5,224 matches
-
un pas de moarte. La Wagram, spre sfârșitul bătăliei, pentru a-și încuraja oamenii să treacă la atac, și-a adus caleașca în fruntea trupelor strigându-le „Scursurilor, voi câștigați 6 "sous" pe zi iar eu valorez 500,000 de franci pe an și tot mă obligați să v-o iau înainte!” Aceste bizare cuvinte de încurajare au funcționat totuși, gestul electrizând trupele. Două săptămâni după Wagram, l-a susținut în mod decisiv pe Marmont la Znaim. Comportamentul său pe parcursul campaniei
André Masséna () [Corola-website/Science/310342_a_311671]
-
tranziția de la Antichitatea Târzie la Evul Mediu Timpuriu. A fost o perioadă marcată de schimbări teritoriale în Imperiului Român dar și de dincolo de frontierele „barbare”. Primii migratori proveneau din triburi germanice că goții, vandalii, anglii, saxonii, longobarzii, suevii, frizii și francii. Între timp, au venit și populațiile asiatice că hunii, avarii, slavii, bulgarii și alanii. În ultima fază au fost migrațiile târzii: arabii, vikingii, normanzii, ungurii, maurii, turcii și mongolii, ce au lăsat urme semnificative în Nordul Africii, în Peninsula Iberica
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
pășuni, spații de locuit sau pentru desfășurarea ocupațiilor. Migrațiile sunt întâlnite încă din secolele V-IV î.Hr. spre Galia, Britania, Italia, Grecia, Asia Mică dinspre vest spre sud și est. Populațiile ce au migrat în secolele III-IV d.Hr., precum francii, anglo-saxonii, goții, longobarzii și vandalii au urmat direcția dinspre est spre vest sau dinspre nord-est spre sud-vest. Au mai urmat și alte valuri de migratori, că maghiarii care au intrat în Europa și au ajuns până în Burgundia în secolul X
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
urmați de uzi, pecenegi și cumani. Nou-veniții aduceau cu ei limbi și obiceiuri diferite, pe care le-au impus. Pentru români, migrațiile nu erau privite că ceva nou. Îi denumeau "geți" pe goți sau "sciți" pe huni sau "sicambri" pe franci, considerând că popoarele aflate în afara imperiului erau la fel de "barbare", fie că erau celți, germanici sau migratori asiatici. Inițial, imperiul avea resursele necesare pentru a înfrunta atacurile migratorilor. Exagerau efectivele și proporțiile amenințării barbarilor și considerau că aceștia veneau în număr
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
sa, creștinismul devenise religia oficială a imperiului. Sub împărații Iulian Apostatul, Iovian, Valentinian I și Valens, politica de combatere a populațiilor germanice aflate la frontierele imperiului ocupau un loc prioritar în agendă imperiala. Valentian , stabilit la Milano, a luptat cu francii și alamanii, iar Valens s-a confruntat cu goții în zona Dunării. În 376,vizigoții au solicitat permisiunea de a pătrunde și a se stabili în imperiu datorită presiunii hunilor. Odată ce au primit permisiunea și au traversat fluviul, la sud
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
goții, vandalii și alanii din sudul Galiei și din Hispania. După moartea lui Honorius în 423, a izbucnit o luptă dintre pretendenți. În urmă luptelor, asasinatelor politice, Flavius Aetius, un fost comandant galic a obținut puterea, pacificandu-i pe goții, francii și alamanii din Galia, învingând grupările Bagaudae din Armorica și pe burgunzi și a depunând efort pentru a stopa fragmentarea politică a imperiului. Dar readucerea bazei de impozitare i-a afectat planurile, mulți funcționari pierzând dreptul de a fi scutiți
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
în provinciile balcanice. Împăratul Decius a încercat să-i alunge, dar a murit în 251. În timp ce frontierele din regiunea renana erau neglijate, amenințarea sasanida de la estul imperiului îi determinau pe împărați să-și îndrepte atenția spre aceștia. Profitând de situație, francii și alamanii au pătruns temporar în imperiu. De la relațiile de tip schimb/incursiune și pradă specifice sec. III-IV, s-au trecut la raporturi radicale, migratorii străpungând liniile fortificate române de le Rin și cursurile superior și inferior ale Dunării. Germanicii
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
goților au afectat alte populații și au determinat asocierea unor triburi sau confederații. În 212, este formată o uniune de triburi alamane, care domină cursurile superior și mijlociu ale Rinului și cel superior al Dunării. În 257, este formată uniunea francilor, regrupați în secolul V în două uniuni de triburi: salică-pe cursul inferior al Rinului și riquarica pe cursul mijlociu al Rinului. Uniunea saxona ocupă zona dintre Ems, cursul inferior al Elbei și regiunile Schleswig și Holstein. Uniunea thuringa s-a
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
