KorAP: Find »[drukola/base=incluziune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...172 173 174 ...216 >

5,387 matches

Corola-website/Law/265007_a_266336

în rândul persoanelor care s-au declarat romi ponderea este de doar 0,7% (adică 3.397 de cetățeni români aparținând minorității rome cu studii superioare identificați în recensământ). Situația analfabetismului reclamă, de asemenea, continuarea eforturilor pentru creșterea gradului de incluziune educațională a cetățenilor români aparținând minorității rome. Astfel, în rândul persoanelor care s-au declarat cetățeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea celor analfabeți este de 1% (0,8% în rândul persoanelor care s-au declarat de etnie maghiară

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
etnie a putut fi identificată la recensământul din 2011. Fie și numai dacă luăm în calcul aceste date reiese că se impune continuarea și completarea măsurilor specifice pentru creșterea acumulărilor educaționale ale persoanelor aparținând minorității rome ca mijloc esențial de incluziune socială a acestora. În ce privește ocuparea și integrarea pe piața muncii, trebuie menționat că populația formată din cetățeni români aparținând minorității rome are, în general, un nivel de pregătire școlară mai redus în comparație cu populația majoritară, ceea ce le limitează accesul pe piața

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
nerome aceeași rată avea valoarea de 58,5%*8). Conform acelorași surse, șomajul estimat în rândul persoanelor aparținând minorității rome a fost de 48,6% în anul 2011, față de 7,4% la nivel național. *7) Situația romilor în România. Între incluziune socială și migrație, 2011, București, Fundația Soros România. *8) Ocupare și neocupare în 2011, principalele rezultate, aprilie 2012, în Moisă F., Rostas I.A., Tarnovschi D., Stoian I., Rădulescu D., Andersen T.Ș. Sursa: Institutul Național de Statistică - tabel preluat

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
din 2001, o creștere marcantă a numărului romilor care au aderat la culte neoprotestante (îndeosebi la cel penticostal - 71.262 persoane). Există, de altfel, unele intervenții și studii de caz care arată că biserica/religia pot constitui un catalizator al incluziunii sociale. *18) http://www.prorroma.org/ro/info proiecte/scoli creștine private; Kiss Denes, 2009, "Romii din Herculian și rolul religiei penticostale în viața lor comunitară" în Kiss Tamas, Foszto, Laszlo, Fleck Gabor (editori), 2009, "Incluziune și excluziune. Studii de caz asupra comunităților

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
biserica/religia pot constitui un catalizator al incluziunii sociale. *18) http://www.prorroma.org/ro/info proiecte/scoli creștine private; Kiss Denes, 2009, "Romii din Herculian și rolul religiei penticostale în viața lor comunitară" în Kiss Tamas, Foszto, Laszlo, Fleck Gabor (editori), 2009, "Incluziune și excluziune. Studii de caz asupra comunităților de romi din România", Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca. *19) Ortodocși: aproape 475 de mii, romano-catolici: peste 20 de mii, musulmani: peste 3.300 etc. ────────── Datele prezentate arată existența unor

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
decalajelor dintre grupul persoanelor aparținând minorității rome și restul populației să se manifeste constant în urma unor acțiuni sistematice. Este ceea ce își propune și actuala Strategie. 3. Priorități, politici, cadrul juridic existent Guvernul României își propune să continue măsurile întreprinse pentru incluziunea socială a romilor, inclusiv prin facilitarea dialogului instituțiilor competente din România cu partenerii europeni, dar și cu societatea civilă. Astfel, în 2001 a fost adoptată Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor pentru perioada 2001-2010, prin Hotărârea Guvernului nr.

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor pentru perioada 2001-2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor, cu modificările și completările ulterioare, ca document cuprinzător de politică publică în domeniul incluziunii sociale a romilor din România. Ulterior, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1.221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020 s-a avut în vedere asigurarea incluziunii socioeconomice a romilor

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
României de îmbunătățire a situației romilor, cu modificările și completările ulterioare, ca document cuprinzător de politică publică în domeniul incluziunii sociale a romilor din România. Ulterior, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1.221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020 s-a avut în vedere asigurarea incluziunii socioeconomice a romilor prin implementarea unor politici publice în domeniul educației, ocupării forței de muncă, sănătății, locuirii, culturii și infrastructurii sociale. În anul 2010

