5,222 matches
-
a două curente teologice în interiorul aceleiași Biserici: „tomiștii” și „scotiștii”, din rândul cărora se vor desprinde trei orientări reprezentative: a) cei care susțineau ca fiind suficientă doar existența unei iubiri profunde a lui Dumnezeu pentru om, pentru ca acesta să primească dezlegarea; b) cei care susțineau ca fiind necesară doar o căință blândă, o iubire binevoitoare, prietenoasă a omului față de Dumnezeu, pentru a primi aceeași dezlegare; c) cei care susțineau suficiența căinței imperfecte spre obținerea iertării sacramentale. În secolele XVII-XVIII, s-a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiind suficientă doar existența unei iubiri profunde a lui Dumnezeu pentru om, pentru ca acesta să primească dezlegarea; b) cei care susțineau ca fiind necesară doar o căință blândă, o iubire binevoitoare, prietenoasă a omului față de Dumnezeu, pentru a primi aceeași dezlegare; c) cei care susțineau suficiența căinței imperfecte spre obținerea iertării sacramentale. În secolele XVII-XVIII, s-a ajuns la o opinie mai larg acceptată, prin care se susținea că este suficientă doar o căință imperfectă pentru a obține iertarea, deoarece acest
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Corporis a Papei Pius al XII-lea, din anul 1943, prin care se va clarifica și susține valoarea spovezii frecvente chiar și numai pentru iertarea păcatelor veniale. Biserica a reflectat și asupra modului și a condițiilor în care spovada cu dezlegare colectivă ar putea fi celebrată. Această reflecție a fost motivată și de izbucnirea celor două războaie mondiale din prima jumătate a secolului al XX-lea și de dorința de salvare a sufletelor celor care riscă să moară pe front. În
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mod colectiv, dar cu o atenție specială la condiția impusă: ca credincioșii să fie într-adevăr în pericol de moarte, fapt ce ar face ca celebrarea individuală să nu mai poată fi accesibilă tuturor în timp util. Celebrările comunitare cu dezlegare individuală s-au răspândit, fiind celebrate în Belgia pentru prima dată în anii 1947-1948, implementându-se ulterior și la celelalte națiuni. În anii 1960, Biserica se îndrepta spre celebrarea unui nou Conciliu, care va deveni de referință pentru viața și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o chestiune privată, individuală, ci că se inserează într-un context comunitar, eclezial, escatologic și trinitar. Cele trei forme propuse vor să se raporteze la om în totalitatea sa, individuală și relațională, astfel: a) Prima formă, cea de mărturisire și dezlegare individuală, având rădăcinile în nevoia profund umană de a manifesta renunțarea la păcate într-un mod concret, accentuează responsabilitatea individuală pentru păcatele comise. b) A doua formă, a celebrării comunitare cu mărturisire și dezlegare individuală, fiind „o combinație a mărturisirii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Prima formă, cea de mărturisire și dezlegare individuală, având rădăcinile în nevoia profund umană de a manifesta renunțarea la păcate într-un mod concret, accentuează responsabilitatea individuală pentru păcatele comise. b) A doua formă, a celebrării comunitare cu mărturisire și dezlegare individuală, fiind „o combinație a mărturisirii private cu liturgia penitențială comunitară”, subliniază că mărturisirea individuală este inclusă într-o celebrare comunitară. Ea își are originea în celebrările Bisericii primare, așa cum o descriu diferite documente. Este însă prezentată ca fiind forma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însă prezentată ca fiind forma cea mai completă de celebrare a sacramentului reconcilierii. Însă necesitatea prezenței mai multor confesori în momentul celebrării, face ca această formă să fie uneori greu de celebrat. c) A treia formă, de celebrare comunitară și dezlegare generală, deși întâmpină anumite dificultăți în a fi înțeleasă, conturează același caracter comunitar al reconcilierii. Faptul că este un rit extraordinar nu înseamnă că este un rit care se practică rar. Se cere o prudență în a permite un uz
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
