6,525 matches
-
aparține cu distincție patrimoniului cultural ieșean. S-a născut În 10 septembrie 1920 la Iași, În cartierul Tătărași, ca al doilea copil al familiei Titus și Eufrosina Hotnog. Tatăl său, profesorul de limba română, Titus Hotnog, era cunoscut În lumea ieșeană prin colaborările la revistele "Viața Românească" și "Însemnări ieșene". Este autorul volumului de nuvele "Vrăbioiul alb", dar și al unor articole importante de filologie și istorie. Studiile elementare, clasa a-I-a și a -IIa, le-a făcut În perioada
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
În 10 septembrie 1920 la Iași, În cartierul Tătărași, ca al doilea copil al familiei Titus și Eufrosina Hotnog. Tatăl său, profesorul de limba română, Titus Hotnog, era cunoscut În lumea ieșeană prin colaborările la revistele "Viața Românească" și "Însemnări ieșene". Este autorul volumului de nuvele "Vrăbioiul alb", dar și al unor articole importante de filologie și istorie. Studiile elementare, clasa a-I-a și a -IIa, le-a făcut În perioada 1927 - 1929, la Școala primară de fete „Hatmanul Nicoară
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
vacanțelor petrecute În zone montane, pe litoral, În Polonia sau Cehoslovacia. A abordat diferite genuri artistice precum: peisajul, natura statică, autoportretul, portretul. In majoritatea lucrărilor reprezintă peisaje. Acestea sunt structurate tematic Într-o serie de cicluri reprezentând atât monumentele istorice ieșene, cât și cele realizate În timpul călătoriilor efectuate În Polonia la Cracovia, Gdansk și În Cehoslovacia la Praga. Concediile le petrecea Întotdeauna Împreună cu soția sa, Ana, la mare și la munte În stațiunile preferate, la Borsec, Olănești, Mamaia, Constanța, Mangalia. Artistul
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
tehnică, pe cea a acuarelei, despre care artistul mărturisea Într-un interviu: Lucrări reprezentative din toate perioadele de creație, evidențiază pasiunea pentru grafică. În acest sens menționăm peisajele: Biserica străbună, Casa de pe deal, Acoperișuri roșii, Amurg, Peisaj din Șcheia, Monumente ieșene, Iarna pe uliță, Cadril de căsuțe, Peisaj din Praga, Malbork, Cheiul Lung Gdansk, Peisaj din Polonia. Chiar dacă interesul manifestat de artist a fost orientat către tehnica acuarelei, Ștefan Hotnog a realizat și lucrări În ulei, despre care menționa: Elaborate În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Crișului Alb. Participă alături de Gheorghe Șaru, Eugen Popa, Emil Manu, Gabriel Teodorescu epigramist, la realizarea Revistei literare a Școlii de ofițeri, unde publică desene. 1945 Iași, Sălile Pinacotecii Salonul Oficial al Moldovei octombrie, Iași Expoziția Cum văd pictorii și sculptorii ieșeni orașul lor Expune lucrările Peisaj, Natură moartă și Portret . 28 1946-1947 Funcționează ca profesor la Liceul Comercial de Băieți și Liceul Evreiesc din Iași. 1946 Iași, Sălile Pinacotecii Salonul Oficial al Moldovei Expune peisaje În acuarelă. Dintre artiștii expozanți amintim
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
de artă plastică decembrie Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeană, pictură, sculptură și grafică septembrie, București - Sala Dalles Bienala 1967 septembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interregională, pictură, sculptură și grafică. 1968 februarie, Iași, Sala Victoria Expoziția de artă plastică a artiștilor ieșeni decembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeană, pictură, sculptură și grafică. 1969 Călătorie de studii și documentare În Polonia: Cracovia, Katovice, Poznan, Wircolaw, Gdansk, Varșovia. aprilie, București, Sala Dalles Artiști plastici contemporani, Iași București, pictură, grafică, sculptură Expune 6 lucrări În
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
