6,812 matches
-
și metodologice ale acestei discipline a psihanalizei. În acest sens s-au putut desprinde câteva perspective mai importante, pe care linie s-au detașat linii investigative distincte și psihanaliști consacrați. În continuare vor fi evidențiate unele dintre ele. 1. Psihanaliza fidelă A fost denumită deseori și ortodoxă, credincioasă până la capăt lui Freud. Cei mai importanți reprezentanți au fost Karl Abraham (1877-1925), Ernest Jones (1879-1958) și E. Glover. Contemporan cu Jung, originar din Germania, K. Abraham a fost asistentul lui Bleuler la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din partea acelora care au emigrat din Franța. Aceasta însă nu a însemnat că psihanaliza de aici nu a avut și o identitate a sa proprie, americană, cum a fost Școala de la Chicago. Cei mai importanți reprezentanți ai Școlii din New York, fideli liniei sale inițiale, au fost R.A. Sitz și E. H. Erikson. Meritul celor doi a constat în elaborarea unei pedagogii, înscrisă în completarea psihanalizei. În America, chiar și psihanaliza cea mai ortodoxă, tindea să dobândească unele conotații sociale proprii. Ortodoximul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
elaborarea analitică nouă asupra conceptului de identitate (c). 4. Tendințe culturaliste Începând cu anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe psihanalitice. Cea mai consistentă și interesantă a fost cea culturalistă, în esență fidelă întemeietorului ei, lui S. Freud. Era o tendință de dezvoltare în care accentul era pus pe substanța subiectivă bogată a relațiilor omului cu natura și societatea. Unii dintre aceștia erau americani, alții însă erau imigranți, refugiați din fața nazismului german (Eeick
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în acea noapte de noiembrie... Oare pentru că momentul acela a coincis cu brusca schimbare a lui Tito, devenit de câteva zile inamicul numărul unu al lagărului stalinist, ceea ce a dus la o întărire a vigilenței la frontierele României, țarăsatelit rămasă fidelă lui Stalin? Oricum, asta a fost versiunea călăuzelor. Să fi fost oare înșelați, încă de la bun început, de niște aventurieri sau de niște șarlatani? N-am putut să aflăm niciodată. După o noapte înfiorătoare în care am stat culcați la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mai puțin agresive, mai ascunse. Noul viraj spre comunismul național, început de Gheorghiu Dej și exploatat din plin de Ceaușescu, din momentul instalării sale la putere în 1965, avea să se reflecte, desigur, în acea oglindă modestă, dar uimitor de fidelă: Manualul Unic de Franceză, care avea să vorbească tot mai puțin despre realizările sovietice și din ce în ce mai mult despre gloriosul Partid Comunist Român. Dar adevărata stare de spirit a românilor, după douăzeci de ani de îndoctrinare antioccidentală, prin școală, cărți, presă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ai săi (la care se adaugă sutele de mii de informatori infiltrați în toate colțurile societății), s-a manifestat ca expresia cea mai feroce, brutală și cinică a dictaturii comuniste și - în ciuda multelor sale reorganizări și reforme - ca un sprijin fidel și indispensabil puterii instalate. În ianuarie 1949 a fost creată „Miliția“, care număra la început mai mult de 40 000 de membri, folosiți pentru a controla și a teroriza populația, mai ales pe cea rurală, dar și pe cea de la
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
reality-show-ul lor favorit (Iyengar et al., 2008). Analizând consecințele asupra producerii informației, se poate observa că aceste noi obiceiuri de consum duc la creșterea partizanatelor, prezente la nivelul știrilor, cu scopul de a câștiga și de a menține un public fidel. Din acest punct de vedere, se pare că reflectările partizane din interiorul știrilor întăresc argumentul că tehnologia mai degrabă va îngusta, în loc să lărgească, orizonturile politice ale audiențelor media. Având acces la surse partizane, consumatorii media vor avea posibilitatea de a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
știri vor întâmpina tot mai multe dificultăți în tratarea expunerii la media ca potențială cauză pentru convingerile sau atitudinile politice. Așa cum accentuam anterior, dat fiind că informația poate fi cu ușurință evitată, orice instituție media încearcă să-și mențină publicul fidel; tocmai de aceea, se adresează preponderent indivizilor partizani, care au o deja o preferință politică. Faptul că membrii audienței își întăresc mai degrabă opțiuni și credințe anterioare prin consumul media, duce la o probabilitate scăzută a expunerii la mesaje divergente
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
