5,779 matches
-
adopte o gestiune contra curentului. Ipoteza în discuție care vrea ca randamentele trecute să nu prefigureze randamentele viitoare pentru că evoluțiile cursurilor sunt presupuse a fi independente de la o perioadă la alta îl determină efectiv pe investitor să se găsească în dilema datului cu banul. Dacă el anticipează o revenire la linia de mijloc a randamentelor pe termen scurt, atunci îi apare pertinent să facă profitabile suitele de randamente negative (sau doar inferioare randamentului istorică pentru a cumpăra. Pe termen scurt, asta
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
o împărecheze cu vechiul dogm catolic, viitorul dorește din contra să o vadă desvoltându-se și atingând ținta strălucitei sale sălășluinți, unde o așteaptă Adonis, soarele de adevăr“. Prin urmare, știință în limitele dogmei sau liberă de orice încătușare? Iată o dilemă valabilă și azi. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Instructoarea de pioneri... Magiunul pe care îl făceam într-un recipient mare, un cazan pus pe pirostrii uriașe, învârtind materia aceea plină de bulbuci cu o lopată de lemn, pe rând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
elevi; • deschiderea lecției cu o anecdotă, cu o glumă, cu observații hazlii; • prezentarea unor date statistice sau fapte provocatoare; • apelarea la mărturisire sau la experiența personală; • folosirea unor citate relevante pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că alături de rostul acumulării și păstrării cunoștințelor, există și beneficiul tăcerii în școală. Liniștea obținută în mod autoritar (ca o tăcere obedientă) are infinit mai mică valoare decât atmosfera de ,,tăcere" produsă prin captarea atenției elevilor cu ajutorul întrebărilor care creează dileme cognitive. Aprofundarea unităților de învățare solicită și tăcerea, mai ales în timpul provocărilor și căutării aspectelor esențiale. Capitolul 3 Valorizarea gestului în comunicarea didactică 3.1. Dimensiunea relațională Orice intervenție educativă în cadrul școlar se bazează pe comunicarea didactică, bidirecțională și în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității ca autoritate co-participativă și accentuarea laturii facilitator-ajutătoare a rolului de profesor"107. Contextul școlar devine scena unor schimburi și împărtășiri care pornesc de la inițiativele, dorințele, convingerile și dilemele elevilor, iar lecțiile sunt orientate și în funcție de curiozitățile și reacțiile elevilor. Remarcăm, astfel, în procesul instructiv-educativ încurajarea spiritului interogativ al elevilor și implicarea acestora în alegerea metodelor de predare-învățare și în stabilirea regulilor clasei. Profesorul utilizează uneori texte neprelucrate și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
chestiuni de interes, care dobândesc legitimitate academică în acest interval, revoluționar din toate punctele de vedere: se studiază comunicarea nonverbală, gestionarea conflictelor, edificarea încrederii interpersonale, dezvăluirea de sine, toate acestea mărturisind despre urgența adresării chestiunilor de interes public real, autentice dileme existențiale pentru omul de pe stradă, care necesitau atenție imediată din partea comunității academice americane. Astfel, discursul public intră într-o fază de obscuritate, lăsând ca interesul stringent pentru comunicarea interpersonală să devină elementul central și celebrat al identității școlilor de comunicare
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
extensie a ambițiilor sale artistice"472. S-a considerat, mereu, un ""arhitect" care construiește un Stat "popular" care să se potrivească, în termeni de material politic, arhitecturii "populare" a orașului München"473. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, observă criticul, dilema cu privire la sinceritatea conducătorului fascist devine mult mai ușor de elucidat decât în alte cazuri, mai mult sau mai puțin celebre decât al său. Burke se referă la prototipul celui care ia, după caz, chipul "rolului" pe care îl joacă, într-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ea"478. Astfel, Burke reiterează aprecierea sa, potrivit căreia doctrina nazistă constituie "întâmpinarea deficitară a unei nevoi admirabile"479, întrucât, mereu, oamenii sunt psihologic pregătiți pentru "un motiv, orice motiv care să le ofere o explicație "universală""480 în ce privește propriile "dileme existențiale". Hitler cunoștea cât se poate de bine această nevoie psihologică umană, prin urmare, fără să ezite, a scos în evidență, de câte ori a fost posibil, "jumătățile de măsură ale politicienilor clasei de mijloc", opunându-le tranșant "certitudinea sa în ce privește propriile
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
