5,090 matches
-
mai mari sau mai mici de căprioare, trei-patru până la cinci-șase. Și, din când În când, fazani deloc sperioși. Ceea ce Înseamnă că aceste vietăți nu sunt hăituite, nu se simt amenințate. Poate mai ales acest amănunt i-a făcut pe toți gânditori și reflexivi. Am remarcat, la cei din autobuz, o evidentă retragere În sine, abandonarea conversațiilor binevoitoare. S-a instalat tăcerea. Deosebirea era frapantă. Cu câteva ore Înainte traversasem un câmp, dintre Arad și Borș, invadat de pungi de plastic, de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de a impulsiona voința colectivităților și a forja conștiința colectivă și, nu În ultimul rând, prin carisma personală. Actorul autentic propune idealuri, se plasează În inima acțiunii, devine sursă de orientare În mișcările sociale, conduce rezistențele colective. Dacă e un gânditor critic sau ideolog, el pune În chestiune raționalitatea structurilor sociale a sistemelor sociale, luptă Împotriva birocrațiilor și structurilor rigide. Poziția sa are Întotdeauna o notă conflictuală, el inspiră punerea În discuție a structurilor cognitive anchilozate, stimulează orientarea către schimbarea socială
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
umaniștilor din Europa de nord sînt total diferite. Anglia, Țările de Jos sau Renania se ocupă mai puțin de stil decît de gîndire. În concepția lor, esențial este să se pună știința în serviciul unei "regenerări" a creștinismului. Admirația pentru gînditorii antici trebuie să faciliteze receptarea mesajului creștin. Aceasta este esența gîndirii lui John Colet, a lui Erasmus, a lui Reuchlin sau a lui Thomas Morus. În acest mod, umanismul Europei de nord pregătește drumul către Reformă. Între aceste două forme
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
atras de Roma, Rafael Sanzio, pictează într-un stil de o rafinată eleganță și reușește în cele patru compoziții din așa numita "Stanza de la Signatura"* să glorifice marile valori ale umanismului: filosofia Antichității (cu Platon și Aristotel înconjurați de marii gînditori antici), afimarea tainei creștine prin intermediul revelației divine (Apostolii și Părinții Bisericii glorificînd Euharistica) și poezia (în jurul lui Apollo și al Muzelor, Homer și Vergiliu alături de Dante, Petrarca și Ariosto). Strălucirea clasicismului roman este distrusă brusc în 1527, cînd trupele imperiale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
folosește autoritatea căpătată în cursul războaielor împotriva Franței pentru a realiza și consolida echilibrul european. Mitul Constituției britanice Admirația filosofilor pentru "Constituția" britanică se bazează pe un paradox: Constituția britanică nu există! Evoluția politică din Marea Britanie a fost teoretizată de gînditorii brita-nici hrăniți cu tendințele dominante ale gîndirii europene din secolele XVII și XVIII. În timp ce Evul Mediu dădus atenție existenței grupurilor, neluînd în considerare indivizii dxît ca membri ai unei comunități, gîndirea umanistă din secolul al XVI-lea face din om
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Lambert într-o frază celebră: "A filosofa înseamnă să-i redai rațiunii întreaga demnitate, înseamnă să o faci să se bucure din nou de toate drepturile, înseamnă să scuturi jugul tradiției și regulilor" (1715). Drept consecință, curentul datorează mult gînditorilor care, începînd din secolul al XVI-lea, cred că principiile considerate baze intangibile ale societății nu pot fi acceptate fără să fie studiate, chiar dacă ei nu se ating de instituțiile politice, de credințele religioase sau de regulile morale. Printre inspiratorii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
-o Strausz-Hupé a fost de a nutri „o dragoste detașată pentru țara sa”, la realizarea acestei performanțe ajutându-l „distanța critică ce a disciplinat patriotismul său entuziast”. Cred că e una dintre cele mai exacte și vibrante caracterizări ale omului, gânditorului politic și diplomatului care a spus cândva: „Înainte de a acționa, o națiune trebuie să gândească”. (Jurnalul Național, 18 noiembrie 2005) VIII. ORBIREA Cain & Cain Yasser Arafat declară că nu îi urăște pe evrei. Dimpotrivă, invocându-i pe Abraham și Ismael
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
riscă să oblitereze alte explicații. Franța s-a dovedit un întristător bastion al simpatiei față de comunism. Hegemonia stângii radicale a fost atât de opresivă, încât, pe harta ideogramelor politice, Hexagonul arăta ca fratele vestic al stelei roșii din vârful Kremlinului. Gânditori de calibrul unui Raymond Aron erau beșteliți nu doar de gherile pro-comuniste de tip Sartre-Beauvoir, dar și de trepăduși insignifianți ale căror nume le puteți găsi citate cu adorație în operele gânditorilor comuniști români. Trezirile de tip Yves Montand au
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
