6,318 matches
-
ocnele de la Telega, iar la sfârșitul secolului al XVII-lea și păcura. Companii petroliere americane își fac simțite prezența tot la sfârșitul secolului XIX-lea și contribuie la explozia economică în zonă. Apogeul exploatării „aurului negru” îl constituie perioada marilor erupții naturale libere, de după 1907 și până la izbucnirea Primului Război Mondial. Erupțiile de petrol din sonde, foarte spectaculoase, duceau însă la importante pierderi, deoarece producătorii nu erau pregătiți pentru a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberată, deseori izbucnind și incendii
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
-lea și păcura. Companii petroliere americane își fac simțite prezența tot la sfârșitul secolului XIX-lea și contribuie la explozia economică în zonă. Apogeul exploatării „aurului negru” îl constituie perioada marilor erupții naturale libere, de după 1907 și până la izbucnirea Primului Război Mondial. Erupțiile de petrol din sonde, foarte spectaculoase, duceau însă la importante pierderi, deoarece producătorii nu erau pregătiți pentru a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberată, deseori izbucnind și incendii devastatoare. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
din era pliocenă târzie și din cuaternar, și anume alternarea de piroclastiți (sediment vulcanic) și avluviuni fine de fluviu. În urma cercetărilor hidrologice s-a stabilit faptul, că în bazin, de-a lungul cursului râului Mureș, se găsesc pe unele porțiuni erupții de bioxid de carbon, care se amestecă permanent cu apa din pământ. Acest lucru se întâmplă mai ales pe porțiunea Voșlobeni - Suseni - Ciumani - Remetea, unde pe anumite arii sunt și mofete pe zona bălții Mureșului. În Remetea, apa minerală este
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
renumiți, cum ar fi contele István Károlyi și prințul Alajos Esterházy. În Gurghiu au avut castele și familia regală română și regentul Miklós Horthy. Din Remetea se poate accesa Giughiul de Nord. Munții cu marginile abrupte și prăpăstioase, sunt rămășițele erupțiilor vulcanice. Crestele acestor munți stăpânesc întreaga regiune. Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de lege
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
terase și culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut în urma erupțiilor vulcanice neogene care au dat naștere lanțului de munți Oaș, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita. Aceștia sunt alcătuiți din andezite, ridite criolite, bazalte și aglomerate. Geologii acceptă ideea că înaintea formării acestui lanț vulcanic, întreaga regiune fusese o câmpie aluvionară, situată
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit "Ciomatu Mare" (în ), din masivul vulcanic "Puciosu", locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice. Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana. Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate, diverși cercetători estimând că ultima erupție a avut loc cu 32.000 de ani în urmă (Juvigne et al. 1994), cu 10.500 de ani în urmă (Morya et al. 1996) sau chiar 9.800 de ani în urmă (Magyari et al. 2006). Studiile palinologice, având
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
Materialele expulzate prin erupții se depun în jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alcătuit din coș, crater și con. Coșul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de liniște și după stingerea vulcanului, în coș rămân lave sau "piroclastite
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată și din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activității vulcanice și apoi de evoluția subaeriană a eroziunii. Conurile sunt rezultatul erupțiilor de lavă acidă-vâscoasă, cu multă silice și cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate pe anumite areale și îmbracă forme diferite, după tipul de erupție și după natura rocilor constituente. Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian și vulcanian
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
tipul activității vulcanice și apoi de evoluția subaeriană a eroziunii. Conurile sunt rezultatul erupțiilor de lavă acidă-vâscoasă, cu multă silice și cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate pe anumite areale și îmbracă forme diferite, după tipul de erupție și după natura rocilor constituente. Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian și vulcanian, sunt formate din îngrămădirea piroclastitelor în jurul coșului și craterului. Ele se dispun în straturi înclinate către periferia conului. Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe, lapili) au craterul
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe, lapili) au craterul de formă cilindrică și un diametru mic, iar conurile din cenușă au craterul ca o pâlnie largă. Sunt alcătuite din straturi alternante de lavă și piroclastite, rezultate din faze diferite de erupții. Un con simplu de stratovulcan are pante concave și un crater larg, ca o pâlnie. Dacă conul crește în înălțime, se deschid crăpături radiare prin care curg erupții laterale. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare), care pot
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
din straturi alternante de lavă și piroclastite, rezultate din faze diferite de erupții. Un con simplu de stratovulcan are pante concave și un crater larg, ca o pâlnie. Dacă conul crește în înălțime, se deschid crăpături radiare prin care curg erupții laterale. Acestea construiesc o serie de conuri adventive (conuri secundare), care pot ajunge la dimensiuni considerabile. Stratovulcanii mari sunt afectați de falii și fisuri pe diferite direcții. Asemenea conuri posedă un adevărat schelet de rezistență, format prin consolidarea lavelor în
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
creștere a vitezei de curgere a lavei fluide interioare - lave cordate - încrețiri superficiale ale crustei vâscoase - creste de presiune - rezultate prin boltirea crustei superficiale prin presiunea lavei fluide subcrustale - hornito - acumulări bulgăroase de lavă în jurul unor mici cratere formate de erupțiile violente ale gazelor conținute de curentul incandescent subcrustal - pustule sau blister - bule rezultate în urma degajării vaporilor de apă în timpul trecerii lavei incandescente peste o zonă mlăștinoasă sau peste cursurile de apă - tunele bazaltice - rezultate în urma evacuării lavei fluide de sub crusta
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