două texte, exprimă propriul nostru dezechilibru și sensul dramei pe care o trăim la această răscruce. Desigur, fiecare dintre noi, în umanitatea noastră fragilă, dorim, în aceeași manieră "autentică și admirabilă", acea "viziune despre lume" care să unifice propriile noastre dileme atât existențiale, cât și academice sub semnul unei "unități" pline de sens, la adăpostul căreia să găsim răspunsuri tuturor întrebărilor noastre, în același mod în care un medicament bun la toate (un panaceum) ar rezolva toate dezechilibrele stării fizice a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a fost introdus pe scena cercetării critico-retorice de Walter Fisher. Lewis estimează că încercarea lui Fisher de a înlocui modalitatea tradițională de cercetare a fenomenelor comunicaționale, care presupunea acțiunea unor agenți raționali, într-o lume ce reprezenta "o mulțime de dileme logice care pot fi rezolvate printr-o analiză adecvată, cu ajutorul rațiunii, concepută ca și construct argumentativ"576, cu abordarea garantată de paradigma narativă, constituie un imperativ teoretic și metodologic, întrucât paradigma rațională prezintă o anumită incompletitudine fundamentală. Concret, Fisher subliniază
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
definește, în mod fundamental, prin perspectiva din care privește fenomenul discursului, consolidează propriul meu efort de demonstrare a caracterului politic al cercetării academice, în general, și al cercetării critico-retorice, în mod particular. Cum am văzut, Lewis a pornit de la o dilemă simplă și evidentă, întrebându-se cum e posibil ca unul și același demers discursiv (retorica lui Reagan, în speță) să poată fi apropriat, la modul critic, în maniere atât de distincte. Răspunsul pe care analiza sa a retoricii președintelui american
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conceptul de „poet al iubirii”, care „cânta” o femeie „serafică”, văzută într-un decor natural „mirific” (epitet foarte îndrăgit de autorii manualelor școlare). Evident, un gen de prezentare superficială, cu consecințe nefericite. Un exemplu este reacția (întârziată!?) din 1998 (rev. Dilema) a unor scriitori și intelectuali „torturați” în școală (și în alte instituții) cu asemenea interpretări deficitare. Intervențiile acestora au fost nu mai puțin deformatoare, ca în cazul insistenței pe imaginea de „amorez” romantic, desuet, inactual. Evident, o simplificare tendențioasă, cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
conceptul de „poet al iubirii”, care „cânta” o femeie „serafică”, văzută într-un decor natural „mirific” (epitet foarte îndrăgit de autorii manualelor școlare). Evident, un gen de prezentare superficială, cu consecințe nefericite. Un exemplu este reacția (întârziată!?) din 1998 (rev. Dilema) a unor scriitori și intelectuali „torturați” în școală (și în alte instituții) cu asemenea interpretări deficitare. Intervențiile acestora au fost nu mai puțin deformatoare, ca în cazul insistenței pe imaginea de „amorez” romantic, desuet, inactual. Evident, o simplificare tendențioasă, cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o consecință a politicii restrictive. Există desigur posibilitatea de a găsi o cale de mijloc între liberalizarea absolută și interzicerea totală, dar în final toate acestea vor avea ca urmare o reducere a prețului și a cantității efective de lobbying. Dilema politicilor de limitare a cheltuielilor este că, chiar dacă aceste politici pot mări egalitatea condițiilor de acces la politicieni între grupurile de interes mai mult sau mai puțin finanțate, au de asemenea ca dezavantaj o reducere a cantității de informare la
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
aceste politici pot mări egalitatea condițiilor de acces la politicieni între grupurile de interes mai mult sau mai puțin finanțate, au de asemenea ca dezavantaj o reducere a cantității de informare la dispoziția politicienilor. Ne aflăm deci, în fața unei posibile dileme între egalitate și eficiență. Cei care susțin interzicerea vor argumenta prin faptul că prin urmare, aceasta va spori diversitatea grupurilor care vor ajunge să fie ascultate de către politicieni, ceea ce ar putea compensa scăderea numărului de lobby-iști primiți. Totuși, este
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
guvern sau organism. Aceștia se abțin de la orice act incompatibil cu funcțiile lor. Fiecare stat membru se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii Comisiei în îndeplinirea sarcinilor lor. Ne aflăm deci în fața unei posibile dileme între controlul legislativ pe de o parte și independența Comisiei pe de alta. Studiul delegării și al discreționarismului agențiilor își are originea în teoriile despre relațiile legislativ-executive din politica americană. Efortul cel mai sistematic pentru a explica delegarea puterilor îl
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
1999b), logica creării tribunalelor reprezintă de multe ori soluția problemelor de cooperare, ca cea care se produce o dată cu introducerea unei piețe unice în Europa. Tabelul 5.2 prezintă jocul introducerii acestei inițiative, un joc care se aseamănă mult cu binecunoscuta "dilemă a prizonierului". Diversele celule prezintă opțiunile celor două state membre, între a coopera și a fugi de obligațiile Tratatului. În interiorul fiecărei celule sunt afișate rezultatele, în termeni economici, pentru fiecare stat membru. Dilema este că, din perspectiva individuală a fiecărui