artistice abordate au fost: naturi statice, peisaje reprezentând Împrejurimile Iașului și din timpul călătoriilor efectuate În Polonia. Dintre acestea menționăm: Teiul lui Eminescu, Pe dealul Ciricului, La Bucium,Toamna la Ciric, Toamna la Copou, Feredeul turcesc, Toamna la Țicău, Peisaj ieșean, Flori În glastră,Casa de sub deal, Palatul Culturii, Vâzdoage, Flori roșii, Turn la Vavel, Malbork, Șanțul de apărare -Cracovia, Cheiul Lung din Gdansk, Târgul cărbunarilor Gdansk, Silezia Neagră. august, Iași, Sala Victoria și Galeriile de artă Expoziție de artă plastică
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Artă Expoziția Iașii În arta plastică 1975 ianuarie, București, Sala Dalles Expoziția Artiști plastici din Iași martie, Iași, Sala Victoria Expoziție de artă plastică aprilie, Iași Sala Victoria Expoziție de artă plastică . august -septembrie, Fălticeni și Suceava Expoziție dedicată pictorului ieșean Mihai Cămăruț septembrie, Iași, Foaierul Roșu, Teatrul Național Expoziția Roșu octombrie, București, Sala Dalles Salonul anual de grafică decembrie Iași, Sala Victoria Anuala ieșeană '75 Expune naturi statice și marine acuarelă. 1976 Călătorie de studii și documentare, Cehoslovacia: Praga, Karlovy
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
aprilie, Iași Sala Victoria Expoziție de artă plastică . august -septembrie, Fălticeni și Suceava Expoziție dedicată pictorului ieșean Mihai Cămăruț septembrie, Iași, Foaierul Roșu, Teatrul Național Expoziția Roșu octombrie, București, Sala Dalles Salonul anual de grafică decembrie Iași, Sala Victoria Anuala ieșeană '75 Expune naturi statice și marine acuarelă. 1976 Călătorie de studii și documentare, Cehoslovacia: Praga, Karlovy Vary, Plzen. aprilie, Iași, Galeria de artă - Cupola Expoziție de artă plastică august, Iași, Galeriile de artă Cupola Expoziție de artă plastică decembrie, Iași
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Teatrului Național Prezintă desene acuarelate, reprezentând personaje din universul teatrului romanesc 1977 februarie, Iași, Galeria de artă Cupola Expoziția Incursiune În ateliere Prezintă compoziții cu temă istorică, reprezentând evenimentele din 1877 și 1907. iulie, Constanța, Galeriile de Artă Expoziția artiștilor ieșeni octombrie, Iași, Galeria de artă Cupola Inspirații din lirica eminesciană decembrie, Iași, Sala Victoria Anuala 77 - Pictură, sculptură, grafică Iași, Muzeul de Artă Expoziția Noul În peisajul patriei 1978 Iași, Sala de expoziții Cronica A zecea expoziție personală, Notații de
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Sala Victoria Expoziție de artă plastică iunie, Iași, sala Victoria Expoziție de grafică 1981 Iași, Sala Cronica Expoziție de artă plastică - pictură grafică iulie, Iași, Casa presei Expoziție de artă plastică - pictură 1982 ianuarie, Iași, Muzeul de Artă Acuarela contemporană ieșeană februarie, Iași, Casa presei Expoziția Sentimentul naturii aprilie, Vaslui, Casa de Cultură Expoziție de artă plastică august, Muzeul de Artă Expoziție de artă plastică decembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție de artă plastică 1983 august, Iași, Muzeul de Artă Expoziție de
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Expoziție de artă plastică decembrie, Iași, Sala Victoria Expoziție de artă plastică 1983 august, Iași, Muzeul de Artă Expoziție de artă plastică 1984 februarie, Iași, Galeria Șt. Dimitrescu Expoziție de artă plastică 1990 Chișinău, Galeria de artă contemporană Expoziția Arta ieșeană contemporană 1993 Se stinge din viață la Iași, este Înhumat În cimitirul Eternitatea. 1999 august, Iași, Muzeul de Artă Expoziție retrospectivă Ștefan Hotnog (1920-1993) Este prima expoziție retrospectivă a artistului, organizată de Muzeul de Artă. 2000 octombrie, Iași, Muzeul de
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
Ziua de 1 noiembrie 1910 are puternice și profunde semnificații și reverberații peste timp, pentru spiritualitatea românească în general, pentru cea ieșeană în particular. În această zi s-au pus bazele primei Instituții de învățământ superior tehnic în România, care avea să marcheze decisiv afirmarea noastră și sub acest aspect pe plan european. Au urmat, ca o reacție legică, evenimente care au
