24,599 matches
-
în redefinirea teoriei liberale din relațiile internaționale. Liberalismul este piedica din calea realismului în lucrarea lui Morgenthau Scientific Man Versus Power Politics (1946). Wendt (1999, p. 39) și Moravcsik (1997, p. 514) au în comun dorința de a scăpa de eticheta pe care fiecare și-o aplică singur - idealist și, respectiv, liberal -, de asocierile normative, într-o tentativă de a crea o știință socială „științifică” și lipsită de conotații valorice. Amândoi încearcă, de fapt, să reabiliteze termenii idealism și liberalism (deși
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înțelege că rolul liderului în elaborarea, transmiterea, punerea lor în aplicare este enorm). 2) Comunicarea autentică - presupunând primirea și transmiterea feedbackului (a criticilor și complimentelor cu efecte pozitive atât asupra sa, cât și asupra colaboratorilor și subordonaților săi), lupta contra etichetelor, dezvoltarea capacității de a asculta, care depinde de autenticitatea și deschiderea individului etc. 3) Elaborarea stilului eficacității personale - a fi eficace nu înseamnă a face mult în timp scurt, ci a face ceva cu stil; dacă rezultatele bune obținute sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un alt grup, el s-ar putea să aibă dificultăți cu noul șef). Printre modalitățile de soluționare a conflictelor de rol intersubiective se enumeră: tactul (permite reducerea și controlarea agresivității); solicitudinea pentru sentimentele altuia ( poate masca agresivitatea și evita conflictul); eticheta (cu rol relativ rigid și strict codificat asigură depășirea unor indecizii de rol); convenționalizarea relațiilor umane (camuflează multe ambiguități și inconsistențe în sistemele de roluri); ruperea relațiilor de rol (ușor de aplicat în grupurile de prieteni, în familie, dar greu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
multe țări referindu ne la lege este interzisă căsătoria între frați sau alte grade de rudenie. Legile pot determina interelațiile umane, dar nu se pot ocupa de fiecare tip de comportament individual în parte, ori de modalitățile de manipulare umană. Eticheta constituie un summum de reguli. Regulile etichetei sunt similare cu regulile de interrelație, intercomunicare umană dar au funcția de a ne ajuta să evităm ofensele, jignirile etc. ele reglează tiparele de conduită în situații particulare. Moralitatea este implicată în interrelaționarea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
interzisă căsătoria între frați sau alte grade de rudenie. Legile pot determina interelațiile umane, dar nu se pot ocupa de fiecare tip de comportament individual în parte, ori de modalitățile de manipulare umană. Eticheta constituie un summum de reguli. Regulile etichetei sunt similare cu regulile de interrelație, intercomunicare umană dar au funcția de a ne ajuta să evităm ofensele, jignirile etc. ele reglează tiparele de conduită în situații particulare. Moralitatea este implicată în interrelaționarea umană ca multe din regulile de comunicare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
chiar dacă atributele atașate acestora sunt pozitive, este o procedură stereotipă și neproductivă în procesul de intercunoaștere și comunicare. O dată ce am etichetat o persoană, este dificil să o mai percepem în totalitatea ei. În schimb, avem tendința de a vedea numai eticheta și nu persoana. Acest stil de comunicare provoacă defensivitatea interlocutorului, care încearcă să se apere, discuția abătându-se de la problemele ce trebuie rezolvate de fapt. Comunicarea dogmatică Indivizii cu vederi înguste, incapabili să accepte punctele de vedere ale celorlalți, au
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
unui grup) și mai mult factorilor de situație. Există destul de mulți indivizi care, În anumite contexte, par „rasiști”, conform criteriilor acceptate ca definitorii pentru ceea ce Înseamnă a fi „rasist”: acesta nu este Însă un motiv pentru a le aplica o etichetă, pentru a-i Închide pentru totdeauna În Închisoarea presupusei lor „naturi corupte”, pentru a-i reduce la starea de reprezentanți ai unui tip esențial, „rasistul”, sau de Întruchipări ale rasismului. În loc să-i declarăm pe „rasiști” ca ținând de o anumită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar trebui oare să se arate mixofil În toate privințele? Simplismul nu este niciodată cel mai bun sfătuitor: nu este suficient să susții opusul unei teze pentru a o combate În mod eficient. În fața vechiului rasism bio-inegalitarist, egalitarismul radical, cu etichetă științifică sau nu, ținea de iluzia militantă; În fața noului rasism care proclamă diferența, amestecarea obligatorie Îi orbește pe cei care se bizuie pe ea pentru a fi cu conștiința liniștită. Să fim sinceri: În fața neorasismului cultural și promotor al diferenței
