10,969 matches
-
inteligenței emoționale 20, ale cărei dimensiuni trebuie învățate și exersate 21, în opinia lui D. Goleman (2004, p. 7; cf. Goleman, 2001), prin: conștientizarea propriilor emoții (recunoaștere, numire, înțelegere etc.); stăpânirea/managerierea emoțiilor personale (controlarea formelor de manifestare a emoției; cultivarea sentimentelor pozitive, a stimei de sine, controlul stresului etc.) și raportarea optimă la emoțiile interlocutorului (decodare, înțelegere empatie); motivarea/concentrarea pe valorificarea emoțiilor versus efectul lor distructiv; cultivarea relațiilor interpersonale. (g) Coordonate ale competenței comunicative Elementele care fac dintr-o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
înțelegere etc.); stăpânirea/managerierea emoțiilor personale (controlarea formelor de manifestare a emoției; cultivarea sentimentelor pozitive, a stimei de sine, controlul stresului etc.) și raportarea optimă la emoțiile interlocutorului (decodare, înțelegere empatie); motivarea/concentrarea pe valorificarea emoțiilor versus efectul lor distructiv; cultivarea relațiilor interpersonale. (g) Coordonate ale competenței comunicative Elementele care fac dintr-o persoană un comunicator excelent sunt, în opinia lui I. Vlădescu (2008, pp. 18-21): un vast repertoriu comportamental, abilitatea de a alege comportamentul comunicațional cel mai potrivit, abilitatea de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
care îl oferă interlocutorul (Dumitriu, 1998, p. 86); * coroborarea sau alternarea informațiilor cognitive (centrate pe conținutul mesajului), indiciale (centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către interlocutor, a competenței de comunicare 22, care-și subsumează, pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
centrate pe locutor) și conative (centrate pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către interlocutor, a competenței de comunicare 22, care-și subsumează, pe de o parte (cf. Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 477; Ivan, 2009, p. 73; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
pe interlocutor și pe dinamica actului comunicativ) Popescu, 2007, p. 13; Bayon & Mignot, 2000, p. 154; * cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, în general, și față de locutor/interlocutor, concretizate în altruism, sinceritate, empatie, deschidere, cultivarea egalității (Dinu, 2004, pp. 43-48); * cultivarea și manifestarea, de către locutor și de către interlocutor, a competenței de comunicare 22, care-și subsumează, pe de o parte (cf. Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 477; Ivan, 2009, p. 73; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227; Ilica, 2003, p. 13; C. Simard
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
211), "abilități de exprimare emoțională, prezente atât în etapa de transmitere, cât și în cea de receptare a mesajului" (Curelaru & Criu, 2010, p. 211), asertivitate, utilizare de tehnici discursive și teatrale, expresivitate 34, oferire de feedback (Sălăvăstru, 2004, pp. 224-226), cultivarea unei practici a dialogului (White 2009, p. 126; Sadler, 2006, pp. 330-331; Sălăvăstru, 2004, pp. 223-224), capacitate de adaptare (White 2009, p. 126) etc. Evident, eficiența comunicării didactice/educaționale nu poate fi asigurată numai prin coordonatele enumerate supra; în acest
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
p. 126; Sadler, 2006, pp. 330-331; Sălăvăstru, 2004, pp. 223-224), capacitate de adaptare (White 2009, p. 126) etc. Evident, eficiența comunicării didactice/educaționale nu poate fi asigurată numai prin coordonatele enumerate supra; în acest sens, devin relevante și aspecte precum: cultivarea calităților enumerate pentru locutorul-profesor și în cazul locutorului-elev/student/ cursant, utilizarea contextualizată (de către profesor/elev/student/ cursant) a ascultării active și a celei pasive, plasarea actului comunicativ educațional într-un context favorabil, presupunând "o reunire într-un întreg unitar a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
demonstrată prin examene tomodensitometrice și angiografice. * cancerul bronho-pulmonar excavat se poate diagnostica prin examen bronhoscopic, cu biopsie și examen histopatologic (v. Fig. 11). * micozele bronhopulmonare se deosebesc de abcesele pulmonare cu bacterii aerob-anaerobe, pe seama examenului de laborator al sputei, cu cultivare pe medii speciale, pentru punerea în evidență a fungilor (mediul Sabouraud), dar și prin faptul că se manifestă mai frecvent prin hemoptizii. Fig. 11 Rad. toracică standard Cancer pulmonar excavat Tratamentul Mijloacele terapeutice utile în abcesele pulmonare sînt mixte: medicamentoase
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Are importante lucrări de cercetare cu rezultate imediate aplicabile în practica chirurgicală: metode de crioprezervare și îmbunătățirea calităților microbiologice și plastice ale alogrefelor: metode biotehnologice pentru obținerea de pansamente temporare (xenogrefe) utilizate în acoperirea arsurilor extensive, obținerea pentru epiderm artificial cultivarea în laborator a keratinocitelor de la pacienți. Premiul de excelență pentru cel mai bun specialist (decembrie 2002) acordat de Asociația Jurnaliștilor din domeniul medical; Premiul de excelență pentru chirurgia plastică -microchirurgie reconstructivă, acordat de Ministerul Sănătății și Colegiul medicilor din România
