4,693 matches
-
observație; - verbul este utilizat la pers. a III-a; - detașarea naratorului; B. a. realistă: fapte și întâmplări reale sau posibile; b. fantastică: intervenția miraculosului; a supranaturalului; c. istorică: inspirată din trecut; accentul cade pe evocare; d. memorialistică: axată tot pe evocare, (dar) a drumului formării unui personaj; e. psihologică: analiza stărilor sufletești ele personajelor; f. didactică. C. a. simplă: liniară, axată pe un conflict central; b. complexă: ramificată, bazată pe interferența conflictelor. Alte caracteristici: - la nivel morfologic:accentul cade pe verb
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
2. atitudinea față de evenimente, față de viață etc.; 3. convingeri, idealuri etc.; 4. sentimente, noblețea sau nimicnicia etc.; 5. prin ticuri, formule fixe, stereotipii etc. 3. procedee ale portretizării: - descrierea; paralela; - dialog; antiteza; - monologul interior; sugestia și aluzia; - analiza psihologică; definiția; - evocarea; gradația; etc. Alte obiective, de urmărit: 1. rolul amănuntului (ne)semnificativ: gesturi, ticuri, vestimentația etc.; - întrepătrunderea elementelor de portret fizic cu acelea de portret moral;de portret dinamic cu acelea de portret static etc.; 2. intenția autorului față de personaj; - intenția
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dispoziția lăuntrică umană este aceea ce dă acordurile conclusive; - pastelul reflectă trăiri profunde în fața spectacolului naturii; propune indirect, un ideal de viață, de regulă bazat pe echilibru și armonie; (!!) cum este însăși natura; de unde rolul terapeutic al pastelului; - pastelul propune evocarea naturii, a anotimpurilor, a unei anumite geografii poetice; - contemplarea naturii sub aspecte diverse (deci: prilejul unei strări de extaz, dar și de meditație); - peisajul este poetizat, interiorizat, asumat; deci, ridicat la expresia unei valori psihice, sufletești; de aceea tabloul naturii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
atașament și admirație; - predomină adresarea directă, prin folosirea pronumelor de persoana a II-a singular, a formelor verbale corespunzătoare; - uneori, chiar titlul conține cuvântul „odă, de regulă dezvăluind intenția poetului de a defini liric, subiectivat, noțiunea supusă admirației;modalități artistice: evocarea, invocația artistică, adresarea directă, descrierea, monologul liric, etc. Teme: a. apărarea patriei; b. salvarea patriei; c. eliberarea patriei; d. cultul eroilor; e. iubirea; f. natura, etc. - sentimentul patriotic este des exprimat;iubirea de popor împrumută: a. o intensă vibrație lirică
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
național sau internațional); - de aceea, solemne sunt și elementele compoziționale: ritm, rimă, vocabular, etc.; - gândul este însoțit de emoții puternice, întrucât este absorbit într-o trăire lirică intensă; - din punct de vedere compozițional, se constituie dintr-un șir de îndemnuri, evocări, preamăriri; - evocarea este procedeul artistic de bază; - uneori, începe cu o invicație retorică; adeseori poate căpăta accente de meditație;atitudine solemnă și gravă în fața marilor evenimente evocate / invocate; de aici rezultă și caracterul solemn și moralizator al versurilor;se folosește
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
internațional); - de aceea, solemne sunt și elementele compoziționale: ritm, rimă, vocabular, etc.; - gândul este însoțit de emoții puternice, întrucât este absorbit într-o trăire lirică intensă; - din punct de vedere compozițional, se constituie dintr-un șir de îndemnuri, evocări, preamăriri; - evocarea este procedeul artistic de bază; - uneori, începe cu o invicație retorică; adeseori poate căpăta accente de meditație;atitudine solemnă și gravă în fața marilor evenimente evocate / invocate; de aici rezultă și caracterul solemn și moralizator al versurilor;se folosește stilul grandios
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
calde și melosul e anunțat, fie cât de firav, în unele versuri, precum cele din Prinos de cântec, după cum lirismul imnic, de slăvire a înaintașilor prin acest „prinos”, nu e fără legătură cu lirica viitoare a poetului scufundat în voluptatea evocării unor dulci timpuri și figuri. Imaginea adevăratului A. începe să se limpezească odată cu volumul Cartea de lângă inimă (1959), urmat de Constelația lirei (1963), unde versificația militantului e tot mai clar „subminată” de arta poetică a estetului, iar mult solicitata implicare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
