1862, în Liban
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
să deschid cu o cheie ușa interioară care dădea înspre patio, pentru a merge acolo să respir parfumul glicinelor, al liliacului în floare și al lămâilor. Există oare vreun spațiu care să nu fie prevăzut cu o broască în acest cuib de alveole care-i chiar Ierusalimul, oraș în care fiecare își ține sarea sub cheie, ca nu cumva să-și piardă savoarea? Atâtea portițe înguste și atât de puține pasarele! Țara Sfântă arată de departe legătura cu chei sclipitoare ale
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bălțile Dunării, cu pene în jurul urechilor. Un om trece pe drum mâncând harbuz. În fața unei portițe zărește doi purcei grăsuți și frumoși. Stă în fața lor și le zvârle coaja cu dragoste: "Na și vouă!" Fi-ți-ar gura aurită, ca cuibul de pupăză! nufăr plămână corcodel, un soiu de cufundar din bălțile Dunării. 23 Iunie 906 ["SUBIECTE"-PERSONAJE] 4. Când s-a întâmplat? Odată, de mult, pe când umblam la vânat printr-o pădure-n munți. Un pădurar întunecos mă întâmpină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mie mi-a intrat unul în tocul de revolver, și când am pus tocul ca să es la exerciții, el scotea capul și se necăjea să iasă afară... Apoi da, ce crezi, dacă l-ai turburat... Voia să-și facă dihania cuib, și-acu amenința cu revolverul... să-i dai pace?... L-am văzut și eu!" Azi stam și priveam cum băteau pe dealuri tunurile, cum se desfășurau trupele și cum alergau patrule de cavalerie pe văi. Izbucnește fumul dintr-un tun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
partea cealaltă, țărmul calcaros al mării e oblu ca și zidurile numai că e mai înalt, 30-40 metri și mai impunător. Aici se zice că-și avea sălaș în al 14-lea veac Dobrotici, pirat care vămuia marea din acest cuib de vultur. Banditul acesta a devenit prinț luând o domniță dela Bizanț, fata împărătesei, și el însuși a fost socru lui Mircea, dându-i zestre Dobrogea. Pichet grăniceresc. Farul, clădire albă, deasupra mării, în bătaia vânturilor. Singurătate mare. (Drumul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
căci n-ași mai avea unde să-mi petrec serile. Ca să te scarpini, trebuesc unghii. Dumnezeu amână, dar nu lasă. Cine se teme de Dumnezeu nu se teme de oameni. Nici o lacrimă nu cade în zadar. Paserei străine îi clădește cuib Dumnezeu. Cine are a muri spânzurat, nu se poate îneca. Dacă vremea nu se dă după tine, dă-te tu după vreme. În lumea asta numai nebunii n-au năcazuri. Tu te superi că plouă prea mult, iar morarul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri. Interesant "Arcana" dans atribuit Huțulilor și care debutează cu o doină românească. PIATRA CRAIULUI* Cocostârcii, devale, au ucis părechea în cuibul cărora a ieșit un monstru, adică un boboc de gâscă. După aceea ciobanul, suindu-se în piatră, a văzut într-un loc, dimineața, la răsăritul soarelui, un sobor de dumbrăvenci în tufani, între mesteceni. Suindu-se sus pe culme, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de Camenița. La 18 februarie 1476, se știa la Ragusa că sultanul va porni spre Dunăre cu intenția de a cucerii cele două cetăți din sudul Moldovei. Cronicarul Kemal-Pașa-Zade scria că la 19 martie „șahul a pornit din înaltul său cuib de reședință”. Angiolello precizează: la sfârșitul lunii martie sultanul părăsește Constantinopolul, îndreptându-se spre Adrianopol, unde urma să se concentreze oastea otomană. De la Adrianopol, sultanul pornește spre Dunăre și, la 19 mai, el se afla la Varna unde era prezentă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Și mi-o ajungea,/ Și mi-o apuca,/ Coada-ncolăcea,/ La brâu o strângea”. Evoluția acestui motiv a fost sintetizată de cercetătorul V. I. Propp: „șederea neofitului în stomacul animalului ritual este înlocuită cu șederea eroului sau a eroinei întrun cuib sau bârlogul zmeului ori, în fine, cu încolăcirea zmeului sau a șarpelui în jurul lor”. Pentru că nu și-a chemat câinii mitici să n-o mai zgârie pe fata sălbatică (soră pierdută a eroului) sau, în alte variante, pentru că a comis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
renașterii din pântecul lui Terra Mater. Revenim astfel la tema înghițirii de către un animal, al cărui interior este al gestației din timpul genezei, căci „șederea neofitului în stomacul animalului ritual este înlocuită cu șederea eroului sau a eroinei într-un cuib”. Fata nu doar stă, ci țese, chindisește ori toarce, are activități magice, cu implicații maritale. Argeaua amintește de casa solară prin amănuntul nefiresc al ferestrelor: „Mi-este-o argelușă/ Mică,/ de sipică,/ Ferestre de sticlă.../ Și-acolo că-m’ țese/ Iana Sâmziana
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-n pustie;/ Cuibu să mi-l plâng,/ Doru să mi-l stâng” (Valea-de-Jos - Bihor). Pasărea de culoare murgă, în acord cu crepusculul ritual al momentului existențial de prag, dă glas etapei de izolare și smulgere din mediul familial figurat de cuib și creanga pe care a fost construit. Rămasă în mod brutal fără liantul cu lumea cunoscută, pasărea apare marcată de pustiul inițiatic și de dorul ce însoțește, la nivel psihologic, ruptura de nivel. În colinda Voinic căutat prin munți IV
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
furat din sacru ar opri evoluția neofitului. Ca și în cazul interdicțiilor încălcate înainte de începerea călătoriei, rolul prohibiției este de a atenționa asupra importanței gestului și obiectului vizat și de a sugera înfăptuirea imediată. Ivan fură și păsările mirifice și cuibul lor, ceea ce îl va obliga să obțină și sabia de la împăratul Roșu, pe lângă care fură și pușca, o nouă necesitate apare în consecință și Ivan fură calul împăratului Verde, dar și frâul lui. Traseul marcat cromatic (lupul îl conduce pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care se oprește cu privirea îndreptată spre noi, care ne tot îndepărtăm. Îl mai vedem cum se întoarce abătut. Am aflat mai târziu, că era văzut rătăcind pe strazile Chișinăului. Pe la colțurile de stradă și încrucișările mai mari, se instalaseră cuiburi de mitralieră, în jurul cărora 2-3 soldați români, cu un ofițer sau subofițer, le supravegheau și scrutau străzile. Pe străzi se aflau puțini trecători. Pe unele figuri tristețe, pe altele bucurie ascunsă. Ajungem la gară. Aici, lume multă și cunoștințe la
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
aminte că sfârșitul nu-i aici așa că îți iei rucsacul, îți așezi bine pe - cap pălăria cu boruri largi, îți iei bastonul și pleci mai departe. Trecând prin sat observ biserica. Pe acoperișul turnului câteva berze și-au construit niște cuiburi impunătoare iar poarta veche și rablagită care duce spre ușa de la intrare este încuiată cu un lacăt destul de mare. Nimic de făcut. Forțând comparația am impresia că Isus a fost încuiat ca un fel de delicvent sau persoană care deranjează
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
4 zile, Într-o Duminecă din 1923 s-a oficiat căsătoria celor doi tineri. În primii ani ai căsniciei au locuit În Suseni Împreună cu Bunicii. Numai după nașterea mea, la 2-3 ani, ne-am mutat În căsuța de pe marginea Visei, cuibul drag al copilăriei și al adolescenței mele. Era o mică gospodărie constituită dintr-o căsuță scundă de cărămidă cu două cămăruțe (tinda și camera de dinainte), acoperită cu țiglă, peste care În ajunul “Sânzâienelor” aruncam coronițele de flori; o șură
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zbătea. Ce nu i-am făcut măgarului, până l-am pus pe picioare. L-am predat comandantului și În 27 oct. 1952, am schimbat hainele militare cu cele civile și “liber ca păsările cerului” am plecat spre București. În căutarea cuibului nostru Aflasem de la colegi că postul de profesor de specialitate de la Școala Tehnică Veterinară din Sibiu mi-l ocupase fostul director al Direcției Sanitare Veterinare din Ministerul Agriculturii, viitorul prof. univ. dr. Baran Mircea, epurat și el. Mai aflasem, de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zilieră la Banca de Investiții din București. Plecam astfel amândoi cu * Pentru date suplimentare asupra morții colegului dr. M. Wegner vezi “Din amintirile unui medic veterinar”, autor Despina Tudor, Editura Vergiliu, București, 2000 “noaptea În cap” și ne Întorceam la cuib pe Înserate. La gura sobei ne Împărtășeam impresiile zilei și căutam să ne facem viața cât mai roză, deși era destul de albastră. Îi văd și astăzi degetele presate de creionul chimic (nu apăruseră computerele) și căutând ore Întregi după 10
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nici pe departe nu este singular. Folosesc orice fleac pentru a dezavua profesiunea noastră”. Nu mi-a căzut bine penibila emisiune, dar n-am mai Înmatriculat studenți proveniți din alt centru universitar decât după primirea dosarelor complete. Păsărică mută-ți cuibul La Începutul anilor ‘70, la Centrul Universitar Iași, s-a pus problema convingerii cadrelor didactice chiriașe În imobilele proprietate de stat să-și cumpere spațiul care Îl dețin. Cadrele de conducere, eram secretar al organizației cadre didactice trebuiau să fie
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lucrului muncitorii condiționau continuarea lucrărilor de o nouă sumă, plata muncii lor. Ajunsesem la limita rezistenței materiale și psihice. În sfârșit casa a devenit locuibilă la sfârșitul lunii august 1978 când am părăsit str. Rozelor și ne-am ocupat noul cuib din str. Școalei nr. 6C. Aniversări La preluarea Decanatului Facultății de Medicină Veterinară, În 1972, cadrele didactice erau divizate În două grupuri coordonate de profesorii Gh. Drugociu și Gh. Ionescu. Pentru buna desfășurare a activității era necesară cooperarea unitară a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Scrisul, poezia, sunt trans-regionale și reflectă natura interioară a celui care le practică până la anularea identității etnice. Dacă nu o face (avem destule exemple), înseamnă că scriitorul nu a străpuns cerul scund al datului său etnic și a rămas prizonierul cuibului de barză, oricât de sus ar sta ea pe stâlp. Ca orice pasăre stranie, el este adevărat în zbor, iar nu în ipostaza faimoasă a albatrosului baudelairean, aceea de captiv al unor matrozi beți care-și bat joc de el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lui Radu Aldulescu, mult mai gros din toate punctele de vedere, ar produce un benefic scandal pe malurile Senei, unde se și petrece acțiunea și unde, printre altele, un nepot de-al lui Toulouse Lautrec e dedulcit la băieței din cuibul unor proxeneți români. E nevoie de un agent literar iscusit care să-i ceară comision bietului Aldulescu după ce vinde romanul, nu înainte, că Radu n-are de unde-i da. Romanul ar fi ecranizat în câteva luni și ar umple săli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să scapi de întrebările acestui dialog... Voi cita: Când voi fi liniștit, voi scrie un vers". Și mai departe, înfruptă-te din câte poezii poftești. Iată, câteva... Omul de pe casă Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostârci. Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ m-opresc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]