4,572 matches
-
a epocii mameluce, marcată de violențe sângeroase, se înregistrează în domeniul arhitecturii. Școala mamelucă de arhitectură, urmând inițial stilul nurid și ayyubid, este influențat de tendințele siro-mesopotamiene începând cu secolul al XIII-lea. Noul regim al mamelucilor burğizi a continuat intrigile și asasinatele celui precedent. Unii sultani au fost trădători și sângeroși, alții ineficienți sau chiar degenerați, iar majoritatea inculți. Nu numai sultanii, ci întreaga oligarhie era mai mult sau mai puțin coruptă. Sclavii și comandanții mameluci s-au organizat în
Dinastia Mamelucă () [Corola-website/Science/329002_a_330331]
-
stare de paragină) și un bărbat gelos. El este un pasionat jucător de șah (așa cum este și Ernest, această pasiune apropiindu-i pe cei doi bărbați), ceea ce îi sugerează lui Holmes că bătrânul are, de asemenea, o minte capabilă de intrigi. A doua zi, Amberley vine și le aduce la cunoștință lui Holmes și Watson că primise o telegramă de vicarul Elman din Little Purlington (un sătuc din Essex), care scria că are informații despre dispariție. Detectivul le recomandă lui Watson
Povestea bătrânului fabricant de vopsea () [Corola-website/Science/325351_a_326680]
-
perioada modernă. Cărțile și filmele care au venit în succesiune rapidă au anticipat metodele actuale de producție de la Hollywood, în două privințe: În primul rând, autorii și-au împărțit activitățile între ei; "metoda [lor] de lucru a fost să elaboreze intriga generală în comun apoi să scrie capitole alternative, independent unul de celălalt, întâlnindu-se pentru a lega cele două jumătăți ale poveștii, împreună, în capitolul final". Această abordare a permis autorilor să realizeze aproape un roman pe lună. În al
Fantômas () [Corola-website/Science/325454_a_326783]
-
le întreabă dacă l-au citit pe Edgar Allan Poe. Titlul romanului "The Gold Bug Variations" (1991) al lui Richard Powers este derivat din „The Gold-Bug” și din compoziția "Goldberg Variations" a lui Bach, iar romanul încorporează o parte din intriga povestirii. Autorul evreu rus David Shrayer-Petrov a publicat „The House of Edgar Allan Poe” în volumul "2011 Prose", în care „Cărăbușul de aur” a avut o influență majoră. Shrayer-Petrov se referă la un gândac, de asemenea, legat de un șir
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
Titlul este o referire la poemul "Kubla Khan, or, A Vision in a Dream: A Fragment" de Samuel Taylor Coleridge, care este citat în film. Xanadu este numele provinciei chinezești unde Khan și-a stabilit grădina lui plăcere în poezie. Intriga filmului a fost inspirată de filmul "Down to Earth" (1947). Un musical bazat pe film -numit, de asemenea, "Xanadu"— a fost lansat în 2007 pe Broadway. Rolurile principale din "Xanadu" sunt interpretate de Olivia Newton-John, Michael Beck și Gene Kelly
Xanadu (film) () [Corola-website/Science/325911_a_327240]
-
să fie combinată cu cuvinte, ca în cântec și în opera. În secolul al 19-lea, epoca romantismului în muzică, unii compozitori și critici susțineau că muzica ar trebui și ar putea exprimă idei, imagini, emoții, sau chiar o întreagă intrigă literară. Provocând rezervările lui Kant, despre muzica instrumentala, în 1813 Ernst Theodor Amadeus Hoffmann afirmă că muzica este în mod fundamental artă compoziției instrumentale. Cinci ani mai tarziu, Arthur Schopenhauer susține în "Lumea că voința și reprezentare", că muzica instrumentala
Estetica muzicală () [Corola-website/Science/325994_a_327323]
-
lui Henric al III-lea al Franței și în fața Caterinei de Medici (mama regelui). Regele îl prezintă sultanului Murad al III-lea ca fiind vărul său și-l recomandă pentru tronul Țării Românești. Acesta a domnit doar doi ani datorită intrigilor permanente. Pretendenții plăteau pentru tron mulți bani recuperați ulterior de la poporul împovărat cu biruri permanente și din ce în ce mai mari. Petru pribegește făcând eforturi să revină pe tron. După trei ani intră clandestin în țară și ajunge la Neacșu Ceaușu din Dobrești
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
i-a dat filmului un scor C+, numindu-l "greoi și evident", dar adăugând că The Rock "îl ține unit". Jonathan Foreman de la "New York Post" i-a făcut o recenzie negativă, spunând că "Regele Scorpion" "nu are niciuna dintre calitățile (intrigă epică, originalitate relativă și sete de sânge) care l-au făcut pe "Conan" atât de captivant." Filmul a adus încasări de 165.333.180 $ și a avut un buget de producție de 60 de milioane $. Un prequel intitulat "" a fost
Regele Scorpion (film) () [Corola-website/Science/326428_a_327757]
-
și o duc ca ostatică la un loc tăinuit („Satul părăsit”) pentru a-l determina pe Ianuli să le dea bijuteriile în schimbul soției sale. Aflând că Ianuli va pleca de la Viena la Stambul și bănuind că este vorba de o intrigă politică, Anghel îi părăsește pe haiduci și se duce la Viena pentru a pune mâna pe bijuterii. După plecarea lui Anghel, Caliopi îl corupe pe haiducul Găman (Mihai Mereuță) să-i ducă o scrisoare domnitorului (Nucu Păunescu), promițându-i că
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După ce o capturează pe soața lui Ianuli, Anghel pornește la Viena pe urmele domniței Ralu. Intrigi de curte și aventuri având ca mobil inestimabilele bijuterii ale domniței și ample citări din Anton Pann: „Mai bine cu muta, decât cu limbuta”, „Bărbat bun și usturoi dulce nu s-a pomenit”, și tot așa, „o samă de cuvinte
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
scena de final în care șirul de haiduci călări trece peste dealuri sau cadrul îndepărtat în care apar turci atