5,035 matches
-
dureri, că nu se mai termină cortegiul lor. Iar medicamentele sunt scumpe, pensia mică, și se termină tocmai când în jur simți cum începe să miroase persuasiv a colivă. Cică la vârsta asta, degeaba încerci să tratezi o boală cu indiferență, fiindcă dacă încerci tu să uiți de ea, nu te uită ea pe tine, nici de al naibii și tot timpul parcă-ți face complice cu ochiul. Însă un cunoscut, care se laudă că el cunoaște și toaca-n cer
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
zis că nu, sunt doar un cetățean informat, la care la care preopinenta se uită la mine precum curca-n lemne și mă trimite după rețetă. Scurt! Deci acum m-am lămurit, durerile mele nu pot fi tratate nici cu indiferență și nici cu medicamente homeopate. Cineva mi-a sugerat, că un tratament eficace și s-ar putea spune radical, se poate face cu zeamă de clopot, însă mă tem să încerc. Aștept să-l încerce alții mai întâi. Și tare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
asumării și reforma reformei. Văzând cu ochii, datorită eforturilor susținute ale guvernanților actuali, România se modernizează în ritm rapid, energic și radical, medicii, profesorii, studenții și ultimii meseriași pricepuți iau drumul pribegiei peste hotare, pensionarii se tratează de boli cu indiferență, ceaiuri și mai ales rugăciuni care dacă nu te duci la popă, ca să dai de parastas, nu te costă nimic. Numai eu, stau aici pe bancă și deplâng decesul statului social... Doi câte doi, c-așa-i jocul pe la noi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prima oară cu admirație și ciudă. Mai mult decât explicațiile sale, impresiona limbajul non-verbal perfecționat până la detaliu. În prima bancă stătea nădușit, cu capul în pumn Mircea Ponta, epistemologul român cel mai în vogă la data respectivă. Chipul lui exprima indiferență și sastiseală academică. Mi-am adus aminte că asistasem și eu cândva la un curs de epistemologie de-al lui. Ponta, în sacou vișiniu, studiindu-și manichiura cu mare concentrare, spunea că e posibil să existe și revelații mistice, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
privește ceasul mai mult din plictiseală decât pentru a-și aminti ce oră e. Iese În fața căminului, Își băgă mâinile În buzunare și ridică umerii până lângă urechi În speranța că Îi va trece frigul. Privirea lui se plimbă cu indiferență peste curtea murdară a căminelor, peste gardul de sârmă Împletită, peste coșul cantinei prin care iese un fum subțirel, peste celelalte trei cămine, unul de băieți și două de fete, Își imaginează că și colegii lui de acolo se ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ciudat, pare surprins de mărturisire. Grințu adaugă: — S-ar putea ca de la Întâi ianuarie să vin profesor aici, În sat. Mirarea moșului crește și mai mult. Scade apoi vizibil și se stabilește la o cotă normală, apropiată de calm și indiferență. A trebuit să mă duc la poliție ca să completez un chestionar și să-mi pun ștampila pe buletinul de identitate. Prima Întrebare ce mi s-a pus a fost naționalitatea bărbatului meu. Am răspuns că e bulgar, supus român. Polițistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
azi n-am apucat s-o plantez să văd dacă se prinde sau nu. Ascultătorul unor asemenea povești nu poate să nu se Întrebe de rostul tonului neutru pe care sunt ele debitate. Se poate observa chiar un fel de indiferență a celui care povestește față de ceea ce noi numim război. Explicația pare a fi una singură: Caporalul G.P. din armata română lupta Încă de pe atunci În alt război. Carnet de regie: Clarificări. În 1973, În fața Adunării Generale O.N.U., Willy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Premiul Nobel pentru Pace - tocmai premiul revendicat cu atâta nerușinare de ultimul deținut de la Spandau!) declara: „Din punct de vedere moral nu este nici o deosebire dacă un om este ucis În război sau este lăsat să moară de foame datorită indiferenței altora.“ Conform unor evaluări UNESCO numai În același an 1973 au suferit de foame și subnutriție Între 400 și 500 000 000 de copii. S-a calculat că În lumea Întreagă disponibilitățile de alimente pe cap de locuitor nu au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nu se lamentează, având drept subiect sinele, artiștii, în general, și nici cel puțin poezia, dimpotrivă, atitudinea indiferentă a celorlalți semeni o percepe ca benefică, fortifiantă: De aceea îți port recunoștință, / mulțime nepăsătoare, care te risipești generoasă / pe străzi (...), fiindcă indiferența aceasta e de bun augur, câtă vreme se reverberează, paradoxal, asupra creatorului de frumos, metamorfozată într-o libertate pe care nu e conștientă că i-o oferă. Libertatea aceasta e garantată, pe deasupra, de spațiul protector, propriu, casa unui poetului, simțită
