4,656 matches
-
spus să aștepte la telefon și... n-am ieșit din casă. Capul îmi plesnea, curtea interioară era, pur și simplu, troienită de nămeți. În starea mea, mi se părea o nebunie să ies afară. Și totuși, omul aștepta... M-am frământat astfel câteva minute, fără să mă pot decide să mă duc să-i îndeplinesc rugămintea. Sfârșitul deliberărilor mele a fost lamentabil: m-am întors la telefon (în speranța că voi îndrăzni să ies mă aventurasem totuși până în bucătăria îngustă, până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dar tu cum te-ai descurcat fără noi, cum ai dus-o? Și cât ai mai trăit? Când am plecat noi din Cluj tu trebuie să fi avut vreo opt-nouă ani... erai deja destul de bătrână...” „N-are rost să te frămânți și să suferi din cauza mea, căci noi, pisicile, oricât v-am iubi pe voi, oamenii, suntem legate de locul în care trăim, avem un teritoriu al nostru, cum se spune în cărțile de specialitate ce ne sunt dedicate... Iar teritoriul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
plecăm ! Când te gândești, Ce scurta-i viața, Și vrei să vezi Ce-ai adunat ? Viața 17.03.2006 C-aproape nimic nu vezi, Si ochii-s plini de lacrimi, Și inima ți-e franța, Păreri de rău, Inca te frământa, Ce-ai putea să lași, Ca Mărgăritar, Un pom să-l sădești, O fântână să construiești, Un copil să ai, O floare să dăruiești, Inseamna ca trăiești, Iar unui întristat, Arata-i milă ta, Si alunga-i durerea să, O
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a mulțumit cu puțin, n-a făcut avere. A trăit într-o casă acoperită cu stuf, iar pardoseala era de lut frământat cu balegă de cal și întins pe jos cu dexteritate de mâna-maicei-preotese. A murit sărac, iar anecdota este singura amintire, căci între timp crucea de piatră de la mormântul său a căzut și n-a fost nimeni s-o mai ridice
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
admitere se amânase cu zece zile. Unchiul, amărât că nu pot da examen, pentru că nu poate sta cu mine, nici să mă lase la cineva în Buzău, și nici să mergem acasă și să revenim peste zece zile, s-a frământat și a aflat că examenul de admitere la seminar începea a doua zi. A luat actele depuse la Școala Normală și m-a înscris la examenul de admitere de la seminar. Era o dificultate. Nu eram pregătiti nici pentru examen la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lut, cu pământ. Această „pardoseală” se strica repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu balegă de cal, pe care, tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această îndeletnicire ingrată, un meșteșug. În genunchi, întindea cu mâna un strat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodină- curat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat înainte de ora 5. M-am frământat cu gândurile, fără să cobor din pat până la ora 7.. . Am încercat să transcriu ceva, dar,. . n-a fost posibil. Gândurile, gândurile nu-mi dau pace. Am vrut să fiu creștin bun și preot cinstit. Ce-am ajuns ? Sunt ca
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
grâu și le muiau în apă și când erau umflate și suficient de moi le luau, le puneau în niște cilindri de tablă găuriți ca la răzătoare și prin învârtirea cilindrului interior boabele se transformau întrun aluat pe care îl frământau și din el ieșea un fel de pâine din care astâmpărau în primul rând foamea copiilor. și atunci să nu te întrebi dacă furtul unei astfel de pâini echivala cu o crimă?!? Ordinul pe armată era clar: Pentru jaf și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o săptămână, dar despre aceasta nu a scris nimeni. Telefonul suna întruna la primărie pentru a ne spune să ne luăm acasă oamenii, care se ocupau doar de furat produse pe care le schimbau pe băutură. Instructorul și activistul se frământau pe cine să trimită acolo să-i supravegheze, să nu mai fure. De fiecare dată când se discuta, activistul spunea: Ce-ar fi să trimitem primărițele acolo? Între mine și acest personaj era un continuu schimb de replici acide. I-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cei din conducerea C.A.P.-urilor pentru hrana animalelor. Dacă vei cere de la ei, își vor lua libertatea de a lua și ei în numele tău cantități mari! Timpul avea să-mi arate cât adevăr era în spusele secretarului! Stăteam tăcută, frământându-mi nervos mâinile. Dispoziția primită de la tovarășul acela de la C.C. al P.C.R. și de la primul secretar de a-mi muta familia în comună și de a renunța la apartamentul din oraș, mă neliniștea. Când a vrut să-și ia rămas