demersurile care să explice de ce radicalismul fundamentalist macină lumea musulmană? Mai puțin vizibile decât ar fi poate necesar, aceste demersuri nu lipsesc. Autorii lor sunt văzuți de un scriitor ca Jean Daniel drept „reformatori ai islamului” ori doar drept „noii gânditori ai islamului”, cum este înclinat să-i numească Rachid Benzine, hermeneut coranic. Dar dincolo de o etichetă ori alta, consensul este că asemenea gânditori nu se mulțumesc cu o denunțare a terorismului practicat în numele unei „dreptăți absolute”, ci încearcă să explice
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lor sunt văzuți de un scriitor ca Jean Daniel drept „reformatori ai islamului” ori doar drept „noii gânditori ai islamului”, cum este înclinat să-i numească Rachid Benzine, hermeneut coranic. Dar dincolo de o etichetă ori alta, consensul este că asemenea gânditori nu se mulțumesc cu o denunțare a terorismului practicat în numele unei „dreptăți absolute”, ci încearcă să explice riguros și transparent cauzele, impasurile în care se află gândirea islamică. Și truda lor nu este deloc lipsită de riscurile pe care le
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
încearcă să explice riguros și transparent cauzele, impasurile în care se află gândirea islamică. Și truda lor nu este deloc lipsită de riscurile pe care le presupune intoleranța. Numărul special dedicat de revista Le Nouvel Observateur (aprilie/mai, 2004) acestor gânditori care își propun să „denunțe impostura integristă” și să „concilieze islamul cu modernitatea” este un act de pionerat. Încercând să se apropie de cauza acaparării gândirii islamice de către radicalii fundamentaliști, iranianul Abdel Karim Soroush reamintește că, în fond: „Islamul este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în vreme ce dicteul este de natură divină, expresia lingvistică este de natură umană”, el nu se îndepărtează de credința potrivit căreia Coranul constituie cuvântul lui Allah, dar refuză să vadă Coranul drept un text “în afara istoriei”. Ce aduc în discuție noii gânditori ai islamului este un element tabuizat de radicalii fundamentaliști - subiectivitatea cititorului. Este invocat Ali Ibn Abou Talib, văr al Profetului și al patrulea calif al islamului, care ar fi spus: „Coranul se află în mushaf (culegerea scrisă și organizată a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
conceptul „tutelei juristului-teolog”. În fond, Soroush propune distincția clară între sfera privată și cea publică, demers important al fostului militant khomeynist care afirmă azi că religia trebuie să aparțină sferei private. Descoperind pericolele pe care le implică politizarea religiei, acești gânditori postislamiști au provocat o dezbatere publică din care, ne spune Djalili, nu mai lipsesc teme ca deschiderea sistemului politic, rolul societății civile, valorile etice și cele ale democrației, rolul spațiului public, gestionarea economiei. Vina pentru toate neajunsurile țării nu mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nou, generat de evoluția, într-o manieră inedită istoric, a relației între guverne, a mediului de afaceri și a societății. Iar la forma convențională în care circulă astăzi noțiunea au contribuit majoritatea disciplinelor teoretice și, într-o formă sau alta, gânditori și practicieni din aproape toate domeniile cunoașterii. Capitolul încearcă să ilustreze cîteva dintre reperele cronologice, empirice și instituționalizate prin care a trecut etica afacerilor de-a lungul timpului. Din multitudinea surselor am ales gânditori, idei și instituții care converg cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și, într-o formă sau alta, gânditori și practicieni din aproape toate domeniile cunoașterii. Capitolul încearcă să ilustreze cîteva dintre reperele cronologice, empirice și instituționalizate prin care a trecut etica afacerilor de-a lungul timpului. Din multitudinea surselor am ales gânditori, idei și instituții care converg cu subiectul nostru și pe care se grefează puncte de vedere actuale referitoare la creșterea economică durabilă și etica procesului organizat de muncă. Capitolul 2, Globalizarea, provocare sau resemnare, este focalizat asupra procesului contemporan de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
responsabilității sociale corporative este dată de implicarea mediului de afaceri în dezvoltarea durabilă a comunității și a societății în general. La forma convențională în care circulă în prezent noțiunea au contribuit majoritatea disciplinelor teoretice și, într-o formă sau alta, gânditori și practicieni din aproape toate domeniile cunoașterii. Trecerea în revistă a tuturor izvoarelor legate de evoluția termenului ar fi nu numai anevoioasă dar și neproductivă pentru clarificarea subiectului. Din multitudinea surselor am ales gânditori, idei și instituții care ilustrează și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și, într-o formă sau alta, gânditori și practicieni din aproape toate domeniile cunoașterii. Trecerea în revistă a tuturor izvoarelor legate de evoluția termenului ar fi nu numai anevoioasă dar și neproductivă pentru clarificarea subiectului. Din multitudinea surselor am ales gânditori, idei și instituții care ilustrează și converg cu subiectul nostru și pe care se grefează puncte de vedere actuale referitoare la creșterea economică durabilă și etica procesului organizat de muncă. 1.1. Paradigme fundamentale pentru definirea responsabilității sociale corporative Scurt
