6,119 matches
-
omul din spatele siglei profesorale! Și-acum, cel de-al doilea răspuns : voi munci tăticu, voi munci oriunde și voi încerca de câte ori va fi nevoie până voi reuși. Mi-aduc aminte că m-a ascultat cu atenție, niciodată nu-și întrerupea interlocutorul, s-a ridicat din jilț, m-a fixat cu ochii săi mari și căprui, după care mi-a spus: - Marina tată, să înțeleg că modelul tău, în devenirea ta profesională este doamna Moise ? - Exact tăticu, mi-e tare dragă doamna
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și prin autocontrolul voinței, vei concura practic cu încă 2, dar foarte buni.” Doamne, ce raționamente logistice, constructive și mobilizatoare mai făcea tata. Și asta fără prea multe studii în domeniul consilierii psihologice și desigur fără a obosi sau enerva interlocutorul. Probele de examen le-am susținut doar în scris, o probă la Limba modernă și două probe în specialitatea Geografie. Toate cele 3 probe s-au consumat în amfiteatrul „Grigore Cobălcescu” unde eram înregistrați aproximativ 40 de concurenți. La prima
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
impulsul. Aș avea temerea că dificultățile de politică externă ale României, care în prezent ne livrează nouă materii prime în cantități foarte mari, importante pentru război și pentru existență, ar aduce prejudicii mari intereselor germane.” Răspunzând celor de mai sus, interlocutorul sovietic arăta că guvernul său „conta pe faptul că Germania nu va incomoda acțiunea sovietică, ci o va sprijini. Guvernul sovietic va face totul din partea lui pentru a apăra interesele germane în România.” Extinderea pretențiilor sovietice asupra Bucovinei, pretenții care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
-mi în mod neșteptat forțele. Acum merg pe drum mai ușor, fără nici o dificultate. Îngrijirile Aiei sunt binefăcătoare. Dar presimt că această refacere nu va dura. Roma Astăzi, corabia venită de la Roma mi-a adus o scrisoare de la Cotta, singurul interlocutor adevărat al meu din Epistulae ex Ponto. Am fost fericit pentru o clipă și-am uitat unde mă aflu. Simțeam că ating mâna prietenului meu prin intermediul papirusului pe care ea îl mângâiase, desigur, atunci când îmi scrisese. Fericirea mea n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
m-am simțit înfricoșat. Mi s-a părut că cel care stătea dincolo de ferestruică socotea nedemnă prezența mea și cu totul nepotrivită cererea de a fi trimis la Zalmoxis ca mesager. Inițial, am început să vorbim în limba geților, chiar dacă interlocutorul meu cunoștea bine greaca și latina. Știa deja totul despre mine. Citise chiar unele dintre cărțile mele. N-a voit să-mi arate chipul său, și vocea lui era incredibil de abstractă. Am vorbit în greacă despre doctrina morții și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și principalul responsabil în atragerea fondurilor necesare studiului comunicarea cu subiecții care provin dintr-o cultură diferită este puternic influențată de o serie de indici de accesibilitate: educația, situația socială, abilitățile lingvistice ale celui care este ales de psiholog drept interlocutor sînt factori care joacă un rol critic. Dar subiecții care dețin aceste capacități superioare de relaționare interpersonală, deși se situează în nodurile rețelelor sociale (preot, învățător, primar, funcționar al unei instituții publice, vînzător la localul central din comună, de exemplu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asiatice, unde, de exemplu, o femeie poate menține contactul vizual numai cu soțul său. Astfel, printr-un cod de comunicare implicit activat, o femeie dintr-o cultură orientală va provoca confuzie, dacă nu chiar neîncredere, atunci cînd comunică cu un interlocutor din zona vestică. Un alt concept frecvent examinat este conceptul de "tipare de gîndire". Acestea pot fi rezumate ca fiind logice sau prelogice, inductive sau deductive, abstracte sau concrete și alfabetice sau analfabetice (Maletzke, 1996). Fiind concepte mai complexe, ele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de comunicare interculturală sau de analiză a acesteia. De exemplu, multor negociatori, în special din Occident, le este dificil să lucreze cu negociatorii din China. Adesea apusenii întîmpină mari dificultăți în înțelegerea omologilor lor și în interpretarea corectă a ceea ce interlocutorii orientali doreau să transmită. Deși e limpede că nu doar dependența puternică/slabă de context face comunicarea dificilă, acesta poate juca un rol important în barierele de comunicare atunci cînd o persoană dintr-o țară puternic dependentă de context, cum
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este marcată precumpănitor de către specificul contextului sociocultural în care individul se dezvoltă, și mai puțin de înzestrările "native" ale subiectului angajat în relație. Autodezvăluirea în sine este un proces universal, însă profunzimea sa, natura informațiilor vehiculate, preferința pentru un anumit interlocutor sînt influențate de specificul orientării cultural-valorice. Dacă exponenții culturilor "occidentale", individualiste, valorizează autodezvăluirea personală, reprezentanții culturilor "orientale", colectiviste, încurajează autodezvăluirea relațională (Segall et al., 1999; Goodwin, Gaines, 2004). Continuînd paralelismul între culturile occidentale și cele orientale, observăm tendința acestora din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
