5,623 matches
-
formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile verzui cu multe concrețiuni calcaroase, puse în evidență atât prin forajele executate, cât și prin lucrările miniere de explorare și chiar exploatare. Ele conțin o cantitate destul de mare de montmorilonit, care este extrem de higroscopic (venind în contact cu apa, cauzează umflarea vetrei lucrărilor miniere) și vin în contact cu fundamentul cretacic
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
în contact cu fundamentul cretacic al bazinului. Acest fundament, acolo unde este frământat și faliat, debitează, în majoritatea cazurilor, ape dulci și ape minerale cu o mineralizare totală foarte ridicată, pusă in general pe seama prezenței clorurii de sodiu. Mai toate forajele executate în bazinul Baraolt, în mod obligatoriu, au intrat în fundamentul cretacic, acesta fiind cercetat și prin metode geofizice. Peste depozitele pliocene este prezent pleistocenul și depozitele de pante, a teraselor apelor curgătoare. Datarea lor s-a putut face cu ajutorul
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
38 km/ km². De remarcat că această valoare este inferioară medie pe țară. De asemenea, pâraiele mici, cu debite intermitente, cum sunt Pat dinspre nord sau pârâul Cetății dinspre sud, nu influentează în mod considerabil regimul hidrologic din zonă. Din foraje manual s-a constatat că stratul freatic este destul de bogat și pe alocuri s-a dovedit a fi mineralizat. Sub influența reliefului, a solului și a microclimei, bazinul pârâului Baraolt, în zona Biborțeni , deține o vegetație spontană relativ bogată, conținând
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
domului talusului au fost clasificate în 4 stadii de Berndt și Harty (1959), la care a fost adăugat ulterior stadiul 5. Tratamentul ortopedic prin imobilizare în aparat gipsat pentru leziunile fără deplasare este controversat. Tratamentul chirurgical constă în excizia și forajul fragmentului rămas pentru a permite revascularizarea și metaplazia fibrocartilaginoasă; în leziunile acute care cuprind cel puțin 33% din domul medial sau lateral se practică reducerea sângerândă și fixare internă cu sau fără adeziv cu fibrină sau cu broșe absorbabile. Pentru
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
lateral se practică reducerea sângerândă și fixare internă cu sau fără adeziv cu fibrină sau cu broșe absorbabile. Pentru fragmentele mici în stadiile 3, 4 la adulți și la copii în stadiul 4 se poate face o debridare artroscopică și foraje cu microfracturi. Fracturile-separare prin forfecare (tip 2) (în engleză "shear fractures") după linia de fractură pot fi sagitale, orizontale, coronale. Ele reprezintă 2% din leziunile talusului. Fracturile cu deplasare mai mică de 2 mm se tratează prin imobilizare în aparat
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Consiliul Local al Municipiului a decis implementarea unui proiect care constă în schimbarea sursei de apă care să alimenteze rețeaua de apă potabilă a municipiului. O rezervă de apă cu un grad ridicat de potabilitate a fost identificată și primul foraj a fost executat în vederea realizării unei surse de apă subterane din frontul de captare paralel cu DN 21 Brăila, Călărași de la adâncimea de 110 m din stratul hidro-geologic Frățilești (alimentare începută la data de 1 iulie 2009). Utilizarea apei din
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
în nordul-estul Ecuadorului la 20 de km sud de granița cu Columbia. El este cel mai mare oraș din bazinul ecuadorian al Amazonului. Orașul a luat ființă în anul 1970 ca urmare a existenței în regiune a zăcămintelor de petrol. Forajele de explorare au fost efectuate de firma Texaco care are centrul în Sour Lake în Texas. Prima linie pipeline, a fost construită în anul 1972, în perioada acea era o perioadă de secetă în regiune, populația orașului nou a fost
Nueva Loja () [Corola-website/Science/308618_a_309947]
-
în perioada acea era o perioadă de secetă în regiune, populația orașului nou a fost formată din muncitorii care lucrau în regiunea petroliferă care proveneau din provincia Loja și a regiunii din sudul Anzilor bântuite de secetă. Prin lucrările de foraj a fost dezechilibrat ecosistemul care exista în ținutul cu păduri ecuatoriale care a fost în parte distrusă, solul fiind poluat de petrol.
