6,757 matches
-
sens sau ipoteză explicativă. Pesimismul său metafizic este drastic: ființa, la nivelul mai profund pe care gândirea noastră îl sondează, nu este altceva decât haos, indiferență, declinare a nimicului în toate variațiile sale. Natura lumii este indiferența absolută, iar datoria filozofului este cel puțin să fie asemănător naturii lumii 201. Noi invocăm haosul și moartea abătute asupra acestui univers și le aplaudăm venirea.202 Viitorul va spune că adevărații clarvăzători erau anarhicii și nihiliștii 203. Principiul în jurul căruia gravitează motivele reflecției
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
după ce a înghițit un pumn de barbiturice, și-a tăiat gâtul cu o lamă pentru a-și întâlni cât mai curând cu putință sfârșitul peregrinării sale terestre. Capitolul 13 Nihilism, teologie politică, secularizare: Carl Schmitt Profanul ia în râs soluțiile filozofului pentru că nu îi cunoaște problemele. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în cultura franceză, cel puțin în cazul unor gânditori precum Camus, Bataille și mai ales Cioran, care se complac în spleen-ul lor nihilist, nu putem spune același lucru despre
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
al istoriei și al științelor umane, azi mai cu seamă cel al epistemologiei. Așadar nimic rău în faptul că astăzi și tehnica îi găzduiește întrebările. Dar riscul care intervine în această nouă împărțire în discipline și în general riscul numeroaselor filozofii la genitiv care apar în număr mare: filozofia medicinei, filozofia sportului, filozofia modei, filozofia designului, filozofia a tot și a toate este cel de a reduce reflecția filozofică la o nobilă anabază, la o retragere strategică a marilor întrebări pentru
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lume fără de noi, la un regnum hominis lipsită de suveranul său. Inițierea unei astfel de interpretări este una dintre sarcinile cele mai urgente ale unei filozofii a tehnicii la nominativ. Capitolul 16 Nihilismul în Italia Omul obișnuit rătăcește în întuneric, filozoful se înșală la lumina soarelui. Dintr-o serie de motive pe care nu este posibil să le examinăm aici, cultura filozofică italiană a fost deosebit de sensibilă la captarea manifestărilor nihilismului și cu privire la tentativa unei elaborări teoretice. Înainte de a începe, trebuie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
voind, prin sine și prin faptele sale să aducă un tribut, o jertfă sufletului și spiritului pur, românesc. Neinstruit în marile centre ale culturii universale și cerându-i-se socoteală prin și pentru aceasta, nu s-a simțit păgubit de filozofii și filozofiile lumii atâta timp cât hrana sufletească îi dilata inima, cea mai inimă din toate inimile vremii. E omenește să plângi, să blestemi și să hulești atunci când soarta nu ti-e prielnică, atunci când tot ce aveai și iubeai ți-e luat
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să simtă de timpuriu împotrivirea neevitabilă a societății pentru ca să învețe cât e de greu să-și poarte singur de grijă, să îndure lipsa și să dobândească libertatea independent“ (I. Kant, 1992, p. 23). Pentru a-și susține punctul de vedere, filozoful german propune și un set de reguli care ar trebui urmate pentru ca elevul să dobândească singur libertatea: 1. Copilul să fie lăsat liber chiar din prima sa copilărie și în toate momentele (cu excepția situațiilor în care s-ar putea răni
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vrute și nevrut e. Ca unul care știu despre ce este vorba, mărturi ses c că de mult timp nu mă mai atrag astfel de discuții. Sunt în general discuții la fel de deșarte, care nu au nimic at rac tiv. Unii ,,filozofi“ i-au și etichetat pe cei care preferă să-și lase gândurile să zboare într-o clipă de liniște, poate chiar de meditație: ,,iată un însingurat, un ratat care nu și găsește locul; nu este ca noi. Este adevărat, nu știu câte
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
cunoaștere. În consecință, aceste afirmații trebuie luate c a a tare. ) Specia umană a fost frământată de la începutul exi stenței sale de întrebări fundamentale, care de-a lungul timpului a dus la rezultate diferite. Este elocvent dacă ne gândim la filozofii din antichitate care încercau să răspundă la întrebări existențiale, și de la care au rămas relatări, la credința popoarelor că în tr un fel sau altul, există și o viață în lumea de apoi (dacă ne gândim doar la civilizația Egiptului
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