anumite dificultăți în a fi înțeleasă, conturează același caracter comunitar al reconcilierii. Faptul că este un rit extraordinar nu înseamnă că este un rit care se practică rar. Se cere o prudență în a permite un uz mai frecvent al dezlegării generale, pentru a evita abuzul. Totuși, această grijă firească a Bisericii nu o determină să renunțe la puterea sa de a ierta păcatele în mod legitim și valid, chiar și în această formă. Fiecare din aceste forme este prevăzută cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a vieții creștinului la voința lui Dumnezeu. Despre aceste aspecte vom trata pe larg în capitolul următor. Amintim însă că documentul Ordo Paenitentiae menține cele patru părți ale celebrării reconcilierii, deja stabilite la Conciliul din Trento: căința, mărturisirea, pocăința și dezlegarea. Alături de aceste sublinieri pastorale inițiale, atenția actuală a Bisericii asupra sacramentului reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică și personală. Ele sunt rodul reflecțiilor istorice și contemporane, inspirând posibilitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întregii Bisericii, care se manifestă prin exercițiul preoției ierarhice. Aprofundarea dimensiunii liturgice a dat naștere unor discuții importante cu privire la legătura dintre formulă, credință și sacrament. S-a ajuns la concluzia că, în sacrament, gesturile credinței vin din partea penitentului, iar formula dezlegării vine ca răspuns divin la aceste acțiuni ale penitentului, pentru că, prin credința pe care o mărturisește, penitentul poate afirma sensibilitățile legăturii dintre el și divinitate, iar prin dezlegarea pe care Dumnezeu o oferă, se confirmă nu doar credința penitentului singular
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la concluzia că, în sacrament, gesturile credinței vin din partea penitentului, iar formula dezlegării vine ca răspuns divin la aceste acțiuni ale penitentului, pentru că, prin credința pe care o mărturisește, penitentul poate afirma sensibilitățile legăturii dintre el și divinitate, iar prin dezlegarea pe care Dumnezeu o oferă, se confirmă nu doar credința penitentului singular, ci și a întregii Biserici. Reconcilierea se produce prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o mărturisește, penitentul poate afirma sensibilitățile legăturii dintre el și divinitate, iar prin dezlegarea pe care Dumnezeu o oferă, se confirmă nu doar credința penitentului singular, ci și a întregii Biserici. Reconcilierea se produce prin cuvântul mărturisirii penitentului, prin cuvântul dezlegării preotului și prin rugăciunea Bisericii pentru reconcilierea și convertirea păcătoșilor. 3.1.5 Dimensiunea personală Alături de aspectul eclezial, trinitar sau liturgic, penitentul trăiește în cadrul celebrării sacramentului reconcilierii și o dimensiune intimă, personală, pentru că reconcilierea este o acțiune personală. El se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se găsește, până la urmă, în mod personal cu momentele sale proprii în celebrarea acestui sacrament. Pentru eficacitatea acestui sacrament, trăirile individuale ale penitentului trec prin etapele de referință ale structurii de celebrare a sacramentului: căința, mărturisirea și pocăința, în timp ce actul dezlegării aparține doar confesorului. Căința este acțiunea esențială a penitentului. Ea comportă o dublă atitudine: de refuzare a trecutului păcătos și de orientare în viitor către Dumnezeu și către ceilalți. Își are eficacitatea atunci când este mișcată de caritate, pentru că doar aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un proces dialogic „trinivelar” al penitentului cu Dumnezeu: un dialog înainte de mărturisire, un dialog concret al mărturisirii și un dialog post-mărturisire, cu același Dumnezeu. În tot acest parcurs, sacramentalitatea rămâne o caracteristică constantă, ea nefiind redusă doar la mărturisire și dezlegare. Întreaga „mișcare penitențială” la care participă penitentul este o modalitate de căutare a convertirii, care se realizează prin parcurgerea unui proces dialogic în raport cu Dumnezeu. 1.1 Dialog pre-mărturisire Înainte ca omul să devină penitent și să pătrundă în spațiul sacru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunicare, implicându-se în dialog concret, verbal, exterior, cu penitentul prin intermediul confesorului. Dorința de comuniune intimă cu un „Tu”, care este Dumnezeu, se împlinește într-un mod original atunci când penitentul îngenunchează înaintea confesorului și, implicit, a lui Dumnezeu și primește dezlegarea, harul sacramental și o viață cu adevărat nouă. Practic, mărturisirea propriu-zisă a păcatelor este mai sumară decât această pregătire, pentru că ea este mai degrabă o manifestare sintetică a concluziei la care a ajuns omul în dialogul pre-mărturisire, pe care l-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
