4,588 matches
-
indicatori de nivel terțiar selectați de statele membre). Începând cu 2001 este utilizat, de asemenea, un set de indicatori structurali, cu domeniile: context economic, ocupare, cercetare și inovație, reformă economică, coeziune socială și mediu. Prin comparație, sistemul de indicatori de incluziune este mai relevant pentru dezvoltarea socială, dimensiunea socială fiind acoperită în mică măsură de indicatorii structurali. În România a fost elaborat un sistem național de indicatori de incluziune socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reformă economică, coeziune socială și mediu. Prin comparație, sistemul de indicatori de incluziune este mai relevant pentru dezvoltarea socială, dimensiunea socială fiind acoperită în mică măsură de indicatorii structurali. În România a fost elaborat un sistem național de indicatori de incluziune socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Dimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
elaborat un sistem național de indicatori de incluziune socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Dimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de incluziune socială Laeken Ocupare Inegalitate salarială, ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstnici), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională), populație în gospodării fără persoane ocupate Caracteristici măsurate Ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială (Briciu, Grigoraș, 2004) și unul județean (Apostol et al., 2004). Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 3. Dimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de incluziune socială Laeken Ocupare Inegalitate salarială, ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstnici), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională), populație în gospodării fără persoane ocupate Caracteristici măsurate Ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstă activă economic, nivel scăzut de retribuire, săraci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca rea sau foarte rea Locuire Lipsa dotărilor, probleme de calitate a locuinței, supraaglomerare, întârzieri în plata întreținerii sau a ipotecii Sursa: Eurostat; Atkinson et al., 2002. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de calitate a locuinței, supraaglomerare, întârzieri în plata întreținerii sau a ipotecii Sursa: Eurostat; Atkinson et al., 2002. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
et al., 2002. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de pragul sărăciei și cel al sărăciei severe, ponderea consumului alimentar și ponderea consumului de servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
persoane cu handicap integrate pe piața muncii, clădiri, drumuri și mijloace de transport cu accesibilități Sursa: Briciu, Grigoraș (2004); Apostol et al. (2004). Comparația între indicatorii la nivel european, național și județean ilustrează câteva idei importante: setul de indicatori de incluziune nu oferă o imagine globală a societății pe toate dimensiunile (economică, socială, de mediu etc.), ci acoperă în special dimensiunea socială; seturile de indicatori de incluziune specifici la nivel național și județean propun dimensiuni suplimentare față de setul la nivel european
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel european, național și județean ilustrează câteva idei importante: setul de indicatori de incluziune nu oferă o imagine globală a societății pe toate dimensiunile (economică, socială, de mediu etc.), ci acoperă în special dimensiunea socială; seturile de indicatori de incluziune specifici la nivel național și județean propun dimensiuni suplimentare față de setul la nivel european; în timp ce dimensiunile ocupării și resurselor (sărăciei și inegalității) sunt suprareprezentate la nivel european, la nivel național există un echilibru mai ridicat între dimensiuni; numărul de indicatori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivelul adoptării unor principii și drepturi general umane. Spre exemplu, este neclară relația dintre concepția explicită cu privire la dezvoltarea socială promovată de Sistemul ONU sau Banca Mondială și concepția europeană cu privire la Europa socială sau modelul social european, perspectiva coeziunii și incluziunii sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul de indicatori de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat orientarea excesiv instrumentalistă, fără o teorie care să îi fundamenteze, preocuparea fiind doar de a colecta datele disponibile. Spre exemplu, sistemul de indicatori de incluziune socială este elaborat fără a oferi o definiție a excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dintre cele existente fiind subsumate altor paradigme - calitatea vieții, capital social sau uman, direcții conexe de cercetare -, și nu dezvoltării sociale propriu-zise. Bibliografie Apostol, Mirela; Arpinte, Daniel; Pescaru, Daniela; Pâslaru, Emil; Popescu, Raluca; Tompea, Anca, 2004, Sistem de indicatori de incluziune socială la nivel județean, CASPIS. Atkinson, Tony; Cantillon, Bea; Marlier, Eric; Nolan, Brian, 2002, Social Indicators: The EU and Social Inclusion, Oxford University Press, Oxford. Bădescu, Ilie; Baltasiu, Radu; Dungaciu, Dan, 1996, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bigman
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Blakemore, Michael, 2005a, „Indicators of Development”, în Tim Forsyth (coord.), Encyclopedia of International Development, Routledge, Londra. Blakemore, Michael, 2005b, „Measuring development” în Tim Forsyth (coord.), Encyclopedia of International Development, Routledge, Londra. Briciu, Cosmin; Grigoraș, Vlad, 2004, Sistem de monitorizare a incluziunii sociale la nivel național, CASPIS. Brown, Marilyn, 1980, „Do Central Cities and Suburbs Have Similar Dimensions of Need?”, Professional Geographer, nr. 32 (4), pp. 400-411. Chirca, Constantin; Teșliuc, Emil (coord.), 1999, From Rural Poverty to Rural Development, World Bank, National
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100%">Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