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Pot să aștept până vă faceți treburile, mi-a spus bucuros. Părea să aibă tot timpul din lume. În câteva ore am terminat ce aveam de făcut la birou în acea zi. Eram foarte curioasă să aud problema care îl frământa pe părinte și m-am grăbit să-l invit la mine în birou. Fusesem de multe ori la casa parohială, unde cei din primărie erau bine primiți întotdeauna și îi cunoșteam familia, apreciind în același timp și ospitalitatea coanei preotese
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fi membru de partid și când a terminat eram la fel de convinsă ca și dânsul că nu ar fi nici un motiv pentru care să nu poată fi primit în partid, conform statutului. Am stat mult de vorbă despre problema care-l frământa și despre multe altele, iar într-un târziu a plecat. Eu am rămas confuză. Nu puteam pricepe la ce i-ar folosi unui preot să fie membru de partid. Aproape toți intelectualii voiau să fie membri de partid pentru a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
masă apărea o mămăligă, ceva brânză proaspătă de la putină, niște ouă prăjite cu șuncă sau o farfurie cu ciorbă. Alteori, la câte o casă de gospodari eram așteptată cu plăcinte poale-n brâu cu brânză. În timp ce stăteam la masă, gazda frământa puțin aluat și făcea turte pe plita încinsă sau prăjite în ceaun cu grăsime de porc. Când coboram din șaretă, luam cu mine mapa de piele, primită de la o colegă, care era secretară la primăria din Suceava. Eram foarte mândră
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
oricare țară din lume care se respectă, ministerul de externe, diplomații și diplomația sunt instituții demne de toată "stima și considerațiunea", înconjurate de o aură de mister, privite cu prețuire și deferență. Pășind pragul Ministerului de Externe cu emoție, eram frământat de gânduri contradictorii, născute la cursurile de "Istoria diplomației", susținute de doi distinși istorici și diplomați, dar și din nenumăratele mele lecturi. Eram, pe de o parte ca "Alice în țara minunilor", dar și ca Arthur Rowe, cel din "Ministerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu la Ripiceni. Plătesc biletul pentru stația Todireni, mă îmbarc și trenul pornește oprindu-se la Leorda, unde locomotiva s-a decuplat și s-a deplasat la celălalt capăt de tren pentru a merge la Dorohoi. În acest timp sunt frământat de schimbarea din mintea mea și privesc cu nostalgie dealurile printre care trec, gândindu-mă la munții din nord-vestul Bucovinei, iar trenul a intrat în stația Dorohoi, unde iar locomotiva revine la capătul inițial al trenului plecat din stația Botoșani
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
interes. Oi fi eu șpanchie, cu albeață pe un ochi, dar tot văd destul de bine, gândește femeia și-l privește cu mai mult interes. Ia stai, să te văd mai bine, și tot scutură din cap și începe să-și frământe mâinele. Ce te holbezi la mine ca la o minune? Și zici că vi de departe?... De unde? Măi femeie, ți-am spus că vin de pe meleaguri îndepărtate... Da’spune de unde! Și gândește: Doamne, oare să fie...minune.. . De dincolo de Urali
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nu la Ripiceni. Plătesc biletul pentru stația Todireni, mă îmbarc și trenul pornește oprindu-se la Leorda, unde locomotiva s-a decuplat și s-a deplasat la celălalt capăt de tren pentru a merge la Dorohoi. În acest timp sunt frământat de schimbarea din mintea mea și privesc cu nostalgie dealurile printre care trec, gândindu-mă la munții din nord-vestul Bucovinei, iar trenul a intrat în stația Dorohoi, unde iar locomotiva revine la capătul inițial al trenului plecat din stația Botoșani
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
interes. Oi fi eu șpanchie, cu albeață pe un ochi, dar tot văd destul de bine, gândește femeia și-l privește cu mai mult interes. Ia stai, să te văd mai bine, și tot scutură din cap și începe să-și frământe mâinele. Ce te holbezi la mine ca la o minune? Și zici că vi de departe?... De unde? Măi femeie, ți-am spus că vin de pe meleaguri îndepărtate... Da’spune de unde! Și gândește: Doamne, oare să fie...minune.. . De dincolo de Urali