făcut profesiunea în Anglia cu fidelitate și evlavie, în perioada când s-a făcut plângere la Roma împotriva ministrului amintit. Ulterior, el a predat Sentințele [lui Petru Lombardul] în calitate de licențiat la Paris, unde a fost considerat un mare și strălucit filozof. [Acest frate Richard, când a venit în Anglia, a povestit în cadrul capitulului de la Oxford că un anumit frate, la Paris, pe când era în extaz, a avut o viziune: l-a văzut pe fratele Egidiu, un frate laic simplu dar dedicat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spre ora trei după-amiază... (p. 28-29). 18. Abatele Ioachim, chiar și acolo unde vorbește despre Esau și Iacob, a subliniat că ordinul prefigurat în Esau a mers la fiicele lui Heth, adică la științele lumești, așa cum sunt Aristotel și ceilalți filozofi. Iar acesta este tocmai Ordinul Fraților Predicatori, prefigurat prin imaginea corbului, negru nu atât datorită păcatului, cât hainei pe care o poartă. Dar Iacob, om simplu, locuia în corturi (Gen 25,27). Acesta a fost Ordinul Fraților Minori care la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
un model ideal de tragedie (retruvabil în operele lui Eschil și Sofocle), se referă de fapt la Euripide, apreciat drept cel mai "tragic" poet al tuturor timpurilor. Afirmația cu pricina scoate în evidență sensibilitatea mai curând psihologică decât metafizică a filozofului din Stagiria, cum și perspectiva sa istorist-evoluționistă ceea ce justifică atât privilegierea caracterului pur dramatic al tragediei (definită ca "imitație a unor oameni în acțiune"), cu toate nuanțele patosului și cu efectele speciale menite să câștige inima publicului, cât și formularea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
melodrama exprimă tragicul într-o manieră "omenească, prea omenească", lipsită poate de măreție dar profund autentică, în chipul acelui "comic dureros" al vieții obișnuite, se înțelege de ce Lovinescu abhoră, de pe poziția unei ideologii liberal-democratice, principiile estetice restrictive enunțate în tratatul filozofului grec. După autorul Istoriei civilizației române moderne, literatura (oglindă a realităților sociale) poate produce un efect cathartic numai dacă ignoră arsenalul tradițional de norme anchilozate (tânărul Lovinescu respinge îndeosebi "fatalismul", cu retorica imuabilului și stereotipiile adiacente), adresându-se în schimb
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
într-o formă artistică standard (Ur-Form, ar fi spus Goethe), într-o dramă-tip, ale cărei caracteristici se pot combina diferit într-o varietate de moduri artistice (și nu doar în tragedie!), în funcție de context (cu simțul său istoric extrem de acut, filozoful a înțeles că plăcerea estetică nu e un dat imuabil, ci o variabilă ce se negociază mereu, dinspre prezent spre trecut). În fond, după cum remarca Hans Robert Jauss, problema catharsis-ului "se pune numai în cadrele conceptuale prescrise de o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
deja, atât participarea emoțională, trăirea nemijlocită, cât și contemplația ideală a sufletului universal, coborât pe scenă în forma unui banal spectacol de teatru. Numeroase alte observații subtile privind geneza dramei și a formelor literare moderne sunt de găsit în studiile filozofului maghiar (vezi, printre altele, Teoria romanului), care analizează cele trei genuri (epic, liric, dramatic), în cheia dialecticii hegeliene și a Gestaltismului, drept modalități fundamentale de exprimare a raportului dintre "esență" și "existență" și, prin aceasta, de reflectare artistică a lumii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
cu adevărat abia prin discurs, ca într-un proces în care se judecă (și se explică) "faptele", întotdeauna interpretabile. Conflictul dramatic se transformă astfel într-un conflict al interpretărilor pe tema vicleniei muierii, ca în rescrierea sadoveniană a poveștii despre filozoful Sindipa, cu diferența că, deși locvace și extrem de persuasivă (cine n-ar recunoaște-o?), femeia nu izbutește acum să-și dovedească nevinovăția în fața propriului fiu, judecător intransigent, dogmatic, lipsit de simțul nuanțelor și de o autentică vocație filozofică, sau măcar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a conștiinței "traduse". Vezi și Maria Vodă Căpușan, Pragmatica teatrului, Editura Eminescu, București, 1987, în special capitolul "Dramatis personae". 56 Hans Robert Jauss, op. cit., p. 171. În același sens, esteticianul nuanțează ideea, sesizând o diferență semnificativă între concepțiile celor doi filozofi elini: "Dacă, după Platon, arta corupe, căci în calitate de mimesis phantasmatos creează doar o imagine înșelătoare a aparenței senzoriale, o imitație a imitației, acest defect ontologic pare să reprezinte pentru catharsis-ul aristotelic, din contra, avantajul unei experiențe estetice, propria ei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