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cele europene, teoriile și practicile legate de principiile și standardele etice în procesele economice și în modul de a face afaceri au evoluat similar și în Statele Unite. Incepând cu anii 1800, la îmbogățirea sensurilor și aplicațiilor responsabilității sociale au conlucrat gânditori și practicieni în diferite domenii (sociologie, legislație, economie, management): Taylor, Ford, Gilbreth, Dewey, Mayo și mulți alții. Din perspectiva disciplinei lor, aceștia au abordat, mai mult sau mai puțin tangențial, subiectul conștiinței sociale și al rolului eticii muncii în dezvoltarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
atrage nume de marcă din toate disciplinele academice: Milton Friedman, Peter Drucker, Francis Fukuyama, Philip Kotler și mulți alții. Câteva dintre punctele de vedere și convingerile acestora le vom trece și noi în revistă. Peter Drucker (1909-2005), "cel mai mare gânditor pe care știința managementului l-a produs vreodată" (The Economist), apreciază că responsabilitatea trebuie să fie principiul care informează și organizează societatea postcapitalistă. Drucker leagă responsabilitatea socială de putere. Organizațiile au putere socială, iar exercitarea acestei puteri trebuie compensată cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de "teroare", în sensul că exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei sau mitologiei. Sumarizând, cele mai dese critici emise de numeroși gânditori asupra statutului actual al epistemologiei reprobabile sunt: * dreptul de preemțiune asupra gnoseologiei: adevărata cunoaștere este furnizată doar de știință numai cu o metodologie legitimată ca științifică și prin intermediul unui discurs denotativ; * autoritarismul judecăților universale, metalimbajul și "divinația" aserțiunilor emise de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
imprimat de Simone de Beauvoir este cu atât mai percutant cu cât este susținut de filozofiile lui Sartre, Camus și Merleau-Ponty, noii pontifi ai gândirii din Saint-Germain-des-Prés. Clopotnița abației medievale, atât de puternică odinioară, devenise acum locul de întâlnire al gânditorilor existențialiști și atei, care exercită o mare influență intelectuală asupra societății. Or, ce altceva este existențialismul, dacă nu, ca o reacție la declinul pe care îl cunoaște creștinismul, expresia unui nou umanism? O filozofie nouă, care, departe de a promova
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
preocupat de educarea și instruirea practică a tinerilor, aspecte tratate pe larg în lucrările sale, Republica și Legile. Scopul suprem al întregii sale cugetări filosofico-pedagogice consta în promovarea unor valori focalizatoare, precum binele, frumosul și justul. Mai mult decât atât, gânditorul grec era convins de armonizarea acestor valori supreme, deoarece între ele se manifestă o legătură intrinsecă: justul este bun și frumos, binele e liber de contradicții, frumosul și justul au aceeași calitate. Kalokagathia rezultă din combinarea a două noțiuni, kalos
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru viață și pentru polis prin intermediul educării lui morale continue. Spre deosebire de antecesorul său, Platon consideră că virtutea poate fi învățată, adică se dobândește, aspect pe deplin posibil în măsura în care educatorul este el însuși virtuos. Platon apare în istoria pedagogiei drept primul gânditor preocupat de educarea copiilor de vârstă preșcolară (3-6 ani), sarcină de formare educativă ce trebuia să revină în custodia statului. În această etapă de vârstă, jocul este considerat drept principalul mijloc de educație, prin intermediul căruia se cultivau aptitudinile curajului și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prioritate educației intelectuale sau celei morale ? Este mai important ca prin intermediul educației să se asigure cunoașterea lucrurilor sau să se acorde prioritate dobândirii virtuții morale ? Care sunt căile de urmat prin care se poate dobândi virtutea ? etc. În ceea ce privește educația morală, gânditorul antic insista pe formarea deprinderilor fizice, morale și intelectuale, admițând că la virtute se poate ajunge prin exerciții repetitive, altfel spus, practicarea în act a virtuții în ,,vârtejul vieții”. Totodată, problema educației trebuia să fie în responsabilitatea statului, deoarece evoluția
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
90 î. Hr., în care tinerii intrau de la vârsta de 17 ani, pregătindu-se pentru viața politică și socială a statului. Considerată de către Marcus Fabius Quintilianus (cca. 35-95 d. Hr.) ca fiind ,,floarea” tuturor științelor, retorica era oglindită în preocupările acestui gânditor drept un demers științific ce nu putea să survină decât după o atentă și profundă pregătire enciclopedică a tânărului. Fiind primul profesor de retorică plătit direct de către stat, Quintilianus se pregătește intens pentru fixarea deontologiei oratorului, publicând în acest fel
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]