Nueva Loja () [Corola-website/Science/308618_a_309947]
-
viticultură. La sud- vest de localitatea Beltiug curge râul Crasna, care izvorăște în Munții Apuseni și se varsă în Tisa, iar la nord-est de aceasta localitate își are cursul râul Bolda. La 2,8 km de localitatea Beltiug, se află forajul de apă termală ( sonda FB 1 ) cu apă minerală iodurată, bicarbonatată, clorurată, sodică, hipermetală, hiptonă, cu o temperatură de 65̊ C. Alimentarea cu apă a comunei Beltiug se face din fântâni proprii ale populației. Răspândirea vegetației și faunei este
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
la mare adâncime, nisip cuarțos (silicos), îmbibat cu apă. Stratul de nisip ocupă o suprafață de circa 40 km pătrați, în grosime de 3-17 m, care poate fi exploatat prin metoda „aer - lift”. La Podriga (2 km sud-vest de Darabani) forajele au întâlnit gaz metan sub presiune, provenit din descompunerea unor substanțe organice. În apropierea orașului există zăcăminte importante de nisip alb (în zona Hudești) și de gips (în zona Ivancăuți), ambele de mare importantă economică, însă neexploatate la adevăratul lor
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
procesul de echilibrare a apelor se exercită o presiune asupra plafonului impermeabil. Intr-un puț care străbate un acvifer sub presiune, nivelul apei se ridică deasupra stratului impermeabil superior. Un acvifer artezian este un acvifer sub presiune pentru care la foraj, nivelul apei este deasupra suprafeței solului. Atât timp cât acviferele pot comunica între ele pe anumite porțiuni prin intermediul straturilor semimpermeabile care le despart, pot exista acvifere sub presiune alimentate prin drenaj dintr-un strat cu presiune mai mare. Există și pânze freatice
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
administrată de Clubul Sfinx din Garda de Sus. În 1983 Dorel Ludușan confecționează o poartă nouă pentru Pojarul Poliței. Poartă veche cedase și din Pojar diparuse deja un unicat, „Buzduganul”. O construcție solidă de 200 kg, făcută din prăjini de foraj, a fost tranportată pe panta abruptă a Pojarului până la intrarea peșterii. Instalată și betonata, ea a protejat timp de 30 de ani peșteră. După 1995 Ovidiu Băcioiu preia conducerea Clubului (Viorel Roru Ludușan se mută în Canada) și se orientează
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
de fundație. Deoarece condițiile variază și în lungul digului, condițiile de stabilitate trebuie, în principiu, verificate pentru fiecare secțiune transversală în parte. Condițiile terenului de fundație nu pot fi cunoscute decât pe baza unor prospecțiuni geologice, în general a unor foraje. Aceste foraje pot fi făcute la anumite distanțe și, chiar dacă dau o imagine generală a condițiilor de fundare, există totdeauna un risc ca, în spațiul dintre foraje să apară anomalii care nu au putut fi detectate. Pentru terenul de fundație
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
Deoarece condițiile variază și în lungul digului, condițiile de stabilitate trebuie, în principiu, verificate pentru fiecare secțiune transversală în parte. Condițiile terenului de fundație nu pot fi cunoscute decât pe baza unor prospecțiuni geologice, în general a unor foraje. Aceste foraje pot fi făcute la anumite distanțe și, chiar dacă dau o imagine generală a condițiilor de fundare, există totdeauna un risc ca, în spațiul dintre foraje să apară anomalii care nu au putut fi detectate. Pentru terenul de fundație se pun
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
pot fi cunoscute decât pe baza unor prospecțiuni geologice, în general a unor foraje. Aceste foraje pot fi făcute la anumite distanțe și, chiar dacă dau o imagine generală a condițiilor de fundare, există totdeauna un risc ca, în spațiul dintre foraje să apară anomalii care nu au putut fi detectate. Pentru terenul de fundație se pun trei condiții: În general, terenul de fundație trebuie să fie capabil să suporte greutatea digului. În cazurile în care terenul de fundație este foarte mâlos
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
sau inactive). În anul 1950, datorită infiltrațiilor masive de apă dulce, ocnele au fost închise, pe locul lor formându-se apoi, în cursul timpului, lacuri sărate. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
