10,086 matches
-
suprafața arabilă e mai mare cu 19,25 % față de nivelul județean (46,49%). Așadar, livezile dețin cele mai mici ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
populației la acea dată pentru cultura grâului, dar și existența unor condiții climatice favorabile, știut fiind că acestea sunt esențiale în perioada de germinație și de creștere, dovadă că în anii următori, neîntrunirea acestor condiții a determinat scăderea producțiilor la hectar și, implicit, diminuarea suprafețelor cultivate cu grâu. E cazul unor ani de după 1995 si, mai ales, a anului 2003, când o parte din cultura grâului a fost întoarsă datorită gerului mare din iarnă sau a înghețului târziu, la care s-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
un tip mixt, în care o familie agricolă crește pe lângă bovine și alte animale (ovine, porcine, păsări ș.a.) încercând să-și asigure necesarul în propria gospodărie. Densitatea medie a șeptelului bovin a fost în 2001 de 19,8 capete/100 hectare teren, valoare apropiată de cea a densității medii pe țară, de 20 capete la 100 hectare teren, dar mai mică decât cea a densități medii pe județul Iași (31,0 capete la 100 hectare teren). Creșterea porcinelor se practică cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
păsări ș.a.) încercând să-și asigure necesarul în propria gospodărie. Densitatea medie a șeptelului bovin a fost în 2001 de 19,8 capete/100 hectare teren, valoare apropiată de cea a densității medii pe țară, de 20 capete la 100 hectare teren, dar mai mică decât cea a densități medii pe județul Iași (31,0 capete la 100 hectare teren). Creșterea porcinelor se practică cu succes în zonă. După cum reiese și din tabelul nr. 21 și fig. nr.21, spre deosebire de bovine
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
2001 de 19,8 capete/100 hectare teren, valoare apropiată de cea a densității medii pe țară, de 20 capete la 100 hectare teren, dar mai mică decât cea a densități medii pe județul Iași (31,0 capete la 100 hectare teren). Creșterea porcinelor se practică cu succes în zonă. După cum reiese și din tabelul nr. 21 și fig. nr.21, spre deosebire de bovine, efectivele de porcine au cunoscut o dinamică mai accentuată după 1990, aceasta datorându-se gospodăriilor individuale. Dacă până în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
alimentare ale familiei, dar și pentru vânzarea pe piața liberă, având susținere în produsele derivate de la moară(tărâțe), de la presele de ulei (șroturile) și din gospodării. Densitatea medie a șeptelului la porcine era în 2001 de 31,6 capete/100 hectare teren, situându-se puțin mai mult de jumătate din valoarea mediei pe țară(51 capete/ 100 hectare teren) și sub valoarea mediei pe județul Iași (38,9 capete/ 100 hectare teren). În cadrul sectorului de creștere a animalelor, creșterea ovinelor a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
tărâțe), de la presele de ulei (șroturile) și din gospodării. Densitatea medie a șeptelului la porcine era în 2001 de 31,6 capete/100 hectare teren, situându-se puțin mai mult de jumătate din valoarea mediei pe țară(51 capete/ 100 hectare teren) și sub valoarea mediei pe județul Iași (38,9 capete/ 100 hectare teren). În cadrul sectorului de creștere a animalelor, creșterea ovinelor a ajuns să dețină ca efective primul loc în zona comunei Șipote. După cum reiese din tabelul nr.22
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la porcine era în 2001 de 31,6 capete/100 hectare teren, situându-se puțin mai mult de jumătate din valoarea mediei pe țară(51 capete/ 100 hectare teren) și sub valoarea mediei pe județul Iași (38,9 capete/ 100 hectare teren). În cadrul sectorului de creștere a animalelor, creșterea ovinelor a ajuns să dețină ca efective primul loc în zona comunei Șipote. După cum reiese din tabelul nr.22 și figura nr. 22, în perioada 1985-1989 numărul de ovine a oscilat între
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