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cere din partea noastră o permanentă veghe”. Așadar, majoritatea analizelor ce se fac liderului iugoslav, converg către un personaj atent la detalii. Chiar dacă formația să este indiscutabil stalinista, modul cum interpretează și aplică marxismul (respectarea proprietății țărânilor mijlocași și a chiaburilor, cultivarea micii proprietăți din zonele urbane, liberă circulație a mărfurilor occidentale), fac din Tito un comunist răsăritean atipic, stârnind în rândul locuitorilor de la granița româno-iugoslavă interes, dar și măsuri coercitive, tocmai din această cauză. Pe de altă parte, la nivelul Occidentului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de pe străzi, amenajarea gropilor de gunoi, întreținerea incineratoarelor de la spitale, lipirea afișelor, repararea cărților din bibliotecile publice, amenajarea orașelor în apropierea sărbătorilor (de Crăciun, Paște, Anul Nou, ziua orașului) etc. Deseori deținuții sînt folosiți și la muncile agricole și silvice: cultivarea și recoltarea legumelor și fructelor, colectarea semințelor, plivirea plantațiilor, întreținerea pășunilor, amenajarea parcurilor și ocoalelor silvice, tăierea sanitară a pădurilor, colectarea de plante medicinale, curățarea terenurilor de resturile defrișărilor (butuci, rădăcini, rumeguș etc.), cosirea ierbii, repararea mașinilor și uneltelor agricole
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ale textelor dramatice suport, atent selectate din dramaturgia universală. Este, în mod evident, o necesară invitație la (re)lectura creatoare a operelor dramatice, în sensul înțelegerii mesajului textului dramatic și transpunerii acestuia, prin participare ludică, în text dramatizat. Am urmărit cultivarea interesului elevilor pentru lectură și dezvoltarea gustului estetic în domeniul literaturii și al teatrului; stimularea gândirii autonome, reflexive și critice prin (re)lectura textului și interpretarea analitică a acestuia; abordarea flexibilă a aparatului critic; formarea unor reprezentări culturale privind dramaturgia
Arta dramatică. Oportunităţile interdisciplinarităţii pentru dezvoltarea competenţelor cheie ale elevilor. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lotus Hăvârneanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1344]
-
generale ale programelor de Educație artistică și muzicală în vigoare: disponibilitatea pentru receptarea informației culturale și artistice; manifestarea inițiativei în raport cu fenomenul cultural; valorizarea propriei sensibilități estetice și pe a celorlalți, în context intercultural; conștientizarea dimensiunii educaționale a fenomenului cultural artistic; cultivarea creativității ca dimensiune a personalității în ansamblu, cu aplicabilitate în domenii de activitate diverse. Obiectivele operaționale ale acestui experiment au fost: să realizeze o priviri de ansamblu asupra unui fenomen artistic de sinteză a sec. XX - minimalismul; să conștientizeze efectelor
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
Bart Brouwers, inițiator și redactor-șef al rețelei de știri hiperlocale Dichtbij din Olanda. Astfel de rețele fac acest lucru „parțial în mod clasic (cu știri și alte informații) și parțial prin oferirea unei platforme de împărtășire a experiențelor, de cultivare și, de fapt, de creare a unei experiențe comune între profesionist și amator“. Schimbările spațiului public în era social media 253 Cu alte cuvinte, astfel de operațiuni funcționează ca niște puncte nodale ce strâng la un loc informații și servesc
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de organizații de presă, care se folosesc de Facebook, Twitter și diverse alte instrumente sociale pentru a fi relevante pentru public. Sigur, între site urile de social networking și instituțiile de presă există diferența că primele au ca obiectiv principal cultivarea legăturilor între indivizi, iar cele din urmă își propun să le ofere acestora informație relevantă, interesantă și utilă. Dar cele două tipuri de organizații și obiectivele lor se întrepătrund - publicul folosește social media nu doar pentru interacțiuni personale, ci și
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și se reia apoi același procedeu” (Haxthausen, 1847, vol. I, 238). Principiul folosirii terenului despădurit se regăsește și la români. Despădurirea unui teren prin incendiere (așa-numita tehnică a arșiței sau a jariștei) sau prin alte procedee era realizată în vederea cultivării, dar și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie și samulastră. Faza finală, după părăsirea culturii, era aceea în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
atât pentru descrierea pe care o face mir-ului, cât și pentru comparațiile ce pot fi făcute cu satele devălmașe din regiunile românești. Atenția noastră s-a concentrat în principal asupra problemelor legate de structura socială a satelor și de cultivarea pământului. Textul cuprinde însă și alte aspecte, deopotrivă de interesante, care amintesc situații întâlnite în spațiul românesc, cum ar fi: folosirea tezecului drept combustibil, pavarea străzilor orașelor cu trunchi de copaci, legendele populare asemănătoare cu cea a meșterului Manole, înmormântarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