font="default" size="100%">, Comisi</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">a</style><style face="normal" font="default" size="100%"> Na</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">țională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale</style></publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Panduru et al., 2004). Morris, la rândul lui, atrage atenția asupra problemei diversității societăților pe care acești indici își propun să le compare. Din această cerință, el formulează alte criterii pentru astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sharpe, Smith, 2005). Marile regiuni politice și economice au elaborat sau sunt în procesul de elaborare unor indicatori regionali de dezvoltare. În ceea ce privește Uniunea Europeană, Comitetul de Protecție Socială (SPC) a propus un set de zece indicatori primari și opt secundari de incluziune socială, aprobat la Summitul UE de la Laeken în 2001 ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Atkinson</Author><Year>2002</Year><RecNum>64</RecNum><record><rec-number>64</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Atkinson, A. B.</author></authors
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2002). Indicatorii au fost traduși și în țara noastră, iar urmărirea lor, alături de setul de indicatori specific României, a fost fixat printr-o hotărâre de guvern în mai 2005 ca fiind unul dintre obiectivele Comisiei Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Panduru</Author><Year>2004</Year><RecNum>66</RecNum><record><rec-number>66</rec-number><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author>Filofteia Panduru</author><author>Maria Molna</author><author>Andreea Vasile</author><author>Viorica
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100%">Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
font="default" size="100%">, Comisi</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">a</style><style face="normal" font="default" size="100%"> Na</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">țională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale</style></publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Panduru et al., 2004). O altă abordare la acest nivel este European Structural Indicators, elaborați ca răspuns la apelul Summitului de la Lisabona de a transforma Uniunea Europeană în „cea mai dinamică și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Index, PQLI”, Dev Dig, vol. 18, nr. 1, pp. 95-109. Morse, S., 2004, Indices and indicators in development: An unhealthy obsession with numbers?, Earthscan, Londra, Sterling. Panduru, F.; Molna, M.; Vasile, A.; Duma, V.; Grigoraș, V., 2004, Indicatori de excluziune/incluziune socială, Institutul Național de Statistică, Universitatea din București, Comisia Națională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, București. Quadrado, L.; Heijman, W.; Folmer, H., 2001, „Multidimensional analysis of regional inequality: The case of Hungary”, Social Indicators Research, vol. 56, nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicators in development: An unhealthy obsession with numbers?, Earthscan, Londra, Sterling. Panduru, F.; Molna, M.; Vasile, A.; Duma, V.; Grigoraș, V., 2004, Indicatori de excluziune/incluziune socială, Institutul Național de Statistică, Universitatea din București, Comisia Națională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, București. Quadrado, L.; Heijman, W.; Folmer, H., 2001, „Multidimensional analysis of regional inequality: The case of Hungary”, Social Indicators Research, vol. 56, nr. 1, pp. 21-42. Raworth, K.; Stewart, D., 2005, „Critiques of the Human Development Index: A review
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
et al., capitolul 21). În peisajul instituțional românesc, pe lângă presiunea exercitată de organizațiile internaționale, există totuși instituții care promovează interesul pentru monitorizare și fac eforturi de construcție instituțională în acest sens. Printre acestea este și Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - CASPIS. Pe de o parte, CASPIS are printre funcțiile sale și funcția de a monitoriza profilul sărăciei și excluziunii sociale. Pentru aceasta, Secretariatul Tehnic CASPIS inițiază o serie de cercetări, cum ar rapoartele de evaluare a dinamicii sărăciei și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
http://www.caspis.ro" www.caspis.ro). Pe de altă parte, CASPIS are funcția de a monitoriza implementarea strategiilor/planurilor, pe cele mai importante domenii ale politicilor sociale. În primul rând, CASPIS a elaborat Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale - PNAinc (aprobat prin H.G. nr. 829/2002). În al doilea rând, acest plan global de la nivel național a fost transformat în planuri sectoriale și locale, de către Comisiile Județene - CJASPIS. Pentru aceasta, CASPIS a elaborat în colaborare cu experți din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acest plan global de la nivel național a fost transformat în planuri sectoriale și locale, de către Comisiile Județene - CJASPIS. Pentru aceasta, CASPIS a elaborat în colaborare cu experți din mediul instituțional și academic o serie de rapoarte privind indicatorii sociali de incluziune socială. Pe baza acestor rapoarte, a fost oficial adoptat sistemul național de indicatori de incluziune socială (prin H.G. nr. 488/26.05.2005). În plus, conform atribuțiilor sale, a sprijinit autoritățile publice locale în elaborarea strategiilor/planurilor și a monitorizării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Comisiile Județene - CJASPIS. Pentru aceasta, CASPIS a elaborat în colaborare cu experți din mediul instituțional și academic o serie de rapoarte privind indicatorii sociali de incluziune socială. Pe baza acestor rapoarte, a fost oficial adoptat sistemul național de indicatori de incluziune socială (prin H.G. nr. 488/26.05.2005). În plus, conform atribuțiilor sale, a sprijinit autoritățile publice locale în elaborarea strategiilor/planurilor și a monitorizării activităților de combatere a sărăciei și excluziunii sociale. Monitorizarea CASPIS la nivel național: o ilustrare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]