secrete asemenea decizii, mi-a spus el, luate fără consemnarea discuțiilor. Se stabileau între Stalin și Gheorghiu-Dej, ori se transmiteau, de la Moscova, ministruluide Interne prin consilierii sovietici. Despre deportați poate știe Gheorghe Apostol, mai apropiat de vârful puterii, a conchis interlocutorul, intermediindu-mi comunicarea cu celălalt personaj din fostul Olimp comunist. Întâlnirile acestea au fost o altă epifanie a vieții mele. Fenomenul puterii comuniste mi s-a revelat ca o necartografiată junglă. Inițiată ca demers jurnalistic, cu succes de public, s-
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în câteva volume. Povestea lor de viață, căci au și cărțile viețile lor, le-am spus-o în prefețe. Față în față cu aceste personaje care-și începuseră periculos cariera prin aderența la un partid interzis, am făcut altă descoperire. Interlocutorii mei acceptau lungile convorbiri cu interes aproape egal cu al meu. Privați de libertatea de-a da interviuri și supravegheați continuu, experimentau, la rându-le, libertatea de expresie. Mi-a fost însă mai ușor, ca femeie, să inițiez dialoguri și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prejudicia România în chestiunea Dunării"109. În acest scop, el îl instruise pe ministrul plenipotențiar al României la Viena, Ion Bălăceanu, "să se refere la acest subiect" în conversațiile pe care le va avea la Ballplatz și îl asigura pe interlocutorul său englez că "va lua toate măsurile necesare pentru a fi publicată, în presa de la București, o categorică negare a acestor acuzații nefondate"110. Poate tocmai "îndulcirea" relațiilor bilaterale, destul de încordate, dintre cele două state, a fost scopul vizitei întreprinse
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
nostru, despre Revoluție. A urmat apoi munca de transcriere și redactare, ținta fiind lansarea cărții chiar în luna decembrie, adică la 25 de ani de la eveniment. Am conceput lucrarea ca pe un interviu, documentându-mă pentru a putea sonda memoria interlocutorului meu și pentru a putea eu însumi să-mi aduc aminte anumite evenimente. Dar, cartea este mai mult decât un interviu după schema clasică, în care cineva întreabă și altcineva răspunde, pentru că și cel care intervievează a luat parte la
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
la cunoașterea personalității fiecărui caz în parte și abordarea unei strategii flexibile și adaptate a recuperării deficitului de comunicare verbală. Indiferent de mesajul exprimat, recuperarea comunicării necesită realizarea unui profil verbal oral sau grafic care să permită inteligibilitatea mesajului de către interlocutor. Deși în surdomutitate limbajul mimico-gestual este compensator pentru deficitul comunicării verbale la nivelul grupului de logopați, totuși, prin realizarea demutizării, se permite o mărire a posibilităților de adresabilitate a logopatului și de reinserție socio-profesională. Deficitul preponderent efector în comunicare necesită
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
asociația dintre sunet și vibrațiile laringiene, nazale, toracale etc., asociația dintre semantica concretă indicată, ilustrată și reprezentată sau semantica abstractă generică reprezentală și cuvântul ca formă sonară sau scrisă - pentru formarea canalelor paraverbale în recepția și decodificarea semantică a mesajului interlocutorului. Trasarea unui plan și a unui program de recuperare este prima etapă ce deschide reabilitarea oricărui deficit de comunicare verbală. Alegerea metodelor de recuperare trebuie adaptate individual și necesită o fină percepție semiologică a mecanismelor patogenice și compensatorii realizabile. Etapele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
PACE - Promoting Aphasics' Communicative Effectiveness) are la bază faptul că limbajul este un instrument ce se formează printr-un mecanism condițional-operant dependent de gradul de utilizare în situații concrete de dialog, pornind de la necesitățile personale de exprimare și de la solicitările interlocutorului în decodificare (G. Albyn Davis). Schuell a pus pe prim plan necesitățile cognitive în abordarea recuperării și preluarea informației în special pe cale auditivă. Abordarea pragmatică a dialogului implică antrenarea discuției între afazic și recuperaționist, în mediul natural, cu scopul Recuperarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în ansamblu într-o narațiune scurtă. 2. Participarea egală la dialog impune ca recuperaționistul să nu preia exclusiv inițiativa transmiterii de mesaje, ci fiecare din participanții la dialog să fie atât transmitători cât și receptori ai mesajelor celuilalt. Fiecare din interlocutori își transmite unul altuia acceptarea sau nu a clarității mesajului, iar afazicul poate prelua inițiativa dialogului. Participarea egală la dialog degrevează afazicul de a fi doar un simplu receptor decodificator al mesajelor recuperaționistului, iar terapeutul are siguranța că mesajul său