că sunt în conflict, majoritatea politicienilor sunt prieteni sau parteneri de afaceri între ei". Pentru măsurarea variabilelor a fost folosită o scală Likert cu 7 puncte, în care 1 reprezintă "dezacord total", iar 7 "acord total". Scala a fost una fidelă, valoarea coeficientului Cronbach alfa fiind de 0.633. Pentru a treia variabilă dependentă participarea politică -, scala a fost construită pornind de la cercetările reunite în seria de studii National Elections Studies, care se realizează în Statele Unite încă din 1952 (cf. Bartels
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
atenție problemelor care îi preocupă pe oamenii ca mine"; Uneori politica mi se pare prea complicată și nu înțeleg ce se întâmplă pe plan politic"; În general cred că sunt capabil să înțeleg foarte bine politica". Scala a fost una fidelă, valoarea coeficientului Cronbach alfa fiind de 0.761. Ultimele variabile testate au fost două trăsături de personalitate, pe care le-am analizat ca având o potențială influență asupra reacțiilor la cadrajele conflictuale din știri. Am testat astfel, într-o primă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
însăși rațiunea de a fi a limbajului matematic"83. Expresie a gândirii abstracte și obiective, limbajul științific are ca scop aproprierea realității din perspectivă științifică. În vreme ce limbajul politic operează în spațiul opinabilului, limbajul științific vizează adecvarea la realitate și prezentarea fidelă a acesteia. Construcție a unei gândiri disimulate, promovând valorile grupului de putere, chiar și atunci când acestea intră în conflict flagrant cu adevărul, limbajul politic se distinge fundamental de cel științific, performat deasupra oricăror interese de grup și mobilizând toate metodele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Jurnalistul acordă atenție și poziției adoptate de marile puteri necombatante, în special politicii Imperiului Austro-Ungar care, deși se erijează în apărător al păcii, sprijină Imperiul Otoman și formulează declarații războinice la adresa României. Preocupat să ofere cititorilor o imagine cât mai fidelă a politicii internaționale, Eminescu consacră mai multe articole situației politice din Franța, Germania, Italia și Grecia. În ciuda schimbărilor care au loc în politica internă, Eminescu alocă acestora un spațiu relativ restrâns în Curierul de Iași, comparativ cu paginile dedicate subiectelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și departe de a fi o vorbă goală... agitată la momente festive! Erau constructorii unei Românii demne, deși încă vasale, în raporturile cu marile puteri, a unui stat modern tânăr, dar viguros"315. Pentru a realiza o imagine cât mai fidelă a epocii în care se afirmă ca publicist Mihai Eminescu, prezentăm succint în cele ce urmează situația politică, economică, socială și culturală din Principate. b. Crearea primelor structuri democratice în Principate. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ale ceremoniei, importanța pe care episcopii regatului franc au acordat-o botezului lui Clovis. Putem reține din acest text cîteva aspecte majore: mai întîi Clovis, în ciuda presiunilor anturajului său regina Clotilda însăși și a clerului regatului său, rămîne mult timp fidel păgînismului; apoi și cele de mai sus explică ceea ce urmează convertirea regelui franc la noua religie este însoțită în mod firesc de cea a întregului său popor, începînd cu războinicii; în sfîrșit că, imediat, Biserica subliniază importanța convertirii acestui prim
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
530 în 1200. Astfel desprinsă de lumea laică, această Biserică purificată se consacră și poate pentru prima dată în profunzime creștinării societății: operă multiformă care înglobează îngrijirea sufletelor și îngrijirea trupurilor. Îngrijirea sufletelor cu un mare efort de instruire a fidelilor, de definire a obligațiilor lor religioase care sînt codificate în 1215 la conciliul de la Latran și morale în special în domeniul vieții conjugale și de dezvoltare a unor forme de pietate cum ar fi pelerinajele. Îngrijirea trupurilor prin înmulțirea spitalelor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
succesor al său. Henric al IV-lea. Dar acesta, devenit Henric al IV-lea, rege al Franței și al Navarrei, promite în zadar să mențină religia catolică și să studieze posibilitatea de a se converti, întrucît chiar catolicii regaliști, rămași fideli lui Henric al III-lea, îl părăsesc. Noul rege trebuie așadar să se gîndească la cucerirea regatului său cu trupe protestante. El îl învinge de două ori pe ducele de Mayenne în Normandia (la Arques, septembrie 1589, la Ivry, în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Regele, care are calitățile unui mare suveran curaj fizic, spirit autoritar și bonomie, simțul demnității regale -, poate în aceste condiții să se dedice restaurării puterii monarhice și ridicării financiare și economice a regatului. El știe să se înconjoare de servitori fideli, precum protestantul Maximilien de Béthune, pe care îl va face duce de Sully, sau de catolici care i s-au raliat încă din timpul Ligii. Reluînd opera întreruptă a lui Francisc I și a lui Henric al II-lea, el