că ovinele nu sunt pretențioase, sunt adaptabile la condițiile de mediu și au foloase multiple (lapte, brânză, carne, piei, lână), creșterea lor fiind avantajoasă pentru sectorul particular. Densitatea medie a șeptelului ovin era în 2001 de 142,9 capete/100 hectare, de cca. 2,5ori mai mare decât valoarea medie pe țară (57,8 capete/100 hectare )și de cca.1,5 ori mai mare decât valoarea medie pe județ (94,9 capete/100 hectare). Avicultura este un sector majoritar în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
brânză, carne, piei, lână), creșterea lor fiind avantajoasă pentru sectorul particular. Densitatea medie a șeptelului ovin era în 2001 de 142,9 capete/100 hectare, de cca. 2,5ori mai mare decât valoarea medie pe țară (57,8 capete/100 hectare )și de cca.1,5 ori mai mare decât valoarea medie pe județ (94,9 capete/100 hectare). Avicultura este un sector majoritar în gospodăriile individuale ale populației din localitate. Din tabelul nr. 23 si figura nr. 23 reiese că
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
2001 de 142,9 capete/100 hectare, de cca. 2,5ori mai mare decât valoarea medie pe țară (57,8 capete/100 hectare )și de cca.1,5 ori mai mare decât valoarea medie pe județ (94,9 capete/100 hectare). Avicultura este un sector majoritar în gospodăriile individuale ale populației din localitate. Din tabelul nr. 23 si figura nr. 23 reiese că, la fel ca și în cazul porcinelor și ovinelor, după1990, efectivele de păsări au înregistrat o dinamică ascendentă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Această creștere de efective este firească în condițiile în care majoritatea aparțin gospodăriilor populației și vizează acoperirea unor necesități alimentare, imediate sau pe termen lung. Densitatea medie a efectivelor de păsări a fost în anul 2000 de 580 capete/100 hectare, mai mică totuși decât media pe județul Iași (980 capete/100 hectare ) și pe țară (cca.1100 capete/100 hectare). Produsele obținute de la animale sunt foarte variate și ele corespund, ca volum și calitate, efectivelor de animale din zonă. Producția
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
gospodăriilor populației și vizează acoperirea unor necesități alimentare, imediate sau pe termen lung. Densitatea medie a efectivelor de păsări a fost în anul 2000 de 580 capete/100 hectare, mai mică totuși decât media pe județul Iași (980 capete/100 hectare ) și pe țară (cca.1100 capete/100 hectare). Produsele obținute de la animale sunt foarte variate și ele corespund, ca volum și calitate, efectivelor de animale din zonă. Producția de carne După cum reiese și din tabelul nr. 24 și fig. nr.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
imediate sau pe termen lung. Densitatea medie a efectivelor de păsări a fost în anul 2000 de 580 capete/100 hectare, mai mică totuși decât media pe județul Iași (980 capete/100 hectare ) și pe țară (cca.1100 capete/100 hectare). Produsele obținute de la animale sunt foarte variate și ele corespund, ca volum și calitate, efectivelor de animale din zonă. Producția de carne După cum reiese și din tabelul nr. 24 și fig. nr. 24 , producția de carne a cunoscut cea mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mezinul într-o familie cu 14 copii căreia i-au supraviețuit 3. Rămas orfan de tată în 1943 îmi povestea adesea cum a invatat tabla înmulțirii încă de la 5 ani de la tatăl său, un om cu ceva stare, cu câteva hectare de pământ și pădure. Din păcate, la numai 10 ani, tatăl îi moare iar mama care nu făcuse nici un fel de școală dar știa să citească și să socotească rămâne în acele vremuri de restriște (1943) cu grijă întregii familii
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
când este nevoie să se producă o cantitate mai mare de proteine, pentru realizarea unei baze alimentare temeinice (ZAMFIRESCU N., 1965; MATEO BOX J.M., 1961; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). în sprijinul acestei afirmații, prezentăm câteva exemple: la un hectar de grâu, cu un conținut de 13% proteine în boabe și o producție de 3.000 kg/ha, se realizează 390 kg de proteine ; la un hectar de cartofi, cu un conținut de 2% proteine și o producție de 19