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
publică în domeniul incluziunii sociale a romilor din România. Ulterior, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1.221/2011 pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020 s-a avut în vedere asigurarea incluziunii socioeconomice a romilor prin implementarea unor politici publice în domeniul educației, ocupării forței de muncă, sănătății, locuirii, culturii și infrastructurii sociale. În anul 2010, UE a lansat Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, prin care a

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
în vedere asigurarea incluziunii socioeconomice a romilor prin implementarea unor politici publice în domeniul educației, ocupării forței de muncă, sănătății, locuirii, culturii și infrastructurii sociale. În anul 2010, UE a lansat Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, prin care a stabilit obiective în cinci domenii majore: ocuparea forței de muncă, cercetarea, mediul și energia, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, educația, combaterea sărăciei. Obiectivul social pentru UE la nivelul anului 2020 urmărește reducerea cu aproximativ 20 de milioane a

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
economice, sociale și teritoriale și sprijinirea categoriilor supuse riscului de excluziune socială. În anul 2010, România și-a asumat ținte pentru toate obiectivele Strategiei Europa 2020, inclusiv o țintă de reducere a numărului celor aflați în risc de sărăcie și incluziune socială cu 580.000 persoane. Așa cum a arătat Comisia Europeană, cauzele principale ale excluziunii sociale sunt: sărăcia, lipsa competențelor de bază și a oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții sau discriminarea. Acestea sunt cauze care explică și decalajul social

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
de ocupare, rată ridicată de părăsire timpurie a școlii, acumulare educațională scăzută și sărăcie. Este limpede în acest context că obiectivele Strategiei Europa 2020, transpuse în ținte naționale, nu pot fi atinse în România fără a aborda problema decalajului de incluziune socială a romilor comparativ cu restul populației. Strategia prezentă poate fi considerată ea însăși un demers important pentru atingerea țintelor naționale ale Strategiei Europa 2020 transpuse în Programul Național de Reformă. În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, au fost

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
Strategia prezentă poate fi considerată ea însăși un demers important pentru atingerea țintelor naționale ale Strategiei Europa 2020 transpuse în Programul Național de Reformă. În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, au fost aprobate Cadrul European pentru strategiile naționale privind incluziunea romilor (2011-2020) și, în 2013, Recomandarea Consiliului UE cu privire la măsurile de incluziune efectivă a romilor în statele membre. 4. Provocări actuale în domenii-cheie Potrivit celor mai recente date pe care administrația publică centrală le are la dispoziție, grupul cetățenilor români

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
țintelor naționale ale Strategiei Europa 2020 transpuse în Programul Național de Reformă. În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, au fost aprobate Cadrul European pentru strategiile naționale privind incluziunea romilor (2011-2020) și, în 2013, Recomandarea Consiliului UE cu privire la măsurile de incluziune efectivă a romilor în statele membre. 4. Provocări actuale în domenii-cheie Potrivit celor mai recente date pe care administrația publică centrală le are la dispoziție, grupul cetățenilor români aparținând minorității rome manifestă, în cadrul celor vulnerabile, un risc mai ridicat de

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
domenii-cheie Potrivit celor mai recente date pe care administrația publică centrală le are la dispoziție, grupul cetățenilor români aparținând minorității rome manifestă, în cadrul celor vulnerabile, un risc mai ridicat de excluziune socială*20), înregistrându-se diferențe de acumulare educațională, de incluziune pe piața muncii, în ceea ce privește starea de sănătate și a locuirii. Gradul de incluziune socială a cetățenilor români aparținând minorității rome, la fel ca în restul țărilor din Uniunea Europeană, este inferior mediei naționale la toate capitolele care caracterizează calitatea vieții, iar

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
la dispoziție, grupul cetățenilor români aparținând minorității rome manifestă, în cadrul celor vulnerabile, un risc mai ridicat de excluziune socială*20), înregistrându-se diferențe de acumulare educațională, de incluziune pe piața muncii, în ceea ce privește starea de sănătate și a locuirii. Gradul de incluziune socială a cetățenilor români aparținând minorității rome, la fel ca în restul țărilor din Uniunea Europeană, este inferior mediei naționale la toate capitolele care caracterizează calitatea vieții, iar explicația unei asemenea situații se regăsește într-un complex de cauze care țin

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
sociale care pot provoca uneori marginalizare socială. Mai jos sunt prezentate date punctuale, la nivelul domeniilor relevante, privind situația actuală și modalități de eficientizare a politicilor guvernamentale specifice. *20) Analiza socioeconomică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale și Incluziune Socială, Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, MMFPSPV, București, iunie 2013, pp. 22-25. A. Educație Educația este cel mai puternic instrument prin intermediul căruia adulții și copii din grupurile marginalizate se pot ridica din starea de sărăcie, atât

