11,536 matches
-
mai ales, în protecția sistematică a intereselor lor comerciale în cadrul negocierilor internaționale. Ele au acceptat înființarea, în 1995, a Organizației Mondiale a Comerțului, însărcinată cu reglarea diferendelor comerciale între națiuni, dar fără să-i ofere garanții solide, spre deosebire de alte țări dezvoltate. În fapt, acceptul Statelor Unite nu este unul condițional, ci se rezumă la un schimb de scrisori. În bună măsură, succesul OMC e condiționat de bunăvoința SUA Totuși, spre deosebire de cultura asiatică, unde concurența e dirijată pentru a nu aduce niciodată atingere
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
industriale s-au răspîndit de la est la vest. Ca și List în Germania, americanul Carey a promovat protecționismul educator, care spune că o regiune aflată în urmă din punct de vedere economic trebuie să-și protejeze piața în fața regiunilor mai dezvoltate, sub amenințarea subdezvoltării. Aceste teorii ale lui List și Carey au exercitat o influență decisivă asupra dezvoltării regionale. Capitalismul primelor decenii ale secolului al XX-lea anunță deja era firmelor multinaționale, care specializează regiunile diferitelor economii naționale în anumite domenii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și telecomunicațiilor. Concentrarea producției, caracteristică pe termen lung a capitalismului, nu se dezminte. Polii economici acoperă trei tipuri de activități: operațiuni de vînzare și cumpărare a bunurilor și serviciilor între firme, satisfacerea populației locale și comerțul cu alte regiuni. Regiunile dezvoltate ale lumii constituie un sistem de economii naționale polarizate, fiecare articulîndu-se în jurul unei arii centrale metropolitane și a unui hinterland înconjurător. Unele din aceste arii ar putea fuziona pentru a forma regiuni mai mari. Fiecare nod metropolitan este un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
vedere al interesului economic general ca și din cel al randamentului pe termen lung, o alocare optimală a resurselor. 4.7.2. Guvernele în pierdere de suveranitate privind politicile economice Politicile monetare au evoluat în ultimii ani în toate țările dezvoltate, iar după izbucnirea crizei, mai ales în SUA, s-au încercat tot felul de experimente inedite. Evoluțiile au dat mai multă putere piețelor și mai puțină statelor. Acestea urmăresc și controlează încă rata de schimb, dar și aici tot fundamentele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
purta cu arme ce țin acum de domeniul SF. Tehnica va cunoaște o dezvoltare impresionantă, se vor găsi noi forme de energie, generate de pe baze din spațiul cosmic, ceea ce va naște un boom economic de proporții. La jumătatea secolului, țările dezvoltate vor cunoaște o scădere dramatică a populației, ceea ce va provoca schimbarea întregului sistem de producție, roboții vor înlocui munca oamenilor, iar durata vieții active va crește. Țările vor atrage imigranți și nu-i vor mai opri. Mexicul va ajunge și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
justiția divină. În practică, asta înseamnă că trebuie abordată ca expresie a voinței lui Dumnezeu. Pentru mulți musulmani, suferința aparține vieții și poate fi acceptată în lumea de jos pentru că echilibrul va fi restabilit în lumea viitoare. Potrivit unor tradiții dezvoltate ulterior, omul bun ar suferi mai mult fiindcă ar fi mai aproape de Dumnezeu și cel mai drag lui15. După cum se vede, confruntate cu suferința, cele trei mari religii monoteiste dau răspunsuri care, chiar dacă le sunt specifice, trădează abordări diferite și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
neîntârziat de o agitație rară. Iudaismul francez se simte aproape în pericol de moarte. Această crimă avea, bineînțeles, de ce să-i cutremure atât pe evrei cât și pe ne-evrei, fiind, din păcate, emblematică pentru violența care a copleșit societățile dezvoltate, din multiple motive. La puțin timp după aceea, un francez ne-evreu murea în circumstanțe asemănătoare, torturat până la moarte pentru o sumă derizorie de bani. Și nu mult mai târziu, un arab era ucis de gloanțe la Oullins, în circumstanțe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cel care suferă și comunitatea celor care suferă. Ceea ce declanșează, pentru a exista, o cursă a suferinței. Ca și cum dreptul la o cetățenie deplină s-ar măsura după suferința îndurată. Tuturor celor care-și clamează suferințele pentru a obține drepturi, societățile dezvoltate le răspund prin gesturi de căință. Obligația memoriei generează căință, datorie plătită memoriei, dar nu un act de responsabilitate pentru viitor. O dorință de non-istorie îi animă și pe unii, și pe ceilalți, făcând din suferințele trecutului prezentul și viitorul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