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Techirghiol și în alt fel ca turist ieșean aflat în Polinezia. Primul caz este mai obișnuit. Plouă, de exemplu, în prima zi. Copiii, ființe fără care nu poate fi concepută o vacanță, înregistrează primii curgerea prea lentă a timpului. Se frământă, încep să-și etaleze fondul necrezut de mare de mofturi, "încasează câteva", indiferent de recomandările care combat agresivitatea față de ființele aflate la vârste mici, și se tot fâțâie, aducând un noroi consistent în casă. Refuză să doarmă după-amiaza, nu știu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mi le puneam aveau un unic răspuns: "credo quia absurdum"; dar formulat în limba mea. Nu înseamnă că nu sesizam neputința pătrunderii tainelor religiei; aveam o minte iscoditoare, care devenea, pe această cale, păcătoasă. Cele două-trei săptămâni dinaintea Paștelui erau frământate în mintea mea de întrebări metafizice. Mai ales misterioasa înviere mi se părea de neconceput. Aveam, pe la șase-șapte ani, și păcatul îndoielii; dar nefiind capabil de abstractizări, mă limitam la realitățile concrete. Cunoșteam adevărul vulgar, însă exprimat tranșant și indiscutabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Coșbuc: „Și-adânc din bubuitul frânt Al bulgărilor de pământ...”, lacrămile noastre ale tuturor șiroiau nu numai pentru venerabilul protopop care suferise atâtea, ci și la amintirea dureroasă a lui Ionel Moța și ale celorlalți camarazi căzuți întru credința legionară, frământând în suflet gândul neînduratei soarte, în pofida aceleiași balade a lui Coșbuc: „Nu cerceta aceste legi, [229] Căci ești nebun când le-nțelegi...” Într-o dimineață de Noiembrie profesorul Gamillscheg mi-a adus o invitație din partea Institutului german pentru participarea la
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Să nu putem ieși din ce ne sortit? De ce atuncea mai vibrează-n noi iubirea, De ce atât clocotitir avânt, Dacă durerea noastră, ca și fericirea, Sortite toate dinainte sunt? De ce atâtea gânduri, năluciri, amarnic Ani lungi și grei m-au frământat, De ce m-am prăbușit în gol, tinzând zadarnic Spre adevărul vecinic căutat, Dacă puteam privi la tot fără durere Ca la o lume moartă din povești, Știind că, din a Soartei crudă vrere, O biată jucărie slabă ești? Dar nu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
sprijinit cariera politică. În calitate de parlamentară are, în ciuda sau în virtutea formației sale artistice, competențe multilaterale. A participat la 9 inițiative legislative: statutul magistraților, legea petrolului, regimul concesiunilor, siguranța națională, arhivele naționale, statutul personalului aeronautic, legea antinomenclatură, informarea publicului despre play-back. Este frământată parlamentar de împiedicarea legii minorităților, de suspendarea directorului Loteriei și de achizițiile OMV. De celelalte femei care nu sunt Lavinia s-a ocupat o singură dată (cu excepția situației evident plăcute în care i-a administrat simbolic un pumn în cap
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Tânărul Nicolae a absolvit ciclul primar la nou înființata școală din Stulpicani, unde, după toate probabilitățile, a avut ca învățător pe Amfiloche Țurcan. „Dovedind o capacitate deosebită de a învăța, cu sete de carte și de cultură”, „cu un suflet frământat de un nepotolit dor de a se instrui și desăvârși, și mânat de acest năvalnic dor de învățătură”, parcă ni-l și închipuim pe Nicolae părăsindu-și părinții, lăsându-și Stulpicanii săi iubiți în 1887 și pornind cu merinde în
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fi fost bine primiți. Ei îl ascultau, frecându-și ochii înroșiți, triști, umiliți. Murdăria, pe care și-o simțeau pe dânșii ca o lepră, îi ținea separați de lume. Don Calabria a intuit umilirea lor și a suferit. Și-a frământat mintea toată noaptea și a decis să caute un loc unde acești sărăcuți să se poată refugia și să se spele. În dimineața următoare a mers la prietenul său Perez și i-a vorbit cu căldură: «Să luăm un adăpost
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]