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
socială. Mai jos sunt prezentate date punctuale, la nivelul domeniilor relevante, privind situația actuală și modalități de eficientizare a politicilor guvernamentale specifice. *20) Analiza socioeconomică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale și Incluziune Socială, Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, MMFPSPV, București, iunie 2013, pp. 22-25. A. Educație Educația este cel mai puternic instrument prin intermediul căruia adulții și copii din grupurile marginalizate se pot ridica din starea de sărăcie, atât din punct de vedere social, cât

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
termină 8 clase*24). *21) The World Bank, Toward an equal start: closing the early learning gap for Roma children in Eastern Europe, 2012, p. 12. *22) Ana Maria Preoteasa, Monica Șerban, Daniela Tarnovschi. Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație. 2011. București: Fundația Soros România. *23) Surdu, Laura, 2011. "Roma school participation, non-attendance and discrimination in România", Bucharest, Vanemonde; citat în United Nations Economic and Social Council (2012) Draft country programme document România, p. 3-4. *24) The

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
să citească este cu 10% mai mare decât în rândul bărbaților)*27). *25) Duminică G., Ivasiuc A. 2010. O școală pentru toți. Agenția Împreună și UNICEF. *26) Ana Maria Preoteasa, Monica Șerban, Daniela Tarnovschi. Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație. 2011. p. 36-39. București: Fundația Soros România. *27) Idem. ────────── Conform datelor recensământului din 2011, ponderea persoanelor cu studii superioare este: la cele care s-au declarat cetățeni români 14,8%; la cele declarate de etnie maghiară 10

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
de muncă și 28% erau inactive (față de rata de ocupare de 58%, respectiv rata de șomaj de 7,4%, la nivel național, conform datelor INS 2011). *29) Ana Maria Preoteasa, Monica Șerban, Daniela Tarnovschi. Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație. 2011. București: Fundația Soros România. Doar unul din zece romi au avut un contract de muncă pe durată nedeterminată în ultimii doi ani, iar 52% declară că nu au găsit niciun loc de muncă în această perioadă

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
comercianți), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupații tradiționale rome. Activitățile economice pe care le desfășoară sunt în cea mai mare parte temporare, sezoniere sau ocazionale, ceea ce indică gradul ridicat de subocupare la nivelul acestei populații. Barometrul de incluziune socială (2010) arată că riscul de concediere în cazul cetățenilor români aparținând minorității rome este de zece ori mai ridicat decât în cazul întregii populații, iar 41% dintre romii care își caută de lucru nu sunt angajați tocmai pentru că sunt

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
apă, canalizare și gaze); 13% dintre romi nu au electricitate vs. 2%, media la nivel național. Locuințele sunt suprapopulate, slab dotate cu mobilier și bunuri de folosință îndelungată. *32) Analiza socioeconomică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale și Incluziune Socială, Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, MMFPSPV, București, iunie 2013, pp. 22-25. Din cauza lipsei capitalului uman și material, comunitățile compacte de romi și instituțiile care le deservesc - școală, dispensar - funcționează cu resurse reduse, într-o perpetuă

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
romi nu au electricitate vs. 2%, media la nivel național. Locuințele sunt suprapopulate, slab dotate cu mobilier și bunuri de folosință îndelungată. *32) Analiza socioeconomică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale și Incluziune Socială, Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, MMFPSPV, București, iunie 2013, pp. 22-25. Din cauza lipsei capitalului uman și material, comunitățile compacte de romi și instituțiile care le deservesc - școală, dispensar - funcționează cu resurse reduse, într-o perpetuă situație de criză. Riscul marginalizării din cauza

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]
din partea celorlalți datorită faptului că sunt romi, fiind singura țară din UE care înregistrează la acest indicator o valoare de sub 30%*34). Acest fapt este și o consecință directă a eforturilor constante depuse după anul 2000 în România pentru creșterea incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității rome. *34) The situation of Roma in 11 EU Member States; Survey Results at a Glance, publicat de The Fundamental Rights Agency și The United Nations Development Programme (2012), p. 26, graficul 17. ────────── 5

STRATEGIE din 14 ianuarie 2015 (*actualizată*) Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/265007_a_266336]