gudure și să muște acolo. Uniunea Europeană, asemenea Statelor Unite ale Americii, dispune de cea mai mare democrație de pe pământ. Nu există o șansă mai minunată pentru un cățel decât să se nască într-una dintre țările cu economie, asistență socială, învățământ și democrație dezvoltate. De partea cealaltă a graniței se află țările lipsite de democrație. Câinii de acolo nu pot pătrunde decât pe riscul lor în spațiul comunitar. Dacă sunt prinși, sunt, în cel mai bun caz, băgați în cuști și trimiși acasă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
peste tot. Sistemul lucrează în favoarea marelui capital, deci a unei elite poleite. În ultimii ani, sau chiar decenii, politici economice greșite au condus la rate foarte mari ale șomajului și scăderi ale veniturilor în multe state, chiar dintre cele mai dezvoltate. Aceste politici, cum sunt chiar unele ale guvernărilor din Franța, au aruncat multă lume în sărăcie. Grevele, demonstrațiile, incendierile de mașini cu sutele ș.a. nu au fost întîmplătoare. Confruntați cu sărăcia, unii vor ajunge la orfelinate, precum cei doi frați
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
centrul Novorusiei învecinate... Odesa era un oraș construit relativ recent în interfluviul dintre Bug și Nistru, care a eclipsat rapid Cetatea Albă. În timpul sovieticilor, soarta Chișinăului a fost mult complicată prin ridicarea, în coasta sa, a Tiraspolului (oraș puternic industrializat, dezvoltat ca avanpost al Odesei). d. Așezări de prin Maramureș, Crișana și Banat După înfrângerea de la Lechfeld, când și-au reorientat expedițiile de jaf și cucerire spre est, maghiarii au pătruns în Transilvania prin culoarele Mureș, respectiv Someș Criș51. Înaintarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Amintiri sud dunărene În absența unui cadru natural care să-i asigure un adăpost eficient, romanitatea sud dunăreană a fost nevoită să-și rezume activitățile la păstorit și comerț. În mod special, au excelat aromânii, care au probat un simț dezvoltat al afacerilor. Imposibilitatea practicării agriculturii, care reprezenta baza economică a oricărei societăți, a influențat decisiv destinul nefericit al comunităților latinofone. Elementul romanizat s-a menținut astfel într-o stare de izolare geografică, fapt cu multiple repercusiuni în plan economic și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
actuală semnele unei crize de proporții. Foarte original, autorii definesc globalizarea ca pe "un sistem de interdependențe multiple, în care puterile în curs de dezvoltare (China și, într-un grad ceva mai mic, India) exersează o influență determinantă asupra econo-miilor dezvoltate". Cam pe dos adică de cum credeam noi. Autorii privesc economia mondială ca pe un ansamblu diferențiat și ierarhizat, bazat pe doi poli principali: S.U.A. și China. Din cîte știu eu, este pentru prima dată cînd ni se prezintă din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
OPEC anticipează că producția mondială va ajunge la 118 milioane de barili pe zi. Concomitent, deși eforturile se intensifică, încă nu apar alternative viabile la combustibilul pe bază de hidrocarburi. Pe piață însă au intrat drept consumatori importanți noile țări dezvoltate, în special China, al cărui consum în perioada 2000-2006 a crescut cu 56% la petrol și cu 75% la total energie. Desigur, și emisiile de noxe în atmosferă au crescut corespunzător, China depășind deja Statele Unite în ce privește cantitatea de gaze cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
tehnologii alternative. Azi, lucrurile stau cu totul diferit. Se in-vestește mult în surse de energie alternativă la petrol, cum e biocombustibilul sau exploatarea șisturilor bituminoase și a nisipurilor petroliere. Apoi și tehnologiile de construcție a mașinilor se vor schimba, țările dezvoltate investind mult în acest sens. În ce privește Rusia, totuși interesul ei este să vîndă, și nu să instituie embargo asu-pra livrărilor spre țările europene. Mai curînd, ea dorește să-și intimideze sateliții din fosta U.R.S.S. și, eventual, țări est-europene, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
monetară, cea a ratelor de schimb, rolul informației, riscuri și incertitudini, economiile emergente, problema datoriilor, globalizarea și cultura ș. a., autorul tratînd fiecare problemă atît din punct de vedere teoretic, cît și empiric. Mulți politicieni și oameni obișnuiți din țările slab dezvoltate acuză globalizarea de toate relele pămîntului, punîndu-i în seamă în special crizele financiare generate de plecarea bruscă a capitalurilor la primul semn de slăbiciune poli-tică sau economică. Pentru sindicate, globalizarea distruge job-urile și face să crească inegalitățile, datorită hipercompetiției
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Cunoștințele economice vor fi obligatorii. Singur, discursul politic, oricît de elocvent, nu va mai fi suficient. Vedetismul comunicațional trebuie să cedeze competenței economice. Partidele politi-ce sunt primele care ar trebui să conștientizeze acest imperativ. În plus, crede autorul, viitorul lumii dezvoltate va fi republican și laic, spiritualitatea devenind o chestiune de ordin individual. Occidentalii au reușit pînă acum, în mod egocentric, să-și atingă obiectivele de suprema-ție, dar au eșuat în ce privește armonizarea socială. Economiștii au crezut în mod eronat că universalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
