4,964 matches
-
surprinzătoare schimbări de conjunctură, nomazii se dedau repausului casnic doar furtiv și intermitent, gata oricând să ridice tabăra; dar tocmai această precaritate îi ajuta să aprecieze mai intens fragmentele încă fumegânde de tihnă de-abia smulse din focarul incandescent al devenirii. Își doreau ei sincer liniștea de netulburat a unui cămin stabil? În definitiv, cât puteau fi de jinduite deliciile ei, de vreme ce ea strângea ghem omul, nemailăsându-l să scape de sine, tăindu-i parcă suflarea chiar cu cordonul ombilical al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
organe, traversa spațiul vizual al operei de artă, gata mereu să se reasambleze după dezasamblări și să-și transfere clandestin posibilități la distanță, printr-o mișcare ondulatorie; o mașinărie marțială cu geometrie variabilă, și capabilă să fluidizeze stazele în care devenirea socială se împotmolea, îl asalta mobilizator din ramele lucrărilor cu afecte fraterne, ce-l branșau la o amplă dinamică de ansamblu, transoceanică. Rostul artei de a da la iveală chiar și adevăruri mai deficitare în frumusețe se împlinea cumva și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu un instinct de fântânar e absolut indispensabilă. Așa că, ajuns după multe ocolișuri la stâlpii bunăstării erotice a femeilor cretane, îi pofti îndatoritor pe recruți la un chef dansant. Asta constituia proba echilibrului hidraulic, în care afinitatea omului cu vortex-ul devenirii iese la iveală pentru ochiul avizat. Nu-i reținu decât pe cei care-o aveau, ca și el, în sânge - care, adică, odată puși pe dans, nu se mai opreau cu una, cu două, învârtiți parcă pe traiectoriile lor cârlionțate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a mașinii. Confrați, vă avertizez că, omagiind nomadismul mongol, ne tăiem singuri craca de sub picioare. − Atâta pagubă! Toate lucrurile profunde au două tăișuri. Un motiv în plus să ne meșterim aripi. Suporturi, vă desfid! Vom naviga prin marele vortex al devenirii într-o arcă submersibilă de piele și oase. Ferea, că vine dirijabilul băutor de neant! La setea de noi a întunecatului orizont vom răspunde, la rându-ne, cu o sete propulsoare în traversul, sau chiar contra, curentului. Adevărata arhitectură e
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ocupat zone relativ nedisputate. Dar văd în asta o manevră înțeleaptă din partea lor, nu un semn de sărăcie cu duhul, sau de noroc. Arta dispariției de pe radare constituie secretul fericirii netulburate: a-ți crea o insulă paradisiacă de nimfă în mijlocul devenirii turbulente nu-i chiar o ispravă de lepădat. După care, cum interlocutorii săi ascultau atenți, găsi de cuviință să completeze: − Istețul Ulise nu și-a refuzat nici el delectarea unei retrageri temporare din zavera istoriei; iar dacă fericirea deplină e
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se lubrifiază contactul altfel abraziv cu chipul uman al necunoscutului. Mare deosebire nu prea văd. Suntem în continuare o civilizație de antropofagi cu stomacul întors pe dos de revoluția coperniciană în gândire - și-atâta tot. Pur și simplu pe serpentinele devenirii ni se face greață. − Onorat tribunal tribal - posibil cripto-canibal -, aș dori să subliniez că între oral și anal consonanțele nu sunt doar de ordin superficial, interveni Rudi. Permiteți-mi să iau apărarea indiferenței: dacă n-ar fi ea, n-am
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
atenției observatorului decât corpurilor fizice ca atare. Umanul nu e fizic decât rezidual. Cât se poate de evident pentru el, în spargerea de lângă Bergamo trupul lui n-avusese greutate, ci fusese una cu însăși curgerea timpului - creasta imponderabilă a valului devenirii. În acțiunea spirituală inerția se sublimează. Proprietatea corpurilor fizice de a-și menține starea de repaus sau de mișcare în absența intervențiilor exterioare era praf în ochi - veridic, dar superficial - aruncat hoțește de chiar devenirea lor spre a opera netulburată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
timpului - creasta imponderabilă a valului devenirii. În acțiunea spirituală inerția se sublimează. Proprietatea corpurilor fizice de a-și menține starea de repaus sau de mișcare în absența intervențiilor exterioare era praf în ochi - veridic, dar superficial - aruncat hoțește de chiar devenirea lor spre a opera netulburată dincolo de el; în miezul oricărei aparente "stări" lucra finissim o mână de maestru, responsabilă de un trafic ce trezea invidia nedemnului său ucenic. Îl speria cât era ea de liberă: i-ar fi putut lua
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