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inevitabile. Asemenea spații nu pot fi bricolate, nici măcar cu toată bunăvoința din lume, așa cum se bricolează un proiect de vacanță sau chiar o Întoarcere la propriile „rădăcini”. Fără a duce neapărat la un metisaj care să nu fie decât o etichetă comodă lipită pe niște produse destinate unei piețe În plină expansiune, multiculturalismul se bazează pe un bricolaj al tranzacțiilor Între societatea-gazdă și societatea-oaspete (mai mult sau mai puțin bine primită, În funcție de originile sale geografice), care nu se manifestă doar la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un loc determinant În viața socială, suntem condamnați să reducem, Într-o optică behavioristă, complexitatea comportamentelor la simpla descriere a subiectului observat (Dumont, 1966, pp. 309-314). Astfel, ni se pare legitim să refuzăm Egiptului antic, Antichității clasice și Evului Mediu eticheta de regimuri de castă, așa cum arată și Célestin Bouglé Într-o lucrare fundamentală publicată În 1908. De ce nu putem aplica această etichetă regimului feudal? Pentru că acest regim permitea exprimarea individualismului, astfel Încât existau destine individuale; În plus, ierarhia ereditară putea fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dumont, 1966, pp. 309-314). Astfel, ni se pare legitim să refuzăm Egiptului antic, Antichității clasice și Evului Mediu eticheta de regimuri de castă, așa cum arată și Célestin Bouglé Într-o lucrare fundamentală publicată În 1908. De ce nu putem aplica această etichetă regimului feudal? Pentru că acest regim permitea exprimarea individualismului, astfel Încât existau destine individuale; În plus, ierarhia ereditară putea fi bulversată. Aceleași observații sunt valabile și pentru Antichitatea clasică: chiar dacă cele trei elemente sunt neîndoios prezente, „era tocmai destinul și, Într-un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alte tipologii sau Împărțiri. Emile Durkheim va vorbi despre solidaritate mecanică și organică, Max Weber despre „comunalizare” (Vergemeinschaftung) și „sociație” (Vergesellschaftung), Georg Simmel despre similitudini generale sau particulare, Charles Colley despre o asociere primară și una secundară etc. Astfel de etichete nu au fost niciodată „pure” sau univoce și nu trebuie Înțelese literal, ci interpretate cu discernământ, În manieră euristică. Mai recent, termenul de „comunitate” a Început să fie utilizat În contexte foarte diferite, legate de cetățenie (Dominique Schnapper), de meserie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unor comportamente care constituie infracțiuni relativ grave (aprinderea conținutului pubelelor, cererea de a ți se livra o pizza... În clasă, În timpul orei). În ambele cazuri, se dezvoltă un sentiment de impunitate, din moment ce societatea nu reacționează În nici un fel. Prost definită, eticheta contribuie la mascarea detaliilor. Borot reperează trei efecte ale acestui proces de estompare: ă o astfel de abordare justifică recurgerea la un subiect colectiv, ceea ce contribuie la dizolvarea responsabilității individuale pentru actul de incivilitate. Se poate observa legătura cu gândirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
copilul poate fi „necivilizat” din spirit de imitație, ca reacție sau, În sfârșit, ca provocare. Răspunsul trebuie să fie În acest caz de ordin preventiv: actele de violență sunt deja previzibile. Cum putem spera să luptăm În mod eficient Împotriva „etichetelor” dacă pretutindeni domnește demagogia „spiritului tineresc”?; ă În sfârșit, o faptă poate fi „necivilizată” din dorința de a face rău; aceasta trebuie să atragă după sine o sancțiune fermă și clar explicată. Nu trebuie să ezităm În asemenea cazuri să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din acest punct de vedere, devianța și, implicit, marginalitatea care rezultă de aici nu sunt o proprietate caracteristică acțiunilor unei persoane,ci mai curând consecința reacțiilor celorlalți la aceste acțiuni. Prin urmare, deviantul este cel căruia i se aplică această etichetă, iar comportamentul deviant este cel pe care colectivitatea Îl etichetează ca atare. De fapt, avem de-a face cu o interacțiune Între marginali și conformiști. Din această perspectivă, pentru a Înțelege natura Însăși a acestui proces, este necesar să cunoaștem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Prin urmare, el va fi respins, astfel că singura apartenență la care va mai avea acces va fi apartenența la mediul tinerilor marginali. Lemert a făcut distincție Între devianțe primare, respectiv actul transgresiunii, și devianțe secundare, care trimit la acceptarea etichetei de către individul astfel desemnat (Lemert, 1951 și 1967). Această nouă perspectivă În studiul marginalilor va dobândi forță În perioada anilor ’60 și va exercita o influență considerabilă asupra cercetărilor viitoare. În continuare, se va acorda atenție nu atât cauzelor marginalității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și nu de bretonă sau de corsicană) și, În același timp, minoritară pentru că este de religie protestantă (și nu catolică). Or, așa cum am văzut În exemplul provinciei Québec, adesea este suficient să schimbi scara pentru a pune sub semnul Întrebării etichetele: aceeași persoană poate trăi Într-o localitate din Languedoc cu puternică tradiție protestantă, fiind astfel majoritară și În planul religiei; În același timp, la scara Uniunii Europene, ea nu mai este majoritară În plan lingvistic. Pe scurt, conceptul Însuși de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestora), În măsura În care sunt fie asemănătoare, fie diferite, fie echivalente unele cu altele pentru acțiunea, intențiile sau atitudinile unui individ” (Tajfel, 1972, p. 272). Categorisirea este definită ca o tendință de schematizare. În comunicarea intergrup, ea se traduce prin atribuirea de etichete caricaturale de către un grup altui grup. Acest fenomen se sprijină pe sentimentul tipic al unei comunități care se consideră punctul de referință față de care trebuie evaluate obiectele interne sau externe. Ceea ce presupune că, dacă un grup (sau un individ care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numai în sondaje, dar și în momentul care contează cu adevărat, adică la alegeri. Partidul Noua Generație evită astfel analizele de fond, cele care îl pot prezenta cu adevărat opiniei publice, cele care pot duce informația corectă în zona electoratului. Eticheta „mai bun decât PRM“ nu spune, de fapt, nimic despre ceea ce înseamnă, cu adevărat, PNG. Nu spune nimic despre un lider care amenință că-i va „executa“ pe microbiștii recalcitranți, care vinde iluzii abracadabrante sub stindardul unei autorități împinse până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Codruț 23 mai 2006 Câteva mici, dar dese, enervări cotidiene (sau bolile orașului București): - Parcarea imenselor jeep-uri 4x4, 16x16 etc. de-a latul trotuarului, astfel încât amărâții care se încăpățânează să rămână pietoni se amestecă cu autobuzele, asfaltul și mașinile. - Etichetele cu „vând apartament“ sau eternul „sap puțuri de mică și mare adâncime“, lipite pe stâlpii (plăcuțele) indicatoare din stațiile de autobuz, într-un total dispreț față de cei care nu cunosc orașul, RATB-ul etc. Unul dintre primele anunțuri pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
lunii urma să viziteze Muzeul Național cu pricina. La toate argumentele și întrebările lui i s-a răspuns cu un NU ferm și politicos. Însă a putut fotografia tablourile care erau proprietatea muzeului, astfel încât ne distram întrebându-ne Cele cu eticheta albă sau galbenă pot fi fotografiate? Enervantă a fost întâlnirea cu țiganii... O altă marotă cu care a fost hrănit occidentalul, mai ales dacă el este fotoreporter, este cea legată de țigani, minoritate care de ceva timp a devenit cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Clark la domiciliul acesteia din Cornish, Maine. Mă numesc Robert Atkinson și înregistrăm caseta cu numărul 96.7a”. Aceasta poate servi și ca o verificare finală a reportofonului înainte de a porni înregistrarea. Apoi, lipiți pe partea A a casetei o etichetă cu aceste informații și începeți interviul. Asigurați-vă că ați făcut același lucru și cu partea B a casetei și cu a doua casetă, dacă o veți folosi (Ives, 1974). Înregistrați povestirea Veți asista persoanele intervievate pentru a descoperi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de nu i-aș privi lungindu-mi gâtul în sus. Într-o încăpere alăturată, o fată cu batic în cap lucrează migăloasă la o vioară; din când în când, înmoaie un șervețel într-un borcan cu apă, ce încă poartă eticheta de „Roșii în bulion“, de la Buftea. Lângă ea, un pian dezmembrat - ah, cât seamănă cu cel folosit de japonezi în Unchiul Vanea, cel dintre-ale cărui clape prăfuite creștea grâul! -, așteptând să fie readus la viață de mâinile dibace ale unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
discursului în care apare. Caracterul circular al referinței deictice ilustrează fenomenul reflexivității enunțării (în logică deicticele fiind de altfel desemnate prin termenul token-reflexives). În literatura de specialitate, terminologia specifică acestei clase de cuvinte este departe de a fi unitară, numeroase etichete concurînd, cu diverse grade de echivalență termenul deictic: ambreior, shifter, token reflexive, expresie sui-referențială, indicator, simbol indexical. Unități indispensabile în orice limbă, asigurînd desemnarea vorbitorului ca atare și poziționarea sa față de ceilalți, în timp și în spațiu (eu, tu, aici
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
avînd rolul de simbol arbitrar al unui lexem. V. cuvînt, morfem, termen. COSERIU 1964; DÖRSCHNER 1996 ; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. VI LEXICALIZARE. Proces lingvistic de codare (codificare) care constă în crearea unei noi unități lexematice (cuvînt sau sintagmă), prin atribuirea de etichete lexicale cu cuvintele unei limbi înțelese ca o intersecție de relații (fonetice, morfologice, sintactice, semantice), în care este antrenat raportul dintre gramatică și lexic. Într-o interpretare specializată, lexicalizarea este procesul lingvistic prin care o sintagmă constituită din morfeme libere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]