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
le alege drept motto al volumului: pasul și grija mea pentru / alții vor scădea / se poate întâmpla orice / nu mă mai grăbesc / fiecare clipă aș vrea s-o / întârzii / mie însumi strein / devenindu-mi / lumea rămâne de-o / singură / culoare: indiferența. Poemele sale, meditative, aduc un univers care empatizează cu eul liric, a cărui tristețe îi pare copleșitoare, pentru că atunci când scriu / se umple aerul cu visuri // când plâng / cad din ramuri / pădurile virgine... Trăiri regresive, ca și drumul înapoi, spre obârșie
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vină vești bune pe toate planurile. Mă bucur și mulțumesc! Știu că această ridicare spirituală ar fi trebuit să fie pe toate planurile: citit, scris, muncit. N-a fost chiar așa, am avut așa o stare de moleșeală vecină cu indiferența și cred că mi-a fost indusă, pentru că știam că trebuie să mă apuc de treabă și am tot amânat-o de azi pe mâine. Pentru asta am primit și avertismente pe care am să vi le spun imediat. Într-
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
perioada aceea, cam în jur de două săptămâni, a fost ceva în atmosferă, ceva ce scapă controlului terestru și care i-a făcut pe mulți să nu se simtă bine. Și eu am avut o stare de plictis, oboseală, somnolență, indiferență - nu știu să explic exact, știu doar că încă mai persistă, cu toate că au trecut câteva săptămâni bune. E adevărat, cu intensitate mai mică. Bine. Să explic acum de ce și în realitate: Visam, el era acolo așa cum l-am descris; am
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
binefacerile legii ajutorului reciproc, acum când Națiunea trece prin mari încercări și greutăți, avem nevoie de dragoste și unitate, credință și luptă, pentru a scoate neamul din restriștea în care se zbate. Orice român trebuie să iasă din izolare și indiferență și să se integreze în marea luptă de mântuire a sa. Să nu ne gândim numai la viața noastră personală, ci și a Neamului, pentru ridicarea la demnitatea de altădată, când strălucea în istorie. Pentru aceasta trebuie jertfă. Căpitanul a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nu riscam o vizită inoportună. De pe marginea dealului, am observat că doi bărbați și o femeie suiseră în urma mea pe povârniș și ajunseseră foarte aproape de locul unde mă aflam. Nu-mi dădeau nici o atenție, dar m-am temut că, prin indiferența lor, vroiau să mă păcălească. Poate, așteptau să nu mai fie văzuți de jos ca să mă atace. Am intrat în panică, neștiind ce decizie să iau. Dacă vroiam să scap, strigând după ajutor și fugind pe coastă în jos, mă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
caz trebuia să păstreze tăcere! Să ajungă la tribunal, să umble prin judecăți și judecătorii? Nu putea concepe așa ceva! Ar fi avut de-aici înainte de luptat cu inerția oamenilor indiferent ce dovezi ar fi adus în sprijinul ei! Oprobiul unora, indiferența altora, râsul insalubru de ce pățise o va urmări permanent și toată viața ei, cu tabieturi, cu micile ei victorii sau înfrângeri ar fi fost distrusă. Vecinii, cunoscuții, colegii cum s-ar fi uitat la ea? N-ar mai putea locui
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fântâna atât de bine! Pan imperturbabil cânta melodii neauzite în timp ce silfidele extaziate îi mângâiau copitele, nepăsătoare la agitația din jur.... semizeul din bronz și acum face în ciudă trecătorilor, cântându-le din nai frumoaselor despuiate din jurul său și tratând cu indiferență capriciile anotimpurilor. Cealaltă latură a Teatrului era în stăpânirea unor decoruri uriașe din placaje, a naturii dezordonate din parc... castani, iarbă, molizi și un autobuz în agonie care acum își îndeplinea ultima misiune nobilă adică... ascundea elevii să fumeze în
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
viața unei fete bătrâne, nemanifestând niciodată nici cea mai mică dorință de a se căsători. În această privință, mai mulți membri ai familiei observaseră deja că atitudinea ei față de sexul masculin putea fi caracterizată în cel mai bun caz ca indiferență și în cel mai rău caz ca aversiune; lipsa de interes cu care primea ofertele unor pretendenți ocazionali era la fel de mare ca afecțiunea și devoțiunea ei înflăcărate față de Godfrey - care era, după cum o dovedesc cele câteva relatări și fotografii rămase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