CENTENAR IAŞI 1910 - 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by A. Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1002]
-
urmat, ca o reacție legică, evenimente care au consemnat apariția învățământului tehnic superior în București și în continuare, într-un efect de avalanșă, în toate zonele locuite de români care-și afirmau și emanciparea națională. Figuri emblematice ale școlii superioare ieșene precum Dragomir Hurmuzescu, Ștefan Procopiu, Cezar Parteni Antoni, Mircea Volanschi, care s-au afirmat mult peste hotarele țării, corifei ai științei epocii care au împins cunoașterea științifică înainte și au avut un aport decisiv în formarea a zeci de generații
CENTENAR IAŞI 1910 - 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by A. Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1002]
-
ingineri electromecanici în Licee din Iași, din Suceava, din Roman , din Câmpina . Pedagogi de referință, profesioniști recunoscuți. Școala de la Iași are frumusețe „oltenească”, pentru că , așa cum „ “mărgelele” „ lui Brâncuși se înșiră pe o „inimă” de fier spre infinit, așa și „școlile ieșene” se înșiră pe apa milenară a Bahluiului aducându-și prinosul lor la „Marea de cunoștințe” științifice ale lumii. Școala de la Iași știe să respecte valorile umane. Un craiovean, Mihai Konteschweller, truditor pe tărâmul radiofoniei, alături de Dragomir Hurmuzescu, părintele Școlii de la
VALENŢELE ŞCOLII DE LA IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Manolea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1004]
-
din care fac parte mai mulți absolvenți ai Facultății de Electrotehnică Iași, manageriată de fratele meu, Nicolae Comănescu, și el absolvent al acestei facultăți din 1983, a reușit « în premieră » să finalizeze, în acest an, 2010, anul în care Facultatea ieșeană își sărbătorește Centenarul, lucrările de reabilitare majoră, de mare anvergură și tehnicitate, ale Stației de 220 kV FAI, întrunind sufragiile beneficiarului Transelectrica, fapt notabil ce deschide acestei firme calea spre alte lucrări energetice de asemenea calibru. De asemenea, acest fapt
EXCEPTIONALUL AN, 2010. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Constantin COMANESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1011]
-
uimire câtă bogăție, logică, prevedere, căldură, câtă mare și morală înțelepciune de om superior, genial se cuprinde în acele buletine politice, dări de seamă teatrale, notițe despre cărți, care aveau simpla menire de a umple coloanele goale ale bietei foi ieșene. La fiecare moment, marea sa putere de intuiție fixează puncte sau deschide perspective cu totul nouă. Din viața sa trecută cunoștea tot prezentul românilor, în câțiva ani căpătase o vedere clară asupra trecutului lor întreg, păstrase toată vigoarea spiritului său
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
trei, patru și chiar mai multe etape. Unul dintre primele demersuri în acest sens îi aparține lui Garabet Ibrăileanu, care distinge în devenirea concepțiilor publicistice eminesciene trei etape: etapa de început, până la intrarea poetului în societatea Junimea, în 1876; perioada ieșeană, cuprinzând activitatea desfășurată la Curierul de Iași și, în sfârșit, cea de a treia etapă integrând activitatea lui Eminescu la Timpul, între 1877 și 1883. Nu vorbim în cazul acestei etapizări de diferențe de fond, de structură, ale gazetarului Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