având aflorate cele mai vechi structuri geomorfologice din România. La suprafață, cele mai vechi roci sunt șisturile verzi proterozoice din Podișul Casimcei, cu o vârstă de peste 600 milioane ani. În fundamentul Dobrogei de Sud există roci mai vechi, identificate în foraje și acoperite în prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice și neozoice, care au o vârstă mult mai mare (1,6 miliarde ani). se prezintă ca un podiș relativ rigid, format pe roci vechi (șisturi verzi, granituri), depozite sedimentare mezozoice și
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
și geologul canadian Abraham Gesner obține patentarea "rafinării petrolului lampant curat" numit "petroleum", iar în 1855 chimistul american Benjamin Silliman propune purificarea petrolului cu acid sulfuric.Pentru obținerea masivă a petrolului, urmează o perioadă de forare intensivă. Cel mai renumit foraj este efectuat de Edwin L. Drake la 27 august 1859 în Oil Creek, Pennsylvania, fiind finanțat de industriașul american George H. Bissell, aici găsindu-se la 21,2 m adâncime zăcăminte mari de petrol. După introducerea iluminatului electric a scăzut
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
carbon și hidrogen care având greutatea specifică mai mică au fost presate spre suprafață. Dacă zăcământul de petrol se află aproape de suprafață, exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafață, pe când zăcămintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de adâncime). O altă modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zăcămintele submarine cu ajutorul unor "insule" sau "platforme de foraj", unde dificultățile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
suprafață, exploatarea se poate realiza prin cariere de suprafață, pe când zăcămintele din profunzime sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de adâncime). O altă modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zăcămintele submarine cu ajutorul unor "insule" sau "platforme de foraj", unde dificultățile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, lichid care necesită o greutate specifică mare - pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
sunt extrase prin sonde de petrol (foraje de adâncime). O altă modalitate de extragere a petrolului este extragerea din zăcămintele submarine cu ajutorul unor "insule" sau "platforme de foraj", unde dificultățile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, lichid care necesită o greutate specifică mare - pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul de foraj trebuind să aibă o anumită viscozitate. Capul de foraj, "freza", este
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
a petrolului este extragerea din zăcămintele submarine cu ajutorul unor "insule" sau "platforme de foraj", unde dificultățile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, lichid care necesită o greutate specifică mare - pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul de foraj trebuind să aibă o anumită viscozitate. Capul de foraj, "freza", este prevăzut cu tăișuri cu vârf de diamant, iar coloana de sondă este alcătuită din
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
dificultățile de forare sunt mult mai mari. La toate procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, lichid care necesită o greutate specifică mare - pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul de foraj trebuind să aibă o anumită viscozitate. Capul de foraj, "freza", este prevăzut cu tăișuri cu vârf de diamant, iar coloana de sondă este alcătuită din țevi de oțel care se montează împreună prin înșurubare (una în alta), această coloană atingând
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
procedeele de foraj se folosește un lichid de sondă cu polimeri pentru a stabiliza gaura de foraj, lichid care necesită o greutate specifică mare - pentru aceasta se adaugă baritină, lichidul de foraj trebuind să aibă o anumită viscozitate. Capul de foraj, "freza", este prevăzut cu tăișuri cu vârf de diamant, iar coloana de sondă este alcătuită din țevi de oțel care se montează împreună prin înșurubare (una în alta), această coloană atingând lungimi de până la câteva mii de metri. În cazul
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]