5,533 matches
-
respectiv riscul care rămâne în urma aplicării controlului intern. În continuare se impune o analiză pentru a observa eventualele riscuri secundare, care pot să apară. R eg ist ru d e ri sc st ru ct ur at p e ob ie ct iv el e en tit ăți i Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
re gu lam en t d e or ga ni za re și fu nc țion ar e st ab ilit ec hi pe i d e ela bo ra re Ca pi to lu l 3 . M an ag em en tul ris cu lui 22 9 Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ilo r În tâ rz ier e î n pl ăți și p lăți er on at e Li ps ă in di ca to ri de re zu lta te pe nt ru ob iec tiv e. Si st em in fo rm ațio na l in co m pl et pr ivi nd fu rn izo rii . Ma na ge ru l fin an cia r co nt ab il M R M· R Tr at ar ea ris
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ul d e pl an ifi ca re re su rs e fin an cia re Di sp on ib iliz ări re su rs e fin an cia re Go l d e re su rs e Si st em in fo rm ațio na l in co m pl et . Li ps a ev id en tă a fa ct ur ilo r ex ig ib ile în ca dr ul pe rio ad ei Ma na ge ru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
em at ică a m at ric ei ris cu ril or Fi gu ra 3 .3 . M od al ita te d e sta bi lir e a ris cu ril or d e căt re m an ag em en tu l g en er al C A se lec tea ză 10 - 15 ris cu ri l a niv elu l e nti tăți i Lis ta ris cu rilo r d in ca dr ul en tită
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
tiv ităț i R isc ur i Co mp ar tim en t N Ob iec tiv e Ac tiv ităț i R isc ur i T ra ns mi t p rim ele tr ei ris cu ri s em nif ica tiv e Su bu nit ate 1 S ub un ita te 1 S ub un ita te 1 ... ... ... ... S ub un ita te N ST RU CT UR I T ER IT OR IA LE Guvernanța corporativă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Sinteze) Bibliogr. ISBN 973-611-227-6 I. Gresle, Fran�ois ÎI. Ionescu, Ion I. (trad.; pref.; ed.) 316(100)091) Charles-Henry Cuin, Fran�ois Gresle, Histoire de la sociologie � �ditions La D�couverte, Paris, 1992, 1996 � Institutul European Ia?i, pentru prezență edi?ie �n limba rom�n? ISBN 973-611-227-6 PRINTED ÎN ROMÂNIA Charles-Henry CUIN Fran(ois GRESLE ISTORIA SOCIOLOGIEI Traducere ?i studiu introductiv: Ion I. IONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2002 STUDIU INTRODUCTIV De la filosofii sociale la istorii ale sociologiilor Concretul vie?îi socioumane cotidiene
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aplecat spre cunoa?terea socialului au furnizat idei, ipoteze, �ntreb?ri de plecare ce au servit că suporturi ?i instrumente de cunoa?tere ?i de ac?iune. Este necesar s? explic?m natură ?i s? �n?elegem omul care tr?ie?te �n mediul natural ?i social, avea s? spun? Dilthey. Socialul este finit ?i infinit, este compus din elemente simple ?i din componente complexe. Aici exist? determinare cauzal?, constr�ngeri, dar oamenii pot fi liberi. Multe procese sociale au loc
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ele, s? le resping?. Construim teorii, într?m �n ele pentru a ni le face inteligibile, pricepem ce pot �n sine ?i atunci c�nd s�nt aplicate �n practică cercet?rîi, opt?m pentru una sau alta �n func?ie de motivele forțe ce ne �ndeamn? s? le ocolim, s? le respingem. Sociologii nu pot ignoră nici eforturile de cunoa?tere cu onestitate a socialului exprimate �n istorii ale ?tiin?elor, sociologii ale cunoa?terii, sociologii ale ?tiin?ei, etică
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
interesul efortul sociologilor cunoa?terii de a contura locul sociologiei ?i rosturile ei �n societate, �n interac?iune cu politicul, economicul ?i culturalul, viz�nd aspectele institu?ionale, ca metodologie de cunoa?tere a socialului, ca ansamblu teoretic, ca aplică?ie a cunoa?terii sale. Analizele contextului social al cunoa?terii ?i ale influen?elor c�mpului intelectual al unei forme organizate de social asupra cunoa?terii sociologice ne ajut? s? pricepem de ce nu au ce c?uta �n sociologie postul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inventarul� ideilor, teoriilor, doctrinelor care au �ncercat s? surprind? mai mult sau mai pu?