4,618 matches
-
și acesta constă în identificarea existenței motivelor care impun sau nu intervenția sa, pentru că principiul neretroactivității legii civile este indisolubil legat de procesul de interpretare și de aplicare al legii. Or, Curtea Constituțională, nefiind instanță de drept comun chemată să dezlege pricini cu relevanță ordinară, va interveni numai atunci când cel chemat să spună dreptul este încătușat de lege prin imposibilitatea de a respecta o normă constituțională. Curtea constată că potrivit art. 364 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 "La finalizarea
DECIZIE nr. 148 din 18 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 215 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
Codul penal din 1969 și art. 5 din noul Cod penal. Referindu-se la jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, raportul întocmit în cauză a arătat că problema de drept a aplicării legii penale în timp a fost dezlegată în sensul retroactivității legii penale noi doar dacă aceasta este mai favorabilă persoanei acuzate. Astfel, s-au menționat argumentele formulate în Cauza Scoppola contra Italiei (nr. 2): Paragraful 109: Curtea consideră că este necesar pentru a reveni Ia jurisprudența stabilită
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
favorabile, prin efectele lor, cu privire la situația persoanei acuzate în raport cu această instituție autonomă. XII. ��nalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: A. Cu privire la condițiile de admisibilitate a sesizării Din analiza actelor și lucrărilor dosarului se constată că în mod legal a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție prin Încheierea din 18 februarie 2014, pronunțată de către Curtea de
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
475 din Codul de procedură penală, neconstituind o veritabilă chestiune de drept. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: Pentru a realiza unificarea practicii judiciare, legiuitorul a instituit în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție soluționarea sesizărilor din partea instanțelor de judecată, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Reglementând condițiile de admisibilitate
DECIZIE nr. 28 din 29 octombrie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori prin Încheierea de şedinţă din data de 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.892/117/2012, prin care, în baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din acelaşi cod, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "în temeiul art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de prevederile art. 129 din Constituţie, care consacră dreptul la un dublu grad de jurisdicţie în materie penală, atunci când judecata în fond s-a desfăşurat în temeiul vechiului Cod de procedură penală, poate instanţa de apel să dispună trimiterea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale ori a actului de sesizare a instanţei? În acelaşi temei, poate instanţa de apel să dispună excluderea unor probe administrate nelegal în faza de urmărire penală?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267147_a_268476]
-
Dispozițiile judecătorului de cameră preliminară sunt obligatorii pentru organul de urmărire penală." ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: A. Cu privire la condițiile de admisibilitate a sesizării: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului se constată că, în mod legal, a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție prin Încheierea din 26 iunie 2015, pronunțată de către Curtea de
DECIZIE nr. 27 din 29 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept: dacă ordonanţa procurorului ierarhic superior [prin care în baza art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală este admisă plângerea părţii vătămate şi se dispune infirmarea ordonanţei procurorului de caz şi redeschiderea urmăririi penale] este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară potrivit art. 335 alin. (4) din Codul procedură penală în situaţia în care urmărirea penală a fost începută "in rem" şi nu "in personam". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267222_a_268551]
-
a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în condițiile legii. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 16. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, s-au reținut următoarele: În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea
DECIZIE nr. 19 din 22 iunie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 35.159/3/2013, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265564_a_266893]
-
și pentru Cauze cu Minori. IX. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, reține următoarele: Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a stabilit în art. 475 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 31 din 19 octombrie 2015 având ca obiect rezolvarea de principiu a unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 1.238/297/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
diferit de către instanțele judecătorești; dimpotrivă, acest fapt atestă necesitatea adoptării unei decizii în interesul legii. 23. Este adevărat că recursul în interesul legii promovat ulterior procedurii hotărârii prealabile poate fi inadmisibil, însă numai dacă o problemă de drept a fost dezlegată în procedura hotărârii prealabile, iar ulterior sunt date soluții care nesocotesc decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Așadar, inadmisibilitatea ar putea fi reținută doar atunci când o problemă de drept a fost considerată nouă în sensul art. 519 din Codul
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
