6,546 matches
-
pentru lumea de aici, arta educației se desăvârșește în vederea accederii la lumea viitoare. Sfântul Ioan Gură de Aur consideră că cine vrea să mânuiască această artă va trebui să se dovedească mai priceput decât oricare artist. Tocmai de aceea, alegerea dascălului nu se face la întâmplare, căci personalitatea lui își va pune amprenta asupra copiilor, ci ținând seama de o serie de calități, pe care trebuie să le dovedească: virtute, destoinicie, convingere între vorbă și faptă. Numai un astfel de om
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ascensiunea lor spre desăvârșire în mare parte bunei educații primite în familie; ei sunt opera unor adevărate mame creștine: Monica, mama Fericitului Augustin, Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, Antuza, mama Sfântului Ioan Gură de Aur etc. Părinții sunt primii dascăli ce sădesc în sufletul copilului, în perioada celor șapte ani, cele mai nobile sentimente, cele mai alese însușiri pentru întrega viață, întreținând în mijlocul familiei duhul credinței, al rugăciunii și al sfințeniei. Familia are menirea de a-l introduce pe copil
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
fi plângerea și scrâșnirea dinților” (Matei 25,26-30). Profesorul de religie va utiliza aprobarea pentru a i încuraja pe elevi în săvârșirea faptelor morale, urmând pilda Mântuitorului. Însă, utilizarea acestei metode de întărire a manifestărilor morale, necesită un efort din partea dascălului, pentru ca el să-și cunoască elevii, să știe momentul și modul în care să folosească aprecierile, să nuanțeze și să diversifice aceste forme pentru a nu crea invidie și suspiciune între ei. 3.3. Dezvoltarea conduitei civilizate la elevi prin
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru promovarea tehnicilor de învățare creativă încă din învățământul primar: accentul este comutat pe „a învăța cum să înveți”; receptivitatea față de noile cunoștințe, idei; „a învăța” este un proces, o evoluție, o cale fără sosire; promovarea principiului toleranței; elevii și dascălii sunt parteneri; flexibilitate în ceea ce privește căile și mijloacele de predare a temelor, integrarea vârstelor; activarea imaginației, cercetarea sentimentelor; promovarea ideilor care se abat de la convingerile comune, ca parte a procesului creativ; instituirea unei educații care să solicite întreg creierul; accent pe
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în ceea ce privește dezvoltarea personalității copilului. În măsura în care climatul realizează o funcție afectivă și protectoare, în aceeași măsură, efectele vor fi pozitive. Mediul familial, cu toate componentele sale, constituie pentru copil microcosmosul generator de diferențe pentru activitatea de învățare din școală. Cunoașterea de către dascăl a unor dificultăți din interiorul familiei poate constitui cadrul de referință pentru inițierea unor măsuri compensatorii. Școala oferă condiții și situații care conduc la dezvoltarea spiritului de investigație, a gândirii divergente, a atitudinii creative, prin încurajarea elevilor să pună întrebări
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
manifestându-și deplin trebuința de apartenență la grup, de prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările principale ale dascălului” (I. Nicola, 1996, p. 109). Principalele achiziții ale școlarității mici, sintetic prezentate, subliniază rolul decisiv al procesului de învățământ în dezvoltarea psihică, cognitivă, afectivă, volitivă, relațională a copilului. Unitatea și convergența demersurilor școlii și familiei în acest sens constitui cerința
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Dacă Școala B.P. Hasdeu Iași este de mulți ani, una dintre cele mai valoroase unități școlare din județ, cunoscute și recunoscute ca atare, acest fapt se datorează în primul rând realității incontestabile că aici au activat mereu dascăli de mare talent, oameni dăruiți, care au știut să cultive și să dezvolte la elevi interesul pentru carte și pentru învățătură, asigurând astfel acel climat benefic, de seriozitate, de muncă, de disciplină și de respect al valorilor, care a făcut
OAMENI DE LA CATEDRĂ Cei ce ne-au dat nume.... In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1732]
-