luptei, prin simpla înțelegere a necesității. Pentru combatanți, a moțăi unul lângă altul expune la primejdia supremă de a se trezi mai transformați decât prin lucrarea oricăror tăișuri și ascuțișuri - răzlețiți de sine în evantai la o cotitură bruscă a devenirii. Judecând după cafetierele aproape golite din birourile arhitecților lui Ian, campania împotriva letargiei se desfășura pe două fronturi, așa încât nu numai obiectele, ci și subiecții se cereau îmboldiți înspre rolurile lor obișnuite, pe malul simțitor, semănat cu ochi, al vizibilității
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
nevralgic. Psihanalistul pe care-l vizitase de trei ori pe săptămână vreme de câțiva ani buni îl îndrumase să se raporteze altfel la propriile-i traume, astfel încât să nu mai vadă în ele maleficii umane, ci simple accidente ale unei deveniri impersonale. De pieptănarea asta asistată a turbulenței lăuntrice depindea chiar posibilitatea liniștii, dar în același timp liniștea lui devenise extrem de vulnerabilă la incursiunile depresiei. Deși detesta recursul la adevăruri de larg consum, se refugie previzibil pe poziția comună de erou
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și îngăduința, continuă Bart; în realitate, nu avem nici resursele și nici invulnerabilitatea divină pentru a putea închide ochii la infinit. Iluzia asta autoindusă de dumnezeire e foarte periculoasă dacă nu se dublează și de prerogativele unei intervenții eficace în devenirea socială. De fapt, e o perversiune și a divinului, și a umanului - un monstru hibrid născut dintr-o împreunare aberantă. Fără capacitatea de-a limita efectiv derapajul moral întru restaurarea legalității ne ducem de râpă, dragă Ian. Nu vezi? Azi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
imaginar, a nu face un lucru anume înseamnă mereu a lăsa un altul să se facă, într-un fel sau altul, în locul lui. Schimbări se petrec și fără intervenția noastră, deși care anume depinde întrucâtva de ea. În ansamblul ei, devenirea nu e nicidecum întreruptă de dezimplicarea unuia sau altuia dintre participanți. Pregătirea evenimentului-comoție are loc printr-o acumulare constructivă de nenumărate detalii, ce scapă sistematic atenției pregătitorului. Deși spălăcit de irelevanță, planul arhitectural al scăpărilor își are o rigoare a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ciocnirii și cel precedent există o infinitate de posibile evitări; numai că "zidul" diamantin de neatenție străjuiește strașnic, de-o parte și de cealaltă, avansul inexorabilului, stabilizând-l pe traiectorie. Labirintul clasic, în spirală, reprezintă proiecția în plan a vortex-ului devenirii - poate nu ultimul motiv pentru care continuă să exercite o fascinație aparte asupra minții. Interesant e că tocmai pâlnia susținătoare creează turbionul, sau mai bine zis mica ei deschidere centrală, parcela ei lipsă - cea mai joasă și mai străină - ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-nconjoară ca o coroană suverană. Numai coroana contează; capul purtător, nu. Căci doar schimbarea ca atare durează, supusul ei efemer - lucrul schimbat - rămânând derizoriu în raport cu ea. Și încă o deosebire crucială (surprinsă, bineînțeles, pe când se fofila să scape) între flipperul devenirii și cel cu bilă de oțel: în jocul cotidian de-a datul pe lângă inevitabil spre a-i face, involuntar, un făgaș de intrare în intimitatea noastră, bila buclucașă are cumva consistența vaporilor dispersați în mediu, precipitați abia de turbionul creat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
agent de circulație. C-o prudență fără precedent în istoria personală, își zise c-ar fi fost mai cu cale să evite circulația la acea oră de vârf; astfel, se decise în pripă, printr-o spontană trăsătură de unire între devenirea sa și conjunctura ce se desfăcea cursiv, pentru o promenadă pe malul drept al Rinului în lumina arămie a apusului. Se înțelege că, pentru a-și face ne-apărat loc întru împlinire, cea mai bună strategie a unui act este
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pas în viață - dacă nu cumva a reluării altuia mai vechi - piciorul său apăsă prompt frâna la un semnal numai de el perceput, făcând ca, de-a lungul unui sistem de pârghii și pistoane hidraulice, bila fluidă de flipper a devenirii lui să se îndrepte rectiliniu și uniform decelerat către parcarea din apropiere. Coborâ din mașină, purtat de trupu-i ca un nevăzător de câinele său, și-o porni la pas cu sacoul pe umăr după soarele ce scăpăta. O briză ușoară