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
joc care se aseamănă mult cu binecunoscuta "dilemă a prizonierului". Diversele celule prezintă opțiunile celor două state membre, între a coopera și a fugi de obligațiile Tratatului. În interiorul fiecărei celule sunt afișate rezultatele, în termeni economici, pentru fiecare stat membru. Dilema este că, din perspectiva individuală a fiecărui stat membru, indiferent de ce ar alege celălalt, există un stimulent pentru a se sustrage dispozițiilor Tratatului. Rezultatul este că nici unul dintre statele membre nu își va îndeplini obligațiile și ambii vor rămâne cu
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
aceste organizații se caracterizează prin mandate naționale ascunse, atunci principiul egalității statelor membre devine incompatibil cu beneficiul majorității. De aceea, problema care ne interesează nu se referă numai la funționarea Băncii Centrale Europene, ci atinge problematici mult mai largi, precum dilema dintre birocrație și democrație sau dintre independență instituțională și reprezentativitate. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu Rezerva Federală, totuși, voturile din Consiliul Guvernatorilor BCE sunt secrete, și deci nu se poate ști poziția fiecărui membru. Rezultatele respectivelor votări sunt totuși publice
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
principalul avantaj al indicilor puterii de vot îl constituie obiectivitatea și faptul că produc preziceri clare. Acest avantaj se pierde în momentul în care încep să se presupună anumite configurații de preferințe (Hosli, 1997). Ne-am afla atunci în fața unei dileme prezentate de către Brian Barry (1980) în termenii următori: Ce este mai bine, a avea putere sau a avea noroc? Răspunsul e că în ambele cazuri se poate câștiga. Spania poate câștiga un vot datorită capacității sale de votare sau îl
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de state, cauză constitutivă a insecurității umane / 137 4.1.1. Anarhia și legitimarea violenței / 138 4.1.2. Securitatea națională și problematica cheltuielilor pentru apărare / 143 4.1.3. 'Noile războaie' și principiul autodeterminării naționale / 144 4.1.4. Dilema securității societale / 149 4.1.5. Factori geopolitici ai insecurității umane / 151 4.2. Problematica promovării securității umane într-o lume a statelor / 153 4.2.1. Intervenția umanitară și responsabilitatea de a proteja / 153 4.2.2. Construirea statelor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și înțelegerea schimbării la nivelul sistemului internațional. Neorealismul lui Waltz, spre exemplu, argumentează că un sistem este format dintr-un set de unități care interacționează, fără a menționa și o componentă structurală. Dacă unitățile vor comunica și vor genera o dilemă de securitate asociată cu un comportament de tip balanță de putere, atunci ar fi adecvat să se considere că anarhia a dezvoltat proprietăți structurale care vor constrânge unitățile la un anumit comportament.94 Ideea construcției sociale a relațiilor internaționale sugerează
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ca fiind prietene sau inamice, având la bază concepții privind identitatea acestora.417 Keith Krause organizează problematica studiilor de securitate critice în trei capitole: construirea amenințărilor și a răspunsului la acestea; construirea obiectelor de securizat și posibilitățile de transformare a dilemei securității.418 Krause sugerează că primul set de întrebări care ghidează programul de cercetare al studiilor de securitate critice este modul în care amenințările și răspunsul la acestea sunt construite social. Studiile de securitate tradiționale abordează amenințările și răspunsurile la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
face și un calcul rece pentru identificarea pierderilor inacceptabile? În strânsă legătură cu încercarea de a fi creată o paradigmă largă pentru dezvoltare a fost preocuparea față de impactul negativ pe care îl au cheltuielile pentru apărare asupra dezvoltării, respectiv celebra dilemă "guns versus butter". Aceeași idee este reliefată de studiul condus de Inga Thorsson care a ajuns la concluzia că dezvoltarea și înarmarea se află într-o relație de concurență. Unul dintre obiectivele principale ale paradigmei securității umane este de a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este parte a procesului mai larg al globalizării. În ambele cazuri, redefinirea suveranității naționale are un impact direct asupra acțiunilor internaționale.622 Astfel, în scopul promovării securității umane, suveranitatea este reinterpretată ca responsabilitate de a proteja.623 4.1.4. Dilema securității societale Conceptul de securitate societală a apărut în cadrul școlii europene de securitate din anii 80 în contextul dezbaterii privind redefinirea securității, dezbatere inițiată de Școala de la Copenhaga. Conceptul este rezultat din practica integrării europene și reflectă agenda dominant nemilitară
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]