puteau să poartă arme. Regele avea două titluri: pentru români era ""vir iluster, magister militum /Galliae Patricius"", iar pentru burgunzi era ""dominus noster rex"". Când familia regală s-a divizat, profitând de ceartă dintre Gundobald și fratele său, Godegisel, regele francilor, Clovis, a pătruns în anul [[500[[ până la Vienne. În [[516]], succesorul lui Gundoboald, Sigismund, a îmbrățișat creștinismul oficial și în [[517]], a convocat un conciliu la Epaon pentru a lua decizii în ceea ce privea eliminarea arianismului și disciplină bisericească. Burgunzii
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
oficial și în [[517]], a convocat un conciliu la Epaon pentru a lua decizii în ceea ce privea eliminarea arianismului și disciplină bisericească. Burgunzii au pierdut regiunea de la sud de Driome și pe cea de la sud de Isere în [[523]]. Regele francilor, Chlodomer, l-a capturat și ucis pe Sigismund. Însă Godomar, fratele lui Sigismund, a preluat tronul și i-a învins pe franci la Vezeronce în [[524]], domniind până când a dispărut din istorie în [[534]]. Regii franci au ocupat statul burgund
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Burgunzii au pierdut regiunea de la sud de Driome și pe cea de la sud de Isere în [[523]]. Regele francilor, Chlodomer, l-a capturat și ucis pe Sigismund. Însă Godomar, fratele lui Sigismund, a preluat tronul și i-a învins pe franci la Vezeronce în [[524]], domniind până când a dispărut din istorie în [[534]]. Regii franci au ocupat statul burgund, dar au menținut instituțiile locale și etnicitatea regiunii. [[File:Hunnen.jpg|thumb|left|Hunii]] [[File:Eugène Ferdinand Victor Delacroix 003.jpg|thumb
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Isere în [[523]]. Regele francilor, Chlodomer, l-a capturat și ucis pe Sigismund. Însă Godomar, fratele lui Sigismund, a preluat tronul și i-a învins pe franci la Vezeronce în [[524]], domniind până când a dispărut din istorie în [[534]]. Regii franci au ocupat statul burgund, dar au menținut instituțiile locale și etnicitatea regiunii. [[File:Hunnen.jpg|thumb|left|Hunii]] [[File:Eugène Ferdinand Victor Delacroix 003.jpg|thumb|Attila]] [[File:AttilatheHunonhorsebackbyGeorgeSStuart.jpg|thumb|left|Călăreț hun]] În căutare de noi pășuni, hunii
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
După 450 , Imperiul Român de Apus s-a redus doar la Italia. Britania a fost abandonată, în Africa română s-au instalat vandalii, în Spania s-au instalat vizigoții și suevii, Galia a fost împărțită între vizigoți, burgunzi, alamani și franci, iar Pannonia a fost stăpânita de ostrogoți, toți aceștia aflându-se sub conducerea unor căpetenii, ce depindeau nominal de imperiu în calitate de "foederati", noile formațiuni fiind regate romano-germanice de sine stătătoare. Aristocrația română din regiunile periferice ale statului român s-au
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
a prins, de asemenea, rădăcini în secolele al II-lea și al III-lea d. Hr. <br clear="left"> Un secol mai târziu, frontiera estică a Galiei, de-a lungul Rinului, a fost străpunsă de triburi germanice, în principal de către Franci, populație de la care a derivat vechiul nume de Francia. Denumirea modernă, "Franța", derivă din denumirea domeniului feudal al Capețienilor din jurul Parisului. Cea mai mare parte din regiunile care formează Franța actuală, au fost aduse sub un conducător unic de către Clovis
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
anihilată, iar francezii nu s-au retras timp de mulți ani și s-au extins către Deșertul Sahara. În 1825 a fost adoptată Legea Miliardului care acorda compensații celor care suferiseră în timpul Revoluției și în timpul Imperiului. 600 de milioane de franci au fost acordați ca despăgubiri. De pe urma legii a profitat Ducele d’ Orleans, o ramură paralelă a Bourbonilor. Familia Ducelui d’ Orleans era principalul proprietar al Franței, cu foarte puțină rectitudine în atitudine. Nu a părăsit Franța ca celelalte familii nobiliare
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
soarta razboului. Armata germană nu putea fi respinsă și înfrântă. Parisul a fost asediat și bombardat, iar în ianuarie 1871 a fost semnat armistițiul și pacea. Franța a pierdut Alsacia și Lorena și a trebuit să plătească 5 miliarde de franci ca despăgubiri care vor fi achitate abia în 1873 când armata prusacă se va retrage. Napoleon al III-lea a fost luat prizonier. În urma înfrângerii de la Sedan împăratul a căzut, pe data de 1 septembrie 1870, în captivitate germană și
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