aroganța cu naționalismul și prostia cu fundamentalismul într-o formulă foarte toxică. În Rusia, ca și în Irak, oamenii au în primul rînd nevoie de ordine. Fără ea, libertatea devine periculoasă. Iar problema principală cu care se confruntă statele slab dezvoltate nu este absența democrației, ci cea a unei bune guvernări, din Nigeria și pînă în Haiti. Se vede că e mult mai ușor să clamăm democrația liberală decît să o realizăm. Fiecare popor își dorește libertatea, potrivit culturii sale specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
la o întoarcere în forță a autocrațiilor (în The Return of History and the End of the Dreams, Atlantic Books, 2008). Vom avea deci o nouă "nouă ordine mondială", cu noi puteri globale (China, India, Brazilia, Rusia), cu noi țări dezvoltate (Africa de Sud, Venezuela, Indonezia, Arabia Saudită, Turcia, Polonia ș. a.), cu noi instituții interna-ționale și cu un nou gen de relații între actori, fie ei economici, fie politici, cu schimbări climatice de anvergură ș. a. America va rămîne vioara intîi, dar pentru cîtă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
excedentele comercia-le, deși mari în termeni absoluți, nu reprezintă decît 3% din P.I.B., adică mai puțin decît cele ale Germaniei, Japoniei (care are și un P.I.B. de 1,5 ori mai ridicat), Singapore, sau chiar ale unor țări mai puțin dezvoltate, cum sunt Argentina și Malaiezia. Importante clivaje stratifică țara: între mediul urban și cel rural, între regiunile de coastă și cele continentale, între cei înalt calificați și ceilalți. Guvernul a redus taxele plătite de țărani, mergînd pînă la eliminarea impozitului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
repeta acum însă, pen-tru că industriile sunt altele (textile, mobilă etc.), mult mai fragmentate și cu foarte mulți detailiști americani dependenți de aceste importuri. Dar ascensiunea Chinei va avea impact nu doar asu-pra economiei americane, ci și a celorlalte țări dezvoltate, dar mai ales asupra celor emergente, care cu greu ar putea concura tigrul asiatic în materie de importuri și investiții străine. Rezultatul ar putea fi un clivaj și mai mare între Nord și Sud. Chiar în agricultură, exporturile chinezești cresc
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ani s-a scris enorm despre "miracolul galben", iar mulți au și făcut vizite la fața locului, în calitate de oameni de afaceri sau de turiști. În China trăiește un sfert din populația globului. Acum cinci sute de ani era cea mai dezvoltată civilizație a globului, dar apoi a încremenit. Marx o descria ca fiind "o semicivilizație putredă, ce vegetează înțepenită în fălcile timpului". Acum, cînd împlinește 60 de ani de comunism, China renaște într-un ritm uluitor, iar lumea se cutremură sub
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
1870, nici nu amintise de ele, considerîndu-le fără valoare. "Nici Călin, nici Epigonii, nici Strigoii nu sunt Eminescu în toată puterea lui", aprecia Maiorescu 28. A. D. Xenopol, excesiv de pretențios, a crezut că talentul lui Eminescu nu ajunge în deplina lui dezvoltate decît în 187729. G. Ibrăileanu credea că debutul poetului încetează în 1870, o dată cu colaborarea la "Convorbiri literare", iar Vladimir Streinu i-a fixat încetarea perioadei de debut în 1873, cînd i se publică Floare albastră 30. Nici Eminescu însuși nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
recunoaște dreptul de a fi stăpân pe viața sa; nașterea unui copil este consecința unei alegeri deliberate; comportamentele sexuale sunt rezultatul exclusiv al înclinațiilor bărbaților și femeilor. Partea de timp ce nu este alocată muncii reprezintă în țările cele mai dezvoltate între 82 și 89% din durata totală a timpului cât un individ nu doarme. Timpul și banii destinați activităților recreative sunt în continuă creștere. Sărbătorile, jocurile, distracțiile, incitările la căutarea plăcerilor invadează spațiul vieții de zi cu zi. A trecut
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în raport cu instituțiile colective. Ea poate fi considerată ca primul moment al ștergerii vechii modernități disciplinare și autoritare, dominată de confruntări și de ideologii de clasă. Acest ciclu s-a încheiat la rândul său. Odată cu sfârșitul anilor 1970, pe scena societăților dezvoltate se joacă al treilea act al economiilor de consum. Se scrie o pagină care inaugurează un nou viitor al aventurii individualiste și consumeriste a societăților liberale. Capitolele următoare se vor strădui să fixeze contururile și mizele acestui viitor. 2tc "2
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]