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și să aleagă modalitatea cea mai adecvată de asociere pentru exprimarea propriilor sale mesaje. 4. Feedback-ul funcțional se bazează pe o confirmarea din partea recuperaționistului dacă mesajul emis de afazic este inteligibil sau nu, la fel cum ar proceda un interlocutor real, și mai puțin pe corectarea de conținut sau de formă a afirmației. Terapeutul trebuie să ceară informații suplimentare, să intuiască și să faciliteze maniera de exprimare inteligibilă a afazicului folosindu-se de cartonașele desenate și de întrebări suplimentare. (166
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
necoafat, scurt sau prins în coadă. 2. Coafură care evidențiază trăsăturile feței. 3. Machiaj discret. 4. Costume din două piese, prevăzute cu fustă, sacou și cămașă. 5. Bijuterii discrete. 6. Ochelari cu rame. 7. În timp ce vorbește menține contactul vizual cu interlocutorul. 8. Nu prea tânără, peste 30 de ani. 1. Păr lung, în special cu bucle mari și vopsit în culori extreme. 2. Coafură care acoperă fruntea. 3. Machiaj strident care nu se asortează cu vestimentația. 4. Adoptă o ținută cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mari și vopsit în culori extreme. 2. Coafură care acoperă fruntea. 3. Machiaj strident care nu se asortează cu vestimentația. 4. Adoptă o ținută cu bluze strâmte, transparente, fără sacou. 5. Bijuterii ostentative. 6. Nu stabilește un contact vizual cu interlocutorul. 7. Tânără, sub 30 de ani. În cea de-a treia cercetare, Thomas F. Cash a vizat obținerea unor rezultate semnificative în raport cu populația Statelor Unite ale Americii, precum și determinarea factorilor care pot influența evaluarea profesională a personalului, angajarea, promovarea și remunerarea acestuia. Regiunile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
obținerea unei independente totale față de Marea Britanie, precum și pentru proclamarea republicii. Un nou curent politic a fost inițiat de Arthur Griffith, un ziarist talentat, născut la Dublin în 1871. Aspectul fizic al lui Griffith era departe de a-i impresiona pe interlocutori, înfățișarea lui fiind cît se poate de banală, doar ochii de un verde marin ieșind în evidență. Era un tip taciturn, destul de tăcut pentru un irlandez, fapt ce l-a determinat pe Churchill să declare, douăzeci de ani mai tîrziu
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
serviciul elaborării unei probleme de cercetare. Ele ne vor permite mai ales să dăm un răspuns la problema pusă. Va trebui atunci efectuată o investigație, pentru a-i asigura validitatea. Formularea acestei întrebări de cercetare este influențată de mai mulți interlocutori (Curie, Cellier, 1987): • terenul care poate furniza obiective precise sau doar mijloacele necesare cercetării (sit, populație...); • cercetătorul, cu alegerile și dispozițiile sale personale; • în fine, sistemul de cercetare (directorul de cercetare, laboratorul cu tematicile lui; temele dominante ale momentului, politica
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
ALE CADRELOR DIDACTICE 2.1. Caracteristicile conceptului de competență profesională didactică Definițiile conceptului de competență sunt numeroase, conțin dimensiuni variate și pot uneori susține perspective teoretice diferite și chiar opuse: „de altfel, nu există o singură accepție a termenului. După interlocutor, după punctul de vedere și după utilizarea noțiunii de competență, definițiile sunt diferite, incompatibile uneori.” [Minet, Parlier, De Witte, 1994, p.16]. „A cunoaște un concept înseamnă a cunoaște puterea sa și aceasta în sensul în care un concept este
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
în practică a măsurilor de ajutor a elevilor. IV. Alte calificări profesionale 1. Stăpânește limba franceză scrisă și vorbită. - Folosește o limbă corectă în conversațiile sale cu elevii, părinții sau personalul școlii. - Se exprimă cu claritate și adaptează vocabularul în funcție de interlocutor. 2. Relevă elementele practicii sale pedagogice care trebuie îmbunătățite și acționează în consecință. Programul de formare permite viitorilor învățători să fie în măsură să ofere serviciile educative prevăzute în educația preșcolară și să predea la ciclul primar ansamblul de discipline
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
hinduiști. Javarezii aparțin grupului lingvistic malaio-polineziene de vest, integrând numeroase Împrumuturi din sanscrită. O principală trăsătură o constituie existența a patru niveluri de limbă, cu aceeași gramatică, Însă cu vocabular adesea diferit, utilizat În funcție de propriul rang social și de rangul interlocutorului (inferior, egal, superior sau mult superior). 550 Filmul documentar Dead Birds (1963) realizat de cineastul american Robert Gardner, În care se prezintă aceste războaie rituale, s-a bucurat de o largă audiență (ibidem, p.140 141). 551 Ibidem, p. 166
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]