dificilă, șomajul și falimentul erau în creștere, iar mișcările muncitorești și grevele se multiplică și se radicalizează, guvernul reacționând abuziv prin folosirea interventei militare. În 1920 este organizată greva feroviarilor, organizată de CGT, dar eșuează. Criză monetară se acutiza, valoarea francului scăzând. Prețurile creșteau, puterea de cumpărare scădea, iar neajunsurile financiare erau complicate de un buget îngreunat de plata pensiilor de război și de costurile reconstrucției. Băncile reîncepeau specularea monedei. Impunerea plății despăgubirilor Germaniei era dificilă de aplicat, iar ocupația Ruhrului
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
Se urmarea recunoașterea drepturilor sindicale pentru funcționari, eșuând să impună un program de învățământ laic. Situația financiară era tot mai dificilă, Trezoreria întâmpinase dificultăți, iar datorită opiniei publice alarmate și nemaiavând sprijinul socialiștilor, guvernul a demisionat în aprilie 1925, iar francul a scăzut cu 50%. În iulie 1926 s-a format un guvern de uniune națională de dreapta și radicali, condus de Poincare. Se dorea refacerea trezoreriei, amortizarea datoriei publice și redresarea francului și obținerea mediilor de afaceri și repatrierea capitalurilor
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
socialiștilor, guvernul a demisionat în aprilie 1925, iar francul a scăzut cu 50%. În iulie 1926 s-a format un guvern de uniune națională de dreapta și radicali, condus de Poincare. Se dorea refacerea trezoreriei, amortizarea datoriei publice și redresarea francului și obținerea mediilor de afaceri și repatrierea capitalurilor și atragerea investițiilor străine. Deși Uniunea Națională câștigă alegerile din 1928, radicalii s-au divizat, iar Poincare se retrage bolnav, fiind urmat de politicieni de centru: Laval și apoi de Tardieu ce
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
sociale. Climatul politic și financiar francez se degrada însă, iar scandalurile politice, corupția, compromisurile între oameni de afaceri și politicieni se intensificau, iar atitudinea difuza antiparlamentară creștea. În 1930 prețurile agricole se diminuează, amplificate de recoltele bune din anii precedenți. Francul creștea în mod artificial în timp ce lira sterlină și alte monede se devalorizau. Scăderea puterii de cumpărare a agricultorilor și micșorarea exporturilor a dus la contractarea producției și șomaj, fiind 300 000 de șomeri francezi. S-au lansat programe de muncă
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
sprijin din partea Bizanțului, Papa de la Romă și-a reconsiderat poziția, incepand să acorde sprijin politic francilor. Astfel Papă l-a chemat în ajutor pe Pepin cel Scurt. Drept recompensă pentru ajutorul dat, acesta a fost încoronat de către Papă rege al francilor. Fiul lui Pepin cel Scurt, Carol cel Mare a fost încoronat al Sfanțului Imperiu Român în anul 800 la Romă, de Papă Leon al III-lea, oficial că mulțumire pentru intervenția să în timpul unei revolte petrecute la Romă. Dar este
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
scopul de a armoniza normele limbilor sârbă și croată, semnând în acest sens un acord cu sârbii și croații Ivan Kukuljević, Dimitrije Demeter, Ivan Mažuranić, Vinko Pacel, Stefan Pejaković și Đura Daničić, cărora li s-a alăturat și cărturarul sloven Franc Miklošič.
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
Cezar (100 - 44 î.e.n.) teritoriul ocupat de romani în timpul domniei sale .Astfel "Durum" devine un centru de aprovizionare a "Kölnului" (Colonia) care începe să se dezvolte rapid, stăpânirea romană durează cca 400 de ani. După stăpânirea romană, în secolul V urmează francii, regele Pippin cel Scurt secolul VIII a fost de mai multe ori în "Villa Duria" unde s-au ținut adunări importante (sfatul francilor) amintit în manuscriptul (Metzer Annalen). "Pippin cel Scurt" ridică "Durum" la rangul de "cetate de scaun" unde
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
se dezvolte rapid, stăpânirea romană durează cca 400 de ani. După stăpânirea romană, în secolul V urmează francii, regele Pippin cel Scurt secolul VIII a fost de mai multe ori în "Villa Duria" unde s-au ținut adunări importante (sfatul francilor) amintit în manuscriptul (Metzer Annalen). "Pippin cel Scurt" ridică "Durum" la rangul de "cetate de scaun" unde a avut reședința ulterior și Carol cel Mare (742-814). Aici având loc târguri cu vânzări pe piața cerealelor, untului, găinilor, vitelor, și lemnului
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
au adus din Germania trei vagoane de aur, iar în urma unui nou acord din decembrie 1943 s-au mai adus 14.000 kg aur. De asemenea, s-a mai adus o altă cantitate de aur, echivalentul a circa 25 milioane franci elvețieni. Mai precizează că Mareșalul a dat ordin să se limiteze penetrarea capitalului străin în industrie și viața economică, iar dacă limitele stabilite s-au depășit, să fie restituite. Mihail Romniceanu a fost scos din învățământul universitar. Pe 28 aprilie
Mihail Romniceanu () [Corola-website/Science/306217_a_307546]