a șantierelor arheologice, lecții la muzee și la Arhivele Statului, colaborări cu personalități culturale ale Iașului. Privind acum în urmă, cu nostalgie, cu iubire și, se înțelege, cu firești păreri de rău, consider că cea mai nobilă misiune a unui dascăl, în afară de a-și preda materia prevăzută în programe, este aceea de a educa. În orele de dirigenție și în acțiunile pe care le-am desfășurat cu clasele pe care le-am condus am aflat cele mai profunde satisfacții. Am avut
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
a ocupat de problema stabilirii unor relații pozitive între profesor și elev, credea că utilizarea unor modalități de comunicare precise și relativ neutre contribuie la reducerea comportamentelor negative din partea elevilor. Practica educațională continuă să fie dominată de autoritatea excesivă a dascălului care menține monopolul asupra situațiilor de vorbire, care controlează în mod exagerat conținuturile vehiculate. În această situație este explicabilă lipsa de implicare a elevilor în dialogul școlar deși știu că au libertate de exprimare și manifestare. Pentru a evita acestă
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
«HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ȘI SUFLETUL DASCĂLILOR» ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN! (interviu cu Doamna profesoară Georgeta Barbu, Director al Școlii nr. 22 Iași în perioada iulie 1989 - ianuarie 1990) - Prof. Claudia Furtună (P. C.F.): Bună ziua, doamna profesoară Georgeta Barbu! - D-na prof. Georgeta Barbu (D-na G.B.
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
D-na prof. G.B.: Da, sigur, îmi aduc aminte de perioada mandatului D- lui Director Lazăr Stan, în timpul căruia activitățile culturale erau o tradiție deja existentă în Școala 22. Sufletul acestor minunate activități, adevărată «hrană vie pentru mintea și sufletul” dascălilor școlii era domnul profesor Lazăr Stan, directorul care și-a pus semnătura pe marile realizări ale acestei instituții școlare de cel mai înalt prestigiu în județul Iași. Periodic (de obicei trimestrial), Sala de festivități își întâmpina oaspeții, personalități dintre cele
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
ale acestei instituții școlare de cel mai înalt prestigiu în județul Iași. Periodic (de obicei trimestrial), Sala de festivități își întâmpina oaspeții, personalități dintre cele mai valoroase ale culturii românești. Actori, muzicieni, artiști plastici făceau un scurt «popas» cultural printre dascălii școlii, dăruindu-le din măiestria și noblețea lor. Și în acest fel, am ramas marcați pentru totdeauna de înalta emoție a rostirii inegalabile a Leopoldinei Bălănuță sau a lui Ovidiu-Iuliu Moldovan, monștrii sacri ai scenei românești. In aceeași sală au
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
Programă » specială care ar corespunde astăzi Curricum-ului diferențiat la decizia școlii. Dăm spre informare câteva exemple doar: «Secolul Luminilor și cultura europeană», « Drepturile omului reflectate în muzică, literatură, arte plastice ». La sugestia doamnei prof. C.Crețu și prin «truda» câtorva dascăli « sufletiști » ai Școlii 22, asociația a căpătat statut juridic, extinzându-și activitățile și în alte școli de prestigiu ieșene: Colegiul Național, Colegiul «C. Negruzzi», Școala nr.15 « Gh. Bârsănescu » și altele. - Prof. C.F.: Ce schimbări s-au produs în perioada
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
dintre aceștia. Prezentarea prin contrast a comportamentelor și cuvintelor care încurajează, motivează, susțin copilul sau, dimpotrivă îl descurajează, îl demobilizează ușurează înțelegerea acestei cărți, facilitând aplicarea lor în practică. Sperăm ca modesta noastră lucrare să fie un real sprijin primilor dascăli din viața copilului: PĂRINȚII. noiembrie 2005 Autorii ATRIBUȚII ALE UNUI BUN PĂRINTE COPILUL MEU CINE ESTE EL? Prima zi de școală este cea mai importantă sărbătoare din viața copilului, și deci și a familiei, Însă numai prima zi, deoarece imediat
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