externe, îndeosebi la publicațiile germane, jurnalistul reușește să ofere cititorilor informații bogate, anticipând de multe ori articolele din presa bucureșteană. "Problemele puse în discuție îl arată pe Eminescu un ziarist cu o înaltă conștiință profesională, interesat să țină cititorii ziarului ieșean la curent cu desfășurarea evenimentelor internaționale"209. Când motive obiective îl împiedică să ofere publicului informații privind derularea luptelor din Balcani, gazetarul se justifică față de cititori: În urma vremei rele, drumul de fier fiind întrerupt, ziarele din străinătate nu vin regulat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările României, stipulate în Memoriul înaintat de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Porții, și ecoul acestora în presa străină. Textele publicate în gazeta ieșeană cuprind și o retrospectivă a evenimentelor care preced declararea Independenței. Evenimentele de pe frontul de luptă din Balcani sunt înfățișate de Eminescu într-o rubrică specială, " De pe câmpul de război", care sintetizează informațiile furnizate de agențiile străine de presă. Jurnalistul acordă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
privind informarea și educarea publicului cititor. Prevalarea intențiilor informative se remarcă încă din etapa colaborării la Curierul de Iași, când, în singura foaie rămasă la dispoziția gazetarului, celelalte trei fiind destinate comunicatelor oficiale, Eminescu îngrămădește cronici teatrale, programe ale teatrelor ieșene, articole politice, recenzii, rezumatele unor conferințe susținute la Iași, studii de istorie, economie și lingvistică, în dorința de a oferi cititorilor cât mai multe date. Asumându-și responsabilitatea pentru partea literară și pentru pagina neoficială a gazetei, Eminescu "intenționa să
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
susținute la Iași, studii de istorie, economie și lingvistică, în dorința de a oferi cititorilor cât mai multe date. Asumându-și responsabilitatea pentru partea literară și pentru pagina neoficială a gazetei, Eminescu "intenționa să facă din această secțiune a foii ieșene o publicație cu caracter enciclopedic, în care să fie reprezentate, chiar și într-un spațiu restrâns, atât literatura, cât și viața politică și mișcarea culturală"334. Perioada Timpul, cea mai intensă din activitatea jurnalistică a poetului, marchează deplasarea interesului de pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
larg al mișcării europene pentru cucerirea libertății și independenței naționale. Intrarea în redacția Curierului de Iași, în toamna anului 1874, echivalează cu asumarea unei profesii care îi va solicita energiile și-i va măcina existența până la sfârșitul vieții. Dacă publicația ieșeană oferă lui Eminescu ocazia exersării și perfecționării stilului jurnalistic, activitatea desfășurată la Timpul reflectă dobândirea siguranței și stăpânirea deplină a limbajului publicistic, distingându-se prin detenta tematică și prin rafinarea mijloacelor de expresie. În calitate de redactor, redactor șef și responsabil cu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fondată de oameni de știință cu recunoaștere mondială precum Dragomir Hurmuzescu, Ștefan Procopiu, Nicolae Boțan și mulți alții. Instituțional, consider că universitatea pe care o reprezint, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, își datorează, parțial, și ea existența aceleași școli ieșene de electrotehnică. Momentul aniversar la care asistăm este, atât pentru mine cât și pentru colegii mei, un moment de bucurie. Este un moment în care dorim să mulțumim pentru valorile, pentru ideile și speranțele pe care această școală a reușit
MESAJUL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian GRAUR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1003]
-
Mare” din Suceava felicită Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată a Universității „Gheorghe Asachi” din Iași și își exprimă speranța că, urmînd exemplul oferit de aceasta, se va număra, instituțional vorbind, și printre discipolii de seamă ai școlii ieșene de electrotehnică. Ca absolvent al promoției 1970 aș mai spune câteva cuvinte. Dimitrie Leonida spunea la un moment dat că „civilizația unui popor nu poate fi explicată mai bine decât prin gradul întrebuințării naturii în serviciul său...”. Bucovina, zona din
MESAJUL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Adrian GRAUR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1003]