familiei], ci are în vedere, generic, toate veniturile acestuia, indiferent de sursă, respectiv din muncă ori din alte surse (de exemplu, chirii, redevențe, dividende, depozite bancare, fructe civile și industriale ale bunurilor proprii etc.). 35. Niciuna dintre instanțele care au dezlegat în mod diferit problema de drept nu a infirmat caracterul de continuitate pe care trebuie să îl aibă venitul luat în calculul pensiei de întreținere, nefiind incluse veniturile ocazionale, astfel încât nu se vor dezvolta considerente pe acest aspect, reținut în
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
în care aceste hotărâri judecătorești sau arbitrale sunt anulate, casate sau modificate în căile de atac, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar va reface tabelul de creanțe în mod corespunzător. În cazul în care instanța de judecată, anulând sau casând hotărârea, nu dezleagă și fondul dedus judecății, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar va proceda la verificarea acelei creanțe, notificând creditorii în cazul neînscrierii totale sau parțiale a creanței, potrivit prevederilor art. 110 alin. (4). În acest din urmă caz, împotriva măsurii înscrierii parțiale
LEGE nr. 85 din 25 iunie 2014 (*actualizată*) privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267285_a_268614]
-
Secția a II-a penală prin Încheierea din 22 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.137/122/2014 (2.787/2015), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: A) Cu privire la admisibilitatea sesizării ... În cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală. În acest sens, Curtea de Apel București este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, chestiunea de
DECIZIE nr. 29 din 19 noiembrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în cazul operaţiunii de contopire a unei pedepse cu închisoarea aplicate în temeiul Codului penal din 1968 pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul acestei legi cu o pedeapsă cu închisoarea aplicată în temeiul noului Cod penal pentru o infracţiune săvârşită sub imperiul Codului penal din 1968 se impune determinarea legii penale mai favorabile condamnatului în temeiul art. 5 din noul Cod penal sau se aplică legea în vigoare la momentul efectuării operaţiunii de contopire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268250_a_269579]
-
publicitate prevăzute de Codul civil sau de legi speciale", respectiv "va îndeplini orice alt act de procedură necesar soluționării cauzei, inclusiv verificări în registrele prevăzute de legi speciale". Dintr-o altă perspectivă, problema de drept analizată prezintă similitudini cu cea dezlegată prin Decizia în interesul legii nr. 1/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 17 aprilie 2014, prin care s-a statuat că prescripțiile extinctive începute anterior datei
DECIZIE nr. 19 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de intrarea în vigoare a noului cod civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268077_a_269406]
-
Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori prin Încheierea din 8 iulie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 2.747/40/2014, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: A. Cu privire la admisibilitatea sesizării Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a reglementat prin art. 475 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 25 din 8 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori prin Încheierea de şedinţă din 8 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.747/40/2014 (având ca obiect apelurile declarate de inculpaţii Z.A.B., A.C.V. şi P.G.C. împotriva Sentinţei penale nr. 8 din 13 ianuarie 2015, pronunţată de Tribunalul Botoşani), prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la chestiunea de drept: "dacă subiectul activ al infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, poate fi numai operatorul prevăzut în art. 2 lit. b) care are obligaţia de a solicita de la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor autorizaţia definită în art. 2 lit. h) în vederea desfăşurării de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266485_a_267814]
-
procedură penală. XII. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: Reglementând condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, legiuitorul a reglementat, prin art. 475 din Codul de procedură penală, posibilitatea anumitor instan��e
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat Decizia nr. 3 din 2014 (prin care a statuat asupra rezultatului alcoolemiei cu relevanță penală în ipoteza unei duble prelevări de mostre biologice), chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată în prezenta cauză ridică probleme cu totul distincte. Ea aduce în discuție, pe de o parte, aspecte teoretice, cu caracter general, referitoare la efectele deciziilor prin care Curtea Constituțională declară neconstituționalitatea - totală sau parțială - a unei norme de incriminare. Pe
DECIZIE nr. 24 din 8 octombrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266612_a_267941]
-
aprilie 2015, în Dosarul nr. 1.177/308/2014 aflat pe rolul acestei instanțe, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dezlege următoarea chestiune de drept: care este modul de interpretare a dispozițiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate și afectate unor destinații de interes public, în sensul de a preciza dacă actualizarea
DECIZIE nr. 30 din 5 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266496_a_267825]
-
completările ulterioare, datorate anterior intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 507/2014 . VII. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 19. Prealabil oricărei analize, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că la data de 5 aprilie 2015 a intrat în vigoare Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență
DECIZIE nr. 30 din 5 octombrie 2015 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: care este modul de interpretare a dispoziţiilor articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 507/2014 pentru actualizarea cuantumului chiriilor aferente imobilelor retrocedate şi afectate unor destinaţii de interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266496_a_267825]
-
202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor -, cu titlul de derogare de la dreptul comun, ce presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului (paragraful 12). Curtea a statuat că reducerea limitelor speciale de pedeapsă ca urmare a recunoașterii învinuirii nu poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de
DECIZIE nr. 726 din 29 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4), ale art. 375 şi ale art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266793_a_268122]
-
stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, deoarece critica autorului excepției vizează modul de interpretare și aplicare a legii. De altfel, problema supusă controlului a fost dezlegată deja prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 5 din 8 decembrie 2014. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 februarie 2015
DECIZIE nr. 674 din 20 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266803_a_268132]
-
unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă. VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție 20. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 21. Analiza aspectelor generale de admisibilitate trebuie să înceapă de la scopul instituirii acestui mecanism de unificare a practicii, precum și de la rațiunea și fundamentul său. 22. Procedura hotărârii prealabile are menirea de a elimina riscul apariției unei practici neunitare
DECIZIE nr. 24 din 29 iunie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266058_a_267387]
-
vigoare a convenției în ceea ce o privește și prin intermediul unui preaviz de 6 luni, dat printr-o notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei, care informează despre aceasta celelalte părți contractante. 2. Aceasta denunțare nu poate avea drept efect să dezlege înaltă parte contractantă interesată de obligațiile conținute în prezenta convenție în ceea ce privește orice fapt care, putând constitui o încălcare a acestor obligații, ar fi fost comis de ea anterior datei la care denunțarea își produce efectele. 3. Sub aceeași rezervă ar
CONVENŢIE din 4 noiembrie 1950(*actualizată*) pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, amendată prin Protocoalele nr. 3, 5 şi 8 şi completată prin Protocolul nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268576_a_269905]
-
îndeplinite cerințele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reținând, în esență, că pricina este în curs de judecată, în faza de recurs, chestiunea de drept este determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei și nu a fost dezlegată de Înalta Curte, pe rolul căreia nu există un recurs în interesul legii cu acest obiect, și chestiunea de drept îndeplinește cerința noutății. 12. Curtea de Apel Constanța, bazându-se pe interpretarea prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d) din
DECIZIE nr. 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept referitoare la datele cu caracter personal (doar numele şi prenumele) definite de către Legea nr. 677/2001 şi refuzul de eliberare a fotocopiilor de pe documente cu date personale chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268657_a_269986]
-
informațiile de interes public, în condițiile în care informațiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat. XIII. Înalta Curte 30. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 31. Chestiunea preliminară a admisibilității sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție este apreciată în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, din care rezultă următoarele condiții de admisibilitate: - existența unei chestiuni de drept; problema pusă în
DECIZIE nr. 37 din 7 decembrie 2015 referitoare la sesizarea formulată privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept referitoare la datele cu caracter personal (doar numele şi prenumele) definite de către Legea nr. 677/2001 şi refuzul de eliberare a fotocopiilor de pe documente cu date personale chiar şi cu informaţiile respective anonimizate (înnegrite cu markerul, acronimizate). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268657_a_269986]
-
succesiv din urmă, respectiv de la Legea-cadru nr. 330/2009 , actele de salarizare. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 34. Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, s-au reținut următoarele: În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea
DECIZIE nr. 32 din 19 octombrie 2015 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind personalul plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269053_a_270382]
-
Casație și Justiție privind modul de soluționare a laturii civile în cazul condamnării inculpaților pentru infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, în sensul de a lămuri dacă, dezlegând acțiunea civilă, instanța urmează a dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni fie la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală, fie la plata
DECIZIE nr. 17 din 5 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind modul de soluţionare a laturii civile în cazul condamnării inculpaţilor pentru infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266652_a_267981]