primul nivel al procesului de schimbare, cel la care individul trebuie să aibă capacitatea de a percepe fenomenul schimbării, de a-și forma propriile reprezentări în legătură cu acesta, de a-l semnifica sau "eticheta". Acest obiectiv, consideră autorul, nu-și propune "cultivarea concepției că schimbarea este o valoare în sine", ci capacitarea individului pentru a sesiza complexitatea fenomenului și cauzele care-l impun. 2. Evaluarea schimbărilor în toate dimensiunile acesteia: viteză, ritm, sens etc. Acest obiectiv prezintă avantajul că oferă individului șansa
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Detașarea de violența schimbării; * Receptivitatea la nou; * Acceptarea noului; * Devierea de la experiența trecută, rutină, prejudecată, obișnuință; * Învingerea inerției; * Flexibilitatea în gândirea alternativelor; * Curajul de a avea inițiative; * Învingerea dificultăților învățării la vârstele adulte; * Stimularea creativității etc. B. Obiective de învățare: * Cultivarea interesului pentru învățarea continuă; * Condiționarea responsabilității pentru învățarea inovatoare, anticipativă și participativă; * Stimularea motivației pozitive, stenice; * Implicarea și participarea activă în învățare; exersarea toleranței în relațiile cu alții. C. Obiective strategice: * Identificarea alternativelor în construirea soluțiilor de adaptare la schimbare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unor noi forme de ideologizare, mai moderne, dar mai periculoase în același timp; c) posibilitatea de a asigura cu adevărat elevilor și cadrelor didactice șanse egale de dezvoltare personală; d) revizuirea curriculum-ului școlar din perspectiva educației pentru schimbare; e) cultivarea atitudinilor și abilităților de adaptare la transformările societății contemporane etc. Pentru îndeplinirea acestor deziderate este nevoie de o minimă inițiere a profesorilor în domeniul schimbării, poate singurii în măsură să promoveze în cascadă elementele acesteia. Ori, ceea ce considerăm că se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
sau a vârstelor, socială, organizațională, etc. Cartea atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin obișnuit pentru literatura de specialitate psihologică, în special pentru cea didactică. Deși este o carte științifică, ea susține deopotrivă o cauză teologică, aceea a necesității cultivării credinței în Dumnezeu, în valorile umane, o încercare deosebită ținând cont de perioada anterioară, de peste o jumătate de veac, a dictaturii comuniste, care pretindea o aliniere la concepția materialistă și ateistă despre lume și despre psihic. Este un prim gest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
grădină" unde să fie invitat oricine să-și facă treaba de grădinar, să cultive acolo legume sau flori pentru binele societății. Un cercetător al istoriei psihologiei va identifica foarte ușor în acest trecut o perioadă în care "grădina" propusă spre cultivare epistemologică semăna mai degrabă cu o pășune, cu un domeniu cu floră și faună spontană, unde doar cu mare dificultate se putea separa ceea ce era cultivat de ceea ce creștea acolo în mod natural, asemenea ierburilor sau buruienilor vieții, având uneori
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
obiective și subiective, cu deosebire cele generate de avantajele de diferite feluri care rezultă din valorificarea aplicațiilor psihologiei, a celor realizate asupra conștiinței oamenilor. Trezirea și întreținerea bunelor relații dintre psihologi, dintre cadre didactice, dintre aceștia și practicieni sau studenți, cultivarea respectului față de cei care s-au jertfit pe acest drum, și nu mai sunt, a sprijinirii celor aflați în situații mai dificile, sunt tot atâtea gesturi de onoare morală, indispensabile declarării și păstrării identității unui anume domeniu de cunoaștere științifică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
schimb interesul pentru divinizarea omului, a superiorității poziției sale în fața naturii, a ordinii sociale medievale. Vechiul interes pentru cunoașterea fenomenelor naturale, pentru determinismul acestora nu mai încăpea în noua paradigmă de gândire a epocii, dominată de ocultism, de interesul pentru cultivarea viziunilor speculative, mistice. Soluțiile acestora au fost găsite satisfăcătoare pentru explicarea fenomenelor naturale, pentru explicarea omului, a vieții organice și sufletești. Din atenția gânditorilor medievali a dispărut interesul antic pentru cosmogonie, pentru cunoașterea cauzalității din natură și din sufletele oamenilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
trepte a informației media minimiza importanța discursului jurnalistic, accentuând rolul rețelelor interpersonale în interpretarea și folosirea informațiilor preluate din media. Noile paradigme, îndeosebi cea legată de stabilirea agendei (agenda setting), spirala tăcerii, paradigma studiilor culturale, abordările pragmatice ale comunicării, teoria cultivării sau teoria dependenței de media definesc funcții și modalități de influențare care nu au constituit obiectul de studiu al observațiilor și cercetărilor anterioare. Pentru o viziune de ansamblu, redăm într-un tabel recapitulativ caracteristicile principalelor paradigme și modele ale comunicării
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]