am să te-ascult încet, nespus de-ncet / când timpul vine calm și trece peste.” Iubitorul de clasicități se dezvăluie ca un sentimental, un trubadur autohton, boem balcanic al unui Levant mirific, de „amiezi valahe cu fluturi și fântâni”. Adesea evocarea folosește sugestia livrescă, uzează de intertext, găsește prototipul frumosului natural în artă („Te-aștept să vii și tu, ca dintr-o stampă / sau ca din vechi lecturi”). Livrescul nu e însă prilej de paradă a unei erudiții reci, ci trăire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
alcătui o cronică a acestei celebre familii care a dat cinci scriitori. Accentul cade pe mărturisirile obținute de la urmași ai familiei, de la notabilități ale orașului, chiar de la oameni modești. Sunt aduse date necunoscute sau mai puțin cunoscute, care concură la evocarea epocii, a ambianței, a casei Lovineștilor. Un capitol substanțial este acela privindu-i pe Profira și pe Vasile T. Lovinescu, părinții criticului, și reconstituind atmosfera din sobra familie din strada Sucevei a Fălticenilor. Vasile T. Lovinescu, pe lângă darurile de pedagog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
memoriale la Fălticeni, extinde cercetarea urmărind destine ale unor personalități ca Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Artur Gorovei, Virgil Tempeanu, Aurel George Stino, Nicolae Labiș ș.a. Edițiile Simion Florea Marian și corespondenții săi (1991) și Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (1997) relevă, pe de o parte, universul preocupărilor etnologului bucovinean și, pe de alta, prețuirea de care s-a bucurat din partea a numeroși contemporani ai săi. SCRIERI: Știința în Bucovina. Ghid biobibliografic (în colaborare), II-III, Suceava, 1983-1984; Pagini bucovinene (1982-1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
2001; Orașul muzelor (Case și locuri memoriale la Fălticeni), îngr. Constantin Severin, pref. Constantin Ciopraga, Suceava, 2002. Ediții: Simion Florea Marian și corespondenții săi, pref. Iordan Datcu, București, 1991 (în colaborare cu Petru Froicu); Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări, Suceava, 1997. Repere bibliografice: Emil Satco, „Lovineștii” - o excelentă carte de Eugen Dimitriu, „Monitorul de Suceava”, 2001, 26 martie; Iordan Datcu, Pagini biografice despre Lovinești, ALA, 2001, 592; Ion Beldeanu, Privind dincolo de vreme, CL, 2002, 12; Gheorghe Giurcă, „Orașul muzelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
723; Perpessicius, Lecturi, 35-50; Ion Oarcăsu, „Creația îmi pare ca o continuă asceză. Confesiuni de atelier” (interviu cu Ion Vlasiu), TR, 1972, 22; Ardeleanu, „A urî”, 42-46; Vlad, Convergențe, 329-342; Dan Culcer, „În spațiu și timp”, VTRA, 1973, 8; Baltazar, Evocări, 287-301; Anton Cosma, Univers epic transilvan, VTRA, 1979, 5; Zaciu, Lancea, 33-38; Edgar Papu, O sinteză romanescă, LCF, 1984, 8; Negoiță Lăptoiu, [Ion Vlasiu], ST, 1984, 5; Călin Demetrescu, Ion Vlasiu, București, 1984; Dan Grigorescu, Autoportretul lui Ion Vlasiu, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Manolescu, Al. Rosetti și cărțile, RL, 1995, 41; Matilda Caragiu Marioțeanu, Al. Rosetti - Profesorul, RL, 1995, 41; Alex. Ștefănescu, Un incoruptibil al culturii române, RL, 1995, 41; Pavel Țugui, Un strălucit și generos cărturar, L, 1995, 42-52; Al. Rosetti în evocări, îngr. Andriana Fianu, București, 1995; Iordan Datcu, Alexandru Rosetti în scrisori către Liviu Rebreanu, L, 1996, 3; Simion, Fragmente, III, 154-162; Dicț. esențial, 723-726. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
aceeași manieră alegorică trebuie privită și acțiunea Circei de a-i transforma pe bărbați în animale, pasiunea degradându-l pe om, deposedându-l de rațiune, de ceea ce este caracteristic firii umane. Lauda adusă studiului literelor nu putea lipsi, de aceea evocarea poetesei romane Cornificia îi prilejuiește autorului șansa de a le lăuda pe femeile care se dedică cunoașterii marilor poeți. Femeile care nu au încredere în forțele proprii ar trebui să se simtă rușinate, naratorul mergând mai departe și afirmând că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a întâmplat înainte și după ce a crezut, a înțeles, și-a amintit ș.a.m.d.; dacă adesea nu o facem este pentru că avem ideea unui mecanism mintal anume, a unei activități a minții pe care le desemnează aceste expresii.30a Evocarea sau imaginarea rolurilor foarte diferite pe care le au expresiile limbajului în variate contexte ne ajută să ne împotrivim tentației puternice de a accepta că noi înțelegem o expresie doar în relația cu ceea ce se petrece în noi atunci când o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Nivelul flexiunii verbale - preponderența indicativului, a infinitivului și a condițional-optativului, precum și absența imperativului (prezent totuși În varianta didactică, prin formulări ca: subliniați, să se calculeze, fie, arătați etc.); - folosirea prezumtivului, Întâlnit mai ales În textele istorice sau În cele de evocare: (va fi avut, trebuie să fi fost); - utilizarea prezentului atemporal (mai cu seamă În textele istorice). 2.4. Nivelul sintactic - prezența raporturilor de complementaritate Între planul prim al comunicării și cel secund (putând consta Într-un citat care să susțină