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
el] ne lasă regina, mama sa, prințesă magnanimă, deja declarată regentă pentru călăuzirea persoanei sale și a statului. Noi trebuie, deci, astăzi, să ne întoarcem privirile spre ei, pentru a le face jurămîntul întregii noastre supuneri și a sprijinului nostru fidel. În acest jurămînt, domnilor, dat fiind ceea ce sînt eu între voi, voi fi primul care o va face; mă jur în fața Dumnezeului meu; vă ofer exemplul meu. Să nu mai vorbim între noi despre hughenoți, nici despre papiști; aceste cuvinte
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și îi pune să plătească fără menajamente. În astfel de condiții se înțelege că moartea sa, survenită pe 4 decembrie 1642, a fost primită cu un sentiment de ușurare în aproape toate mediile. Ludovic al XIII-lea îi rămîne totuși fidel și continuă, cu același personal ministerial, mai ales cu italianul Mazarin, aceeași politică, atît în interior cît și în exterior. Înainte de a muri, la 14 mai 1643, regele are timp să organizeze regența fiului său în vîrstă de cinci ani
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
le veni de hac, e nevoie să fie trimiși împotriva lor 20.000 de oameni, în plin război de succesiune a Spaniei. În august 1715, pastorul Antoine Court ține, în apropiere de Nîmes, o reuniune clandestină regrupînd pastori și numeroși fideli: Biserica reformată este "replantată", politica de unitate religioasă a eșuat. Reforma catolică. În schimb, între 1661 și 1715, reforma catolică se difuzează și se înrădăcinează. Înmulțirea seminariilor este unul din aspectele cele mai importante în acest sens. Către 1700, există
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este unul din aspectele cele mai importante în acest sens. Către 1700, există cîte un seminar în majoritatea celor 130 de dioceze ale regatului. Un cler de acum încolo mai bine pregătit se poate consacra unei instruiri mai bune a fidelilor. Catehisme, pustnicii, misiuni interne, confrerii constituie tot atîtea forme de pastorale ale căror efecte sînt incontestabile: pe la 1700-1720, practica cvasi unanimă acoperă o evlavie mai profundă și mai bine înțeleasă decît cu un secol mai devreme, în ciuda supraviețuirii unor credințe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ele un rol în răspîndirea " luminilor " în Franța și în toată Europa. Strălucirea culturii franceze și limitele sale Europa franceză. Filosofii nu sînt doar gînditori; cei mai mari dintre ei, ca Voltaire, sînt scriitori remarcabili, strălucind în toate genurile și fideli lecțiilor clasicismului. Dar, oricare ar fi importanța lor, ei nu reprezintă totalitatea mișcării literare, ilustrată atît de memorialistul Saint-Simon, cît și de autorii dramatici și romancierii Lesage și Marivaux. Arhitectura rămîne fidelă tradițiilor clasice, dar decorarea și ornamentațiile sînt influențate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt scriitori remarcabili, strălucind în toate genurile și fideli lecțiilor clasicismului. Dar, oricare ar fi importanța lor, ei nu reprezintă totalitatea mișcării literare, ilustrată atît de memorialistul Saint-Simon, cît și de autorii dramatici și romancierii Lesage și Marivaux. Arhitectura rămîne fidelă tradițiilor clasice, dar decorarea și ornamentațiile sînt influențate de stilul rocaille sau rococo, care preferă liniei drepte conturul fragmentat și forma neregulată. Strălucirea în Europa a literaturii și a artei franceze este în această perioadă considerabilă. Limba franceză este utilizată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acestei nenorocite de monede de hîrtie pe care Majestatea Sa a fost obligat mai apoi să o discrediteze la 1 noiembrie 1720". După R. Lehoreau, Cérémonial de l'Eglise d'Angers, Paris, 1967, p. 286 Cronicarul angevin se face ecoul fidel al experienței lui Law așa cum a fost ea trăită în provincie. Citindu-l, înțelegem cum a putut această experiență să trezească pentru mult timp neîncrederea francezilor în privința hîrtiei monedă. DOCUMENT 2 Ludovic al XV-lea reafirmă principiile monarhiei absolute La
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dependență și fără să o împart cu cineva; faptul că numai prin autoritatea mea ofițerii curților mele procedează nu la formarea, ci la înregistrarea, publicarea și executarea legii și le este permis să-mi amintească care sînt obligațiile bunilor și fidelilor consilieri; faptul că ordinea publică emană în întregime de la mine; faptul că sînt păzitorul suprem; faptul că poporul meu și cu mine sîntem una și că drepturile și interesele națiunii, din care unii îndrăznesc să facă un corp separat de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]