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ăsta rarefiat al aparenței dă trăinicie curgătoarei realități". Și-apoi iarăși, mai neliniștitor ca o amazoană mestecând pașnic într-o cratiță: "parcă n-am ști că obstacolele defensive ridicate de noi în calea pericolului nu sunt decât trambuline ce catapultează devenirea în măiastre salturi peste ele..." Privirile bărbatului se pironiră în străfundul apei, cautând defensiv într-acolo tovărășia turbulenței ei subversive. Își amintea perfect cum, în faza de proiectare, porțile de ținut la respect furtunile din Marea Nordului fuseseră învinse de curenții
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
optim într-un flux mai general, numai de el simțit. În acest sens el punea probleme. Ian își lipi buzele de lichidul gălbui arzător în căutarea acelui trup cunoscut ce temporiza, după o riguroasă dar neacademică știință a lui, confluențele devenirii. Încercase cândva să-i fie albie primitoare, dar eșuase lamentabil. Nu dinafară se însoțește o undă, ci dinăuntru. Fu podidit de regrete și alte solii înarmate până-n dinți ale unor puteri străine. Îmbibată excesiv, clipa se revărsă peste propriile-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a minții nici atât. Între trupurile lor înlănțuite furtunos clipea calm, migdalat, ochiul urgiei. Străbătu în iureș oral stepa vălurită a pielii ei, purtat de strigatele sălbatice ale hoardelor de dincolo de orizont, ce și-l încoronaseră han suprem cu însuși vortexul devenirii. Cereau din rărunchi prăpăd. Îi vâjâiau pe la urechi săgeți și ascuțișuri dure îl botezau în durere. Imobiliză antebrațul femeii pe saltea; fu atunci aproape orbit de sclipirea stelară a brațării ieftine de aramă ce-i împodobea încheietura. Era semn că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
forțat. totul curge alert, ca viața deloc idilică a satului comunizat, cu colectiva lui, șefii lui, mari și mici, ierarhiile și dependențele economice, sociale și psihologice. După ce facem cunoștință cu lumea satului colectivizat, În final sunt plasate două secvențe din devenirea aceluiași sat: jocul de rol, așezarea În status a unui Învățător Încurajat de scrisorile lui Spiru Haret și scena distrugerii (prin foc!) a acestei construcții sociale de către „noua ordine”, prin doi dintre reprezentanții săi, doi foști elevi, acum fruntași ai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fi negate, dar mai trebuie mult pînă ce regele să ajungă la rezultatul dorit. Dacă Europa admirăjistemul francez, care face din Ludovic al XIV-lea cel mai mare suveran al timpului său, monarhia franceză este mai degrabă un absolutism în devenire decît un model desăvîr-șit. Un model care nu se limitează la politică, ci se extinde în domeniul economic, religios sau artistic, considerate drept instrumente în serviciul puterii absolute a regelui. Absolutismul economic Bogați fiind, francezii vor putea, prin impozite, să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
contribuit că societ??ile dezvoltate, culte ?i civilizate s? aib? ?i s?-?i �ntre?în? respectul de sine, respectul pentru oamenii lor ?i pentru via?a lor sociouman? cotidian?. Re?inem �ndeosebi �ndemnul istoriilor ?tiin?ei de a urm?ri devenirea socialului ?i a sociologiei, analiz�nd fapte ?i evenimente care le-au marcat traiectoriile, pentru a desprinde anumite regularit??i privind viitorul lor laolalt? �n contexte spa?io-temporale diferite. Sociologia cunoa?terii ne arăt? c? nu putem concepe o sociologie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lor laolalt? �n contexte spa?io-temporale diferite. Sociologia cunoa?terii ne arăt? c? nu putem concepe o sociologie rupt? de societatea �n care se zbate pentru a o (re)cunoa?te ?i pentru a fi (re)cunoscut?. Sociologia �?i articuleaz? devenirea cu devenirea socialului, cu devenirea societ??ilor. Putem face efortul de a surprinde multiplele influen?e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n contexte spa?io-temporale diferite. Sociologia cunoa?terii ne arăt? c? nu putem concepe o sociologie rupt? de societatea �n care se zbate pentru a o (re)cunoa?te ?i pentru a fi (re)cunoscut?. Sociologia �?i articuleaz? devenirea cu devenirea socialului, cu devenirea societ??ilor. Putem face efortul de a surprinde multiplele influen?e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm?ri intercondi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
io-temporale diferite. Sociologia cunoa?terii ne arăt? c? nu putem concepe o sociologie rupt? de societatea �n care se zbate pentru a o (re)cunoa?te ?i pentru a fi (re)cunoscut?. Sociologia �?i articuleaz? devenirea cu devenirea socialului, cu devenirea societ??ilor. Putem face efortul de a surprinde multiplele influen?e reciproce �ntre fenomene ?i procese sociale ?i (auto)cunoa?terea societ??îi prin sociologie. Onestitatea ?tiin?ific? ar fi mai mare dac? am urm?ri intercondi?ion?rile epocilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]