în adecvat socialul, societalul; articul�nd rezumate ale acestor teorii, doctrine; -�aleg�nd din trecutul disciplinei ceea ce ar �corespunde� unei �linii actuale�, unei �mode�, �n func?ie de idei �de real interes� sau de idei �la mod?� etc. Fiindc? nu putem ignora trecutul disciplinei noastre cu p?timirile facerii ei �n timp, nu putem evita efortul de a ne cunoa?te antecesorii, contemporanii ?i consocia?îi f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a disciplinei, pentru totdeauna, fiindc? se poate ca autori (geniali) ?i opere (�capitale�) de la care �iradiau lumina ?i c?ldura� s? dispar? (mai devreme sau mai ț�rziu) �n cea?a uit?rîi� ?i pentru sociologi uitarea este o condi?ie a unei bune memorii; c? este vorba de o uitare selectiv?, deoarece amnezia complet? �n privin?a trecutului disciplinei este la fel de d?un?toare, de nefast? că ?i �ncercarea de a re?ine totul sau de inventa istorii ale sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
intrigile, conflictele lor. A �n?elege presupune că istoricul sociologiei s? ajung? la semnifică?îi, la interpret?ri ale trecutului. Istoricul sociologiei interpreteaz? trecutul prin prisma unei teorii a interpret?rîi sau alta. Viziunile sale retrodictive pot fi �n rela?ie cu proiec?iile prezentului, ale viitorului, cu proiec?iile �viitorilor posibili�. Istoricul sociologiei ca actor social, poate adopta modelul ra?ionalit??îi optimale (cost-profit) atunci c�nd alege din trecutul disciplinei, sau modelul ra?ionalit??îi limitate (?ție c? nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi cognitive (are �motive puternice� s? aleag? sau nu un autor, s? se opreasc? sau nu asupra unei c?r?i, anchete sociologice, asupra unui eveniment din trecutul disciplinei), modelul ra?ionalit??îi axiologice (alege din trecutul disciplinei �n func?ie de principii, valori) G. Simmel spunea c? istoria disciplinei noastre este ?i produsul celui care o cunoa?te ?i o prezint?, dar nu este o istorie pur subiectiv? fiindc? istoricul are �capacitate suprasubiectiv?�. Istoricul este cel care imprim? istoriei unitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
jum?ț??i de veac�, sau �sociologismul a predominat �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea, dar ?i-a pierdut din influen?? �n secolul XX� dac? nu face lista tuturor autorilor ce ?i-au adus o contribu?ie �n domeniu (sigur c? acest lucru nu-l poate face un singur om, ci o echip?) urm?rîndu-i �n diferite spa?îi sociale, �n diferite epoci, pe �?coli na?ionale�, �orient?ri� etc. ?i nu ierarhizeaz? contribu?ia lor dup
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
iuni (franceze) ?i unui mediu intelectual (european). A?adar s�nt implică?i �n istoria pe care au scris-o că subiec?i cunosc?tori ai socioumanului ce fac parte din realitatea pe care o studiaz? sociologia. Nici aceast? �observa?ie� nu ?tirbe?te din meritele întreprinderii lor, care implic? o metodologie constructivist? de cunoa?tere: faptul semnificativ pentru devenirea istoric? ?i cotidian? a sociologiei este considerat �n articulare cu �ntreaga ?es?tur? social? a contextului local ?i macrosocietal. A? numi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dac? s�nt �n confuzie ?i contradic?îi, �?i bulverseaz? chiar ?i convingerile cele mai stabile. Reac?iile celor de atunci dovedesc c? se transformau mentalit??ile din moment ce �ncepeau s? cread? c? societatea este f?cut? de indivizi prin revolu?ie � care poate fi condamnabil?: ��dac? duce societatea cu via?? �civilizat?� �ntr-un �haos originar� din care umanitatea a ie?i cu greu, ��dac? se bazeaz? pe specula?iile celor care dispre?uiesc �realit??ile� (�voin?a popular?� poate fi o expresie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ezare institu?ional?. Schimburile internă?ionale �ntre sociologi s-au multiplicat. Disciplină se dezvolt?. Ț�nnies distinge voin?a �nr?d?cinat? �n natură organic? ?i instinctiv? ?i cea care implic? reflexia ?i spiritul de decizie, iar �n aceast? opozi?ie afl? sursă comunit??îi � caracterizate prin spirit de familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini, �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i ritmat de activit??ile agricole ?i artizanale, ?i a societ??îi spa?iului urban care favorizeaz? dezvoltarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