înfundă gura cu mâncare; logodnicul ei cu față de oaie stă morocănos lângă ea; ochii calculați, de șobolan ai lui Mark au aceeași privire vigilentă și neliniștită; blânda și nedumerita Mildred îi spune o anecdotă sfielnică lui Thomas, care ascultă cu indiferența glacială a unui bancher aflat pe punctul de a retrage un împrumut unui mărunt om de afaceri. Și, desigur, mai e acolo și Tabitha, care stă la masă cu spatele drept și nu spune o vorbă nimănui. Mortimer observă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cu ceva ce ai scris când erai foarte tânăr, împreună cu o poză de-a ta din copilărie. Efectul era în general destul de plăcut. Mai am tăietura pe undeva.) Dar situația mea financiară continua să fie disperată - marele public persistând în indiferența sa glacială față de produsele imaginației mele - și deci aveam serioase motive economice de a-mi încerca norocul cu Tabitha Winshaw și generoasa ei ofertă. Iată cum a apărut această ofertă. Se pare că în izolarea în care trăia de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ultimele pe care i le-a trimis. Devenise inutil să pretindă că mama și fiul mai aveau ce să-și spună: și peste încă doi ani, se va adăuga între ei și distanța fizică pentru a mări prăpastia neînțelegerii și indiferenței. Fiind invitată la a cincizecea aniversare a zilei de naștere a lui Mortimer, Mildred avea rara ocazie să arunce o privire în viața prosperă a familiei Winshaw. Pe parcursul majorității lungilor ei ani de văduvie, familia părea s-o fi uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ieșindu-i dintre omoplați. Phoebe îl urmă înăuntru și simți că i se taie respirația. Priviră un timp fără grai cadavrul; până când deveniră conștienți că o a treia persoană intrase în cameră și stătea între ei, privind în jos cu indiferență rece mortul. — Înjungheat în spate, rosti sec Hilary. Asta înseamna că doamna Thatcher e pe undeva prin casă? Capitolul 4 Continuați să țipați Michael, Phoebe, Thomas, Hilary, Roddy, Mark și Dorothy stăteau cu un aer grav în cerc și contemplau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
amiezii, călduță și însorită, la care se plimbă prin parcul rectiliniu mămici cu bebeluși. Sub prelatele lor în bătaia soarelui și a vântului, vânzătorii de ziare, semne ale prezentului care nu trece, stau cu ochii pe lume și totodată practică indiferența la ea. Iar pe bănci risipiți în visare trei pensionari, două perechi de verde și de tobă, rromi în grupuri consumatoare de bomboane agricole, o mamaie, două tușe, un pudel negru, maidanezi, trei vânzătoare de la Mezeluri Mery SRL, un călugăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
coji îmbietoare pentru turiști precum murătura lângă purcel. Lumpen proletariat în destrămare, cu accente de isterie. Halucinația colectivă, hipnoza în masă, mânuirea curentelor lunare pot da aici rezultate deosebite. Intelectualitatea pretinsă, vlăguită, și aici isterie, infantilism, mania persecuției, bonjurism, slugărnicie, indiferență, obtuzitate, egoism, gustul pompei, fumuri considerabile. Din nou potențial uriaș, a se manevra cu grijă, vezi Emma Bovary, material labil .............................................................. ................................................................................................................................................... Gustul pentru vulgar, aplecarea spre derizoriu, piață tânără, subzistă valori creștine, înfloresc prostituția, furtul, frauda, prind toate modele, mofturile, mediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vreo dulce hotărâre,” ceea ce e o nouă aluzie, nu numai la cele două domnii ale lui Henry VI. Da, dar acum nu-i toamnă, își spune Iulia. Și împăturind petecul de hârtie însoțitor al rozelor, îl aruncă la coș cu indiferența sau cruzimea fără fisură a femeii care nu iubește. Nici măcar florile nu le ia acasă. Găsind prin vestiar o carafă rămasă fără toartă, o umple la chiuveta din WC și-i așează pe cei trei regi de Lancaster pe pervazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
îi aparțin lui și numai lui? S-ar putea ca această limitare să explice atât măreția, cât și mizeria ființei umane. Pentru că există un egoism al fericirii și un sublim al durerii. Fericirea poate aduce după ea orbire, îngîmfare și indiferență, pe când durerea creează deschidere și comprehensibilitate. Cei singuri în durere se caută și se găsesc. Compasiune, solidaritate, prietenie - toate își fac loc treptat în două suflete „hăituite” de destin, pentru a defini într-un moment fast dragostea sau, cum deja
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]