de răcire. La răcire rapidă se formează o structură lamelară paralelă cu suprafața. Se caracterizează prin conuri foarte mari, în parte submarine. Insula Hawaii este constituită aproape în întregime din curgeri suprapuse de lavă bazaltică, emise de cinci centre de erupție: (Kohala, Hualalai, Mauna Kea, Mauna Loa și Kilauea), dintre care ultimele două sunt în activitate. La Mauna Loa conul principal are o înălțime de 4162 m, iar cu partea submersă ajunge până la 9000 m. Diametrul bazei, la nivelul mării este
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
mici, le lipsește platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse, formate prin revărsări produse în lungul unor mari crăpături liniare. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupții liniare. Pe linia Laki, deschisă în anul 1783, cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu înălțimi până la 150 m și alte 60 conuri mai mici. Cu timpul activitatea vulcanică s-a restrâns
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
alte 60 conuri mai mici. Cu timpul activitatea vulcanică s-a restrâns în jurul câtorva centre. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase și în general la erupțiile bogate în emisii violente de gaze. Exploziile și prăbușirile care însoțesc erupțiile dau naștere la câteva tipuri de excavațiuni: cratere simple, caldere, maare. Au formă de pâlnie și rezultă prin explozii puternice. Mărimea lor este direct proporțională cu intensitatea erupției
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
în jurul câtorva centre. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase și în general la erupțiile bogate în emisii violente de gaze. Exploziile și prăbușirile care însoțesc erupțiile dau naștere la câteva tipuri de excavațiuni: cratere simple, caldere, maare. Au formă de pâlnie și rezultă prin explozii puternice. Mărimea lor este direct proporțională cu intensitatea erupției. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sfărâmături și la stratovulcani
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
erupțiile bogate în emisii violente de gaze. Exploziile și prăbușirile care însoțesc erupțiile dau naștere la câteva tipuri de excavațiuni: cratere simple, caldere, maare. Au formă de pâlnie și rezultă prin explozii puternice. Mărimea lor este direct proporțională cu intensitatea erupției. Se întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sfărâmături și la stratovulcani. Modelarea versanților se face prin alunecări, prăbușiri, solifluxiune și șiroire. De multe ori în interiorul acestor cratere se formează lacuri. La vulcanii activi, o nouă explozie reactivează și intensifică
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
porțiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular, în interiorul căruia se pot forma ulterior, conuri vulcanice mai mici. După formă și geneză se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogenă se formează printr-o prăbușire rezultată în urma unei singure erupții. Este un crater uriaș, situat în partea centrală a conului. Caldera poligenă mult mai mare, implică distrugerea aproape completă a conului vulcanic. Se formează în urma mai multor erupții, care creează și mici caldeire periferice, ce festonează caldera principală. Caldera inelară
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
tipuri: Caldera monogenă se formează printr-o prăbușire rezultată în urma unei singure erupții. Este un crater uriaș, situat în partea centrală a conului. Caldera poligenă mult mai mare, implică distrugerea aproape completă a conului vulcanic. Se formează în urma mai multor erupții, care creează și mici caldeire periferice, ce festonează caldera principală. Caldera inelară presupune în plus o nouă fază de erupții, ce dă naștere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. Apare o depresiune inelară, ce la Vezuviu poartă numele
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
centrală a conului. Caldera poligenă mult mai mare, implică distrugerea aproape completă a conului vulcanic. Se formează în urma mai multor erupții, care creează și mici caldeire periferice, ce festonează caldera principală. Caldera inelară presupune în plus o nouă fază de erupții, ce dă naștere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. Apare o depresiune inelară, ce la Vezuviu poartă numele de Atrio del Cavallo, de unde s-a generalizat denumirea de atrio, iar creasta ce o închide se numește somma (Somma
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
în condiții normale este de câțiva metri). În zona de țărm, valurile se manifestă prin trei procese: În afara valurilor provocate de vânt, numite și valuri de oscilație, mai au importanță și valurile de translație, solitare, provocate de cutremure, alunecări și erupții submarine sau de prăbușirea unor blocuri masive de gheață. Acestea se propagă pe distanțe mari, cu viteze de mai multe sute de km/h, au înălțimi de 25-30 m, lungimi de câteva sute de metri și provoacă dezastre la atingerea
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
în golurile carstice. După specificul alimentării și funcționarii, se grupează în: efemere, periodice și permanente. a)Izvoarele efemere (ocazionale) functionează după ploi sau după topirea zăpezii și sunt caracteristice carstului superficial. b)Izvoarele periodice (cu sifonaj, intermitente) se caracterizează prin erupții ale apei și se subîmpart în: izbucuri și estavele. - izbucurile au la baza principiul sifonajului. În golurile carstice se acumulează apă până la un anumit nivel (de evacuare); de la acesta izvorul prezintă scurgere până când apa atinge nivelul de oprire, în golul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
este cel mai înalt vulcan din acest complex, este cel mai cunoscut, si de multe ori, întreaga regiune este cunoscută sub denumirea de "Bromo". Înainte, a fost un singur vulcan imens Tengger, în urmă cu milioane de ani, iar după erupție, s-a format o "mare" de nisip vulcanic și au apărut trei vulcani mai mici Bromo, Kursi( în indonezină "scaun"), Batok (în indoneziana "piatră"). Marea de nisip cu un diametru de 10 km, a fost strict protejată de lege încă
Bromo () [Corola-website/Science/301012_a_302341]
-
acestea au apărut urme de petrol. Găsindu-se petrol în cantități mari și de calitate foarte buna s-a început forarea pe tot teritoriul comunei Icoana, ajungându-se la peste 200 de sonde. La început extracția petrolului se făcea prin erupție naturală, dar astăzi majoritatea sondelor extrag petrol cu ajutorul pompelor. Pe lângă acest prețios combustibil se mai extrage și gazul de sonda. Pe teritoriul comunei se poate construi o stație de benzinărie unde sa se separe țițeiul de apă, iar restul de
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]