doar unul Gh. Alexandru Craiova, 1995 Tezaur de cântece și versuri Alexie Buzera Istoria românilor Ghidul Învățătorului, Ed. Sigma 1998 Material didactic: Harta României, manualul de istorie, fișa individuală de lucru. ANEXA 3 Uricele satului GRAJDURI zis vechiul SIRBII și FILOZOFII A Uric din anul 1423 luna Martie 31(6931), de la Voievodul Alexandru cel Bun. Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Voievod, Domn Țării Moldovei, facem Înștiințare cu această carte a noastră tuturor cîți pe dânsa vor cată, sau cetindu-lise a
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
dreaptă și credincioasă slujbă către noi, miluitu-ne-am spre dânsul cu osebita noastră milă, de i-am dat În pământul nostru al Moldovei două sate spre Rebricea, un sat anume SÎrbii, și alt sat mai religios, satul lui Moisa Filozoful ca să-I fie lui uric cu toate veniturile lui și fratelui său Moisă Filozoful și copiilor lui Oană și fraților lui Oană și nepoților lui, și strănepoților lui și răstrănepoților lui și fraților lui ce vor fi mai aproape. Iar
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
milă, de i-am dat În pământul nostru al Moldovei două sate spre Rebricea, un sat anume SÎrbii, și alt sat mai religios, satul lui Moisa Filozoful ca să-I fie lui uric cu toate veniturile lui și fratelui său Moisă Filozoful și copiilor lui Oană și fraților lui Oană și nepoților lui, și strănepoților lui și răstrănepoților lui și fraților lui ce vor fi mai aproape. Iar hotarul acelor două sate să le fie pe vechiul hotar, pe unde din veci
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
nu se deosebește în principiu de placa de sticlă a lui Franklin. Cu ajutorul acestui condensator asociat cu un electrometru, Volta urma să realizeze mai târziu eudiometrul, cu ajutorul căruia s-a făcut sinteza apei prin scântei. În anul 1763 fizicianul și filozoful elvețian Johann Georg Sulzer (1720-1779), observa că dacă se pune limba între două plăcuțe metalice de natură diferită, legate printr-un fir metalic, se simte o senzație acidă sau alcalină (funcție de ordinea celor două metale) și că senzațiile sunt aceleași
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
obișnuite să se adapteze copiilor, fără a intra în detalii inutile... Și totuși, câtorva copii ale cărții De Magnete li s-au smuls paginile supărătoare. Galileo, care a prețuit cartea, a obținut o copie sub forma unui cadou din partea unui filozof peripatetic de mare faimă, cred eu, pentru a-și elibera biblioteca de molipsire. Astăzi, De Magnete este un reper la frontiera între învățătura medievală, care prelua teoriile înaintașilor, fără a se obosi să le verifice și modul de abordare modern
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
doar existența unor entități (elemente) primordiale, care prin asamblare, să conducă la diversitatea materiei, dar, în același timp, și la unitatea ei. După Tales din Milet (640-546 î.Hr.), material nu reprezintă altceva decât diferite forme de manifestare a apei. Alți filozofi erau de părere că nu apa, ci aerul, respective focul ar fi substanța de bază din care ar fi constituite toate celelalte. Anaxagora (500-428 î.Hr.) și Empedocle (484-424 î.Hr.) erau de părere că toate transformările substanțelor se datorează combinării sau
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
unor rezultate morale, factorul de decizie trebuie să vrea să facă ceea ce este corect, și să prevadă în același timp în ce constă acel lucru. În mod ideal, el sau ea ar trebui să aibă conștiința unui sfânt, înțelepciunea unui filozof și clarviziunea unui profet. În realitate, mergem cum putem mai departe, în ciuda lipsurilor pe care le prezintă toate cele trei calități. Cele mai dure decizii politice sunt de departe cele care privesc utilizarea forței. Cât timp am fost la putere
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
din partea unui creștin devotat precum președintele decât să se ghideze după Predica de pe Munte în acel moment de criză. Nimic nu ar fi fost mai logic din partea liderului american decât să le ceară cetățenilor săi să țină cont de sfatul filozofului său politic favorit Iisus din Nazaret și să propună iertarea celor care atacaseră America. În schimb, președintele Bush a făcut exact contrariul, jurând să se răzbune cu vârf și îndesat și să-i tragă la răspundere pe teroriști pentru faptele
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
simbolice care structurează raporturile noastre sociale. Revenind la teoria lui Searle, dorim să folosim ca sprijin pentru identificarea statutului imaginii în societatea informațională ideea să referitoare la crearea unor fapte instituționale prin intermediul limbajului. Un fapt instituțional, cum este căsătoria, spune filozoful, capătă realitate juridică și legitimitate morală printr-un simplu act de vorbire ("Prin autoritatea cu care am fost învestit de..., vă declar căsătoriți!"). La fel, banii, ca bucățele de hârtie, nu au realitate instituțională decât dacă sunt recunoscuți, implicit sau
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]