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231. Giurescu, Constantin C., Istoricul orașului Brăila, Editura Științifică, București, 1968. Goia, Vistian, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX. Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967. Lascu, Stoica, Activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
personalităților doljene", p. 123. În articol nu se face precizarea dobândirii doctoratului în litere și filosofie la Universitatea Liberă din Bruxelles în 1872. 47 Vezi Lucian Predescu, Op. cît., p. 355. 48 Vistian Goia, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări istorice, ediție îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX / pp. VI-VII. 49 Ibid., pp. VIII. 50 S. Semilian (Analele Brăilei, XI, 1, 1939; Istoricul presei brăilene dela 1830 până la 1926
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ații de la 1907. El avea o clasă mijlocie, urbană și ru rală, pe care se baza întregul eșafod al statului și care a fost capabilă să mute granițele țării pe vechile ei albii. Fascinația cărții, nebănuită din titlu, emană din evocări. Dincolo de descoperir ea unui oraș în plină efervescență politică, economică, dar mai ales literară, cititorul va descoperi biografii pline de inter es și surprize, chiar unele amănunte în premieră, despre care nu s‐a scris încă prin istoriografiile din ultima
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al lui Artur Gorovei, directorul și sufletul revistei „Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda „De ce mănâncă cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor din România care îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
recenzia la „Inscripții” într‐un număr al ziarului, vedea în aceasta „un buchețel de esențe literare, emanând din truda nobilă a unui mănunchi de talentați iubitori ai artei, membrii ai cercului literar „Mihai Sadoveanu” de la puternica cetate metalurgică bârlădeană. O evocare a frumuseții de altă dată, al căror leagăn a fost Bârladul din vremuri, Bârla dul lui Vlahuță și Ibrăileanu, a lui E. Gârleanu și D. Nanu, a lui T. Pamfile și Victor Ion Popa, a lui George Tutoveanu, G.G. Ursu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s-ar fi cuvenit să fie închinat comemorării localnicului și neînlocuitului George Tutoveanu la împlinirea a 50 de ani de la plecare. De aceea și lăsăm Cronicarul de la România literară săși facă datoria: articolul care ne a atras atenția a fost evocarea lui C. D. Zeletin cu prilejul împlinirii 50 de ani de la moartea poetului G. Tutoveanu. Ceea ce este impresionant la acest medic erudit și rafinat este dozajul perfect la care ajunge îmbinând o erudiție de cuprindere enciclopedică și un simț estetic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
900 de pagini (... ...) să cucerească sufletul cititorilor săi, să sporească admirația față de vrednicii făuritori de bunuri materiale și spirituale ai Bârladului, și implicit, să mențină mereu viu dorul față de meleagurile natale...” (Vasile Ciocârlan). ...”Multe dintre materialele publicate stau sub semnul evocării, având acea tentă de realitate mâncată de timp, trecând încet, încet în amintire și legendă. ...Reprezentarea în liniile‐i principale a unuia dintre cele mai fertile ținuturi ale etnicității noastre, ținut care a dat spiritualității românești pe Dimitrie Cantemir și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
umane?” de dr. Gh.Lăzăroniu ș. a.m.d. Dincolo de noutățile editoriale am reținut diversitatea dintr-o intervenție a profesorului dr. C. Dimoftache Zeletin care deosebit de problemele medicale face trimitere la beletristica pe care o promovează Paginile...la poezie, eseu și evocare, studii de istoria culturii și filosofiei, recenziile făcute paginilor de carte ori de reviste, făcând ca publicația în cauză să rămână una din cele mai citite și bine difuzate în țară și străinătate. Scriu în revistă medici, scriitori și publiciști
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
-1970 De profesor Ștefan Cucoș și prof. Gh. Gohoreanu, cuprinde un material valoros și interesant pentru cititori. După cuvântul oficialităților prezente la ceremonia l sunt cuprinse: în partea I, relatări de la Adunarea solemnă de la Teatrul „Victor Ion Popa”, scrisori, telegrame, evocări; materi alele prezentate la sesiune de oameni de știință și cadrele didactice; sesiunea de comunicări științifice pe grupe de preocupări, creații originale scrise cu ocazia sărbătoririi Centenarului; pre zentarea școlii în actualitate, tabele cu cadrele didactice și absolvenții școlii, fotografii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]