socializarea, organizarea etc., independent de con?inutul acestora. Weber doteaz? sociologia cu un cadru conceptual ?i o define?te ca fiind �comprehensiv?�, adic? urm?re?te sensul vizat de c?tre unul sau mai mul?i agen?i �n func?ie de comportamentul celorlal?i. Ra?ionalizarea lumii este �nscris? �n profunzimile civiliza?iei occidentale, iar un element decisiv pentru această a fost etică protestant?. Durkheim a reu?it s? prezinte sociologia că pe o ?tiin?? general? a socialului. �n Despre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi f?cute a?ez?mintelor sale publice. �n zorii secolului XX disciplină are autoritate, are mijloace de a difuza propriile lucr?ri, are instrumente specifice. �n Belgia, sociologia este o ?tiin?? social? aplicat?, �n Rusia, �ntre ?tiin?? ?i revolu?ie g�ndirea social? este marcat? de circumstan?ele politice, �n Italia, se fac pa?i importan?i prin sociologia paretian?, m?re?ia sociologiei britanice se leag? de London School of Economics. �n �lumea nou?�, ?tiin?a nou?, sociologia se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
datorit? efectelor condi?iilor politice, economice ?i sociale asupra lor. Instalarea comunismului sovietic, izbucnirea crizei economice mondiale, ascensiunea fascismelor europene constituie cadrele �n care sociologia a trecut probe cruciale. Sociologia francez? f?r? Durkheim supravie?uie?te un timp gra?ie durkheimienilor, dar dezbin?rile interne ?i evolu?ia climatului politic ?i social �i vor precipita declinul care va afecta �ntreaga disciplin?. Seac? ?i izvorul stimul?rîi intelectuale ce �l constituise odinioar? cererea politic? forțe de legitimare ?tiin?ific? a idealurilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tip de individ � criminalul, cer?etorul că ?i omul de geniu � �?i pot afla compania care le convine. Metodele privilegiate s�nt studiul mediului, monografiile cartierelor, observă?ia participant?, analiza istoriilor vie?îi. �A doua ?coal? de la Chicago� cere aten?ie la fenomenele interac?iunii sociale. La Universitatea Columbia se face �studiul comunit??ilor�. Șo?îi Lynd fac monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană � considerat un microcosmos semnificativ al societ??îi americane �n �ntregul ei � pe care �l vor boteza
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntrebe asupra temeiului postulatelor func?ionaliste. �Sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator �n C. Wright Mills care denun?? alienarea claselor mijlocii, c�rd??ia elitelor economice, politice ?i militare etc. ?i �n Fran?a se afirm? o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii realit??îi sociale, sociologia fiind acum mai sensibil? la mizele empirice dec�ț la �sirenele teoretice�. Institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) dau sociologiei noi comenzi de cercetare, finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologia fiind acum mai sensibil? la mizele empirice dec�ț la �sirenele teoretice�. Institu?iile internă?ionale (CEE ?i UNESCO) dau sociologiei noi comenzi de cercetare, finan??rile americane venite de la Ford, Rockefeller sau Kodak o �nt?resc. Aceast? reconstruc?ie a sociologiei nu se face �ntr-un mediu cu totul favorabil �ns?. Partidul comunist la care ader? sau cu care simpatizeaz? numero?i intelectuali condamn? sociologia (care� comitea crimă de a concura marxismul ?i de a fi de inspiră?ie nord-american
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reconstruc?ie a sociologiei nu se face �ntr-un mediu cu totul favorabil �ns?. Partidul comunist la care ader? sau cu care simpatizeaz? numero?i intelectuali condamn? sociologia (care� comitea crimă de a concura marxismul ?i de a fi de inspiră?ie nord-american?). Sociologia nu se bucură nici de gra?iile filosofiei care nu era de acord cu �tratarea faptelor sociale că lucruri�. Profesorii universit??îi au manifestat ?i ei dispre? pentru sociologia care pretindea s? se emancipeze fă?? de disciplinele �clasice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]