diferit și original cu cuvântul lui Dumnezeu. Spovada a fost numită „culmen et fons” al oricărui proces de convertire, angajându-l pe penitent, pentru toată viața, sa într-un drum de sfințire și de mântuire. Mărturisirea se finalizează cu primirea dezlegării, a iertării păcatelor și cu propunerea unei îndestulări, fapt care îl ajută pe penitent să înceapă o nouă viață, în care se reia comuniunea cu Dumnezeu. Dar și în această comuniune reluată, procesul dialogic continuă, însă într-o altă formă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
presupune un respect și o cooperare reciprocă. Această acțiune se bazează pe o relație specială, pe un dialog specific și pe o fidelitate evidentă față de Ritual. Ea se actualizează într-o atmosferă penitențială prin cererea de iertare din partea penitentului, oferirea dezlegării din partea confesorului și aducerea de laudă lui Dumnezeu din partea amândurora. Chiar dacă această celebrare are loc în spațiul „strâmt”, dar sfânt, al confesionalului, atât penitentul cât și confesorul vor fi conștienți că, prin relația și dialogul lor, se înscriu, în mod
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
necesar, atât pentru eventualele sfaturi pe care confesorul i le poate da penitentului, cât și pentru stabilirea unei penitențe adecvate acestuia. Experiența pastorală spune că, în cazul păcatelor grave, penitentul simte nevoia a ceva mai mult decât rostirea simplă a dezlegării de păcate (care este cea mai importantă). El lasă să se vadă că are nevoie adesea și de un dialog, adică de primirea unui eventual ajutor spiritual, pe care confesorul i l-ar putea oferi în cadrul celebrării reconcilierii sacramentale. Dacă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu și a unui administrator căruia i se cere fidelitate față de misterele divine. El este un om care la rândul său se spovedește, fapt care îl ajută să conștientizeze că, la rândul său, este și el limitat. De aceea, dezlegarea pe care o oferă nu se datorează unei capacități personale, nici abilităților psihologice pe care le-ar deține și nici sfințeniei personale, ci se realizează datorită puterii milostivirii lui Dumnezeu, al cărui instrument este. 2.4 Rolul penitentului în cadrul dialogului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Compoziția dialogului se organizează parcurgând o structură clară, care se desfășoară în coerență cu forma propusă de Ritualul Penitenței, urmărind etapele de celebrare a sacramentului. Dialogul se va desfășura progresiv, plecând de la cererea de iertare din partea penitentului și ajungând la dezlegarea de păcate pe care acesta o primește din partea confesorului, astfel: 1) Cerere de iertare. Modalitatea de a cere iertare poate fi diferită, în funcție de felul în care penitentul percepe acest moment. El poate începe cu formula „Mă acuz că...”, fapt care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
răstignit i le spune tâlharului din dreapta sa: „azi vei fi cu mine în paradis” (Lc 23,43), și să își alimenteze dorința de a trăi misterul crucii, chiar prin martiriul propriei vieți, sacrificându-se pentru a se împotrivi păcatului. 5) Dezlegarea și primirea iertării. Dumnezeu a acordat confesorului demnitatea de a acționa „în persona Christi”, iar el va trebui să decidă dacă penitentul este pregătit să accepte sau nu mesajul lui Cristos. Propria slujire îl va obliga pe confesor să împlinească
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
această datorie, folosindu-se de mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a găsi cuvintele potrivite, pe care să le rostească sincer penitentului. Intenția sa este și aceea de a-și forma o convingere mai fermă cu privire la condiția penitentului. Dezlegarea va fi ultima parte a dialogului, moment în care se exprimă judecata pe care Dumnezeu o face asupra modului greșit în care a acționat omul, atunci când a săvârșit păcatul. Primirea iertării se realizează în cadrul unui proces relațional, care are loc
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
drum”, „călătorie”, „întoarcere acasă”, „bun venit”, „reîntâlnire”, „repornire”, „începerea unui altfel de drum”, „a privi înainte”, „curaj de a porni pe un nou drum”, etc., b) vocabular juridic: „mărturisire”, „pedeapsă”, „iertare”, „a acuza”, „a apăra”, „a lega”, „a șterge”, „satisfacere”, „dezlegare”, „ispășire”, „recunoaștere”, „eliberare”, „dezrobire”, etc., c) vocabular politic: „alianță”, „legământ”, „a reînnoi alianța”, „angajament”, „datorie”, „fidelitate”, etc., d) vocabular pascal: „eliberare”, „mântuire”, „luptă”, „victorie”, „a muri”, „a învia”, „înfrângerea celui rău”, „noua viață”, „lumină”, „bucurie”, „pace”, „reînnoire”, etc., e) vocabular
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]