abordeze cam în aceeași perioadă și natura materiei vii - natura umană cu manifestările ei. Sub îndrumarea lui Socrate născut în jurul anului 470 A. C., o serie de filozofi greci au abordat problemele comportamentului uman și ale filozofiei morale. Socrate a fost dascălul lui Platon, care nu credea în experiențele pur senzoriale. Platon credea într-o realitate primară rezultată din sfera matematicii. Este obligatoriu să amintim de Aristotel cel mai mare ăi mai important filozof grec care s-a preocupat simultan de natura
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
mult în această problemă așa cum este întâlnit și în alte țări alte lumii, să pună în discuție termenii noi, să sugereze formele cele mai potrivite pe care instituțiile statului să și le însușească și aplice și să le recomande celorlalți. * Dascălul în școala primară, profesorul de română în liceu, sunt cei care construiesc fondul de cuvinte al unui tânăr și ei trebuie să fie primii care vorbesc corect românește. De calitatea, pasiunea și înțelegerea acestei acțiuni va depinde dacă limba își
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
să vorbească o perfectă limbă românească iar prin cunoștințele sale să se poată în mod remarcabil cupla la culturile și limbile lumii. * Invațământul universitar este la rândul său un furnizor de cuvinte noi predate studenților adesea dintr-o comoditate a dascălului și fără a gândi la echivalenți și promova doar pe cei care nu pot exista decât sub forma împrumutului lingvistic. Nu trebuie o “păsărească” care să izoleze limba de specialitate de limba înțeleasă și vorbită de toți. * In sfârșit, televiziunile
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
cultural-educativă. D-na prof. G.B.: Da, sigur, îmi aduc aminte de perioada mandatului Dlui Director Lazăr Stan, în timpul căruia activitățile culturale erau o tradiție deja existentă în Școala 22. Sufletul acestor minunate activități, adevărată «hrană vie pentru mintea și sufletul dascălilor școlii era domnul profesor Lazăr Stan, directorul care și-a pus semnătura pe marile realizări ale acestei instituții școlare de cel mai înalt prestigiu în județul Iași. Periodic (de obicei trimestrial), Sala de festivități își întâmpina oaspeții, personalități dintre cele
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
ale acestei instituții școlare de cel mai înalt prestigiu în județul Iași. Periodic (de obicei trimestrial), Sala de festivități își întâmpina oaspeții, personalități dintre cele mai valoroase ale culturii românești. Actori, muzicieni, artiști plastici făceau un scurt «popas» cultural printre dascălii școlii, dăruindu-le din măiestria și noblețea lor. Și în acest fel, am ramas marcați pentru totdeauna de înalta emoție a rostirii inegalabile a Leopoldinei Bălănuță sau a lui Ovidiu-Iuliu Moldovan, monștrii sacri ai scenei românești. In aceeași sală au
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
Programă specială care ar corespunde astăzi Curricum-ului diferențiat la decizia școlii. Dăm spre informare câteva exemple doar: Secolul Luminilor și cultura europeană, Drepturile omului reflectate în muzică, literatură, arte plastice . La sugestia doamnei prof. C.Crețu și prin truda câtorva dascăli sufletiști ai Școlii 22, asociația a căpătat statut juridic, extinzându-și activitățile și în alte școli de prestigiu ieșene: Colegiul Național, Colegiul C. Negruzzi, Școala nr.15 Gh. Bârsănescu și altele. Prof. C.F.: Ce schimbări s-au produs în perioada
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
mai bună măsură, marea mobilitate a populației Principatului Moldovei la acest început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi și 2 evrei orândari (arendași, n.ns.), iar cea din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
orândari 13. Și în anii care au urmat numărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43 văduve 14.Constatăm că și în această perioadă s au stabilit în Belcești oameni proveniți din afara granițelor țării, după cum lasă să se înțeleagă numele unor birnici, precum: Toader Bejan, Toader
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
lui Caragea. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici, un preot, 2 dascăli, 3 văduve și un evreu orândar, iar cea din 1852, doar 31 birnici, un preot, un vătav al moșiei, 2 bătrâni și 6 văduve. Nici afluența străinilor spre Ulmi nu a fost mare, tăblița din anul 1851 menționând 4 căpătăieri
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]