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și colab.,1999, 2002). în sprijinul acestei afirmații, prezentăm câteva exemple: la un hectar de grâu, cu un conținut de 13% proteine în boabe și o producție de 3.000 kg/ha, se realizează 390 kg de proteine ; la un hectar de cartofi, cu un conținut de 2% proteine și o producție de 19.000 kg/ha, se obțin 380 kg proteine ; la un hectar de soia, la o producție de 1.900 kg/ha și cu un conținut de 37
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și o producție de 3.000 kg/ha, se realizează 390 kg de proteine ; la un hectar de cartofi, cu un conținut de 2% proteine și o producție de 19.000 kg/ha, se obțin 380 kg proteine ; la un hectar de soia, la o producție de 1.900 kg/ha și cu un conținut de 37% proteine, se realizează o cantitate de 703 kg de proteine ; la un hectar cultivat cu năut, la o producție de 1.900 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
19.000 kg/ha, se obțin 380 kg proteine ; la un hectar de soia, la o producție de 1.900 kg/ha și cu un conținut de 37% proteine, se realizează o cantitate de 703 kg de proteine ; la un hectar cultivat cu năut, la o producție de 1.900 kg/ha și un conținut de 28% proteine, se realizează o cantitate de 532 kg de proteine . Semințele acestor plante se păstrează cu ușurință și au privilegiul de a avea un
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
extindere tot mai mare, mai ales datorită creșterii numărului de investitori străini în toate ramurile economice ale țării, dar mai ales în agricultură. RĂSPÂNDIREA NĂUTULUI PE PLAN MONDIAL ȘI îN ROMÂNIA Pe glob, leguminoasele pentru boabe ocupă aproximativ 175 milioane hectare, adică 11% din suprafașa arabilă, sau 20% din suprafața semănată cu cereale (tabelul 1). Cele mai mari suprafețe se găsesc în Asia (69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane hectare) (ANUARUL F.A.O., 2008). în România
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
PLAN MONDIAL ȘI îN ROMÂNIA Pe glob, leguminoasele pentru boabe ocupă aproximativ 175 milioane hectare, adică 11% din suprafașa arabilă, sau 20% din suprafața semănată cu cereale (tabelul 1). Cele mai mari suprafețe se găsesc în Asia (69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane hectare) (ANUARUL F.A.O., 2008). în România, suprafața cultivată cu leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pentru boabe ocupă aproximativ 175 milioane hectare, adică 11% din suprafașa arabilă, sau 20% din suprafața semănată cu cereale (tabelul 1). Cele mai mari suprafețe se găsesc în Asia (69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane hectare) (ANUARUL F.A.O., 2008). în România, suprafața cultivată cu leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Cele mai mari suprafețe se găsesc în Asia (69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane hectare) (ANUARUL F.A.O., 2008). în România, suprafața cultivată cu leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se cultivau cu leguminoase pentru boabe numai 136,2 mii hectare, cele mai mari suprafețe fiind concentrate în asociații agricole și societăți
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în Asia (69.213 milioane hectare) și America de Nord și Centrală (37.983 milioane hectare) (ANUARUL F.A.O., 2008). în România, suprafața cultivată cu leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se cultivau cu leguminoase pentru boabe numai 136,2 mii hectare, cele mai mari suprafețe fiind concentrate în asociații agricole și societăți comerciale (ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI, 1999
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
leguminoase pentru boabe era în anul 1985 de 596,8 mii hectare (din care 318,8 mii hectare cu soia), mai mare cu 26% față de anul 1980. în anul 1995 se cultivau cu leguminoase pentru boabe numai 136,2 mii hectare, cele mai mari suprafețe fiind concentrate în asociații agricole și societăți comerciale (ANUARUL STATISTIC AL ROMÂNIEI, 1999). Cunoscut si sub denumirea de "mazarea berbecilor", năutul (Cicer arietinum L.) este o cultură veche în India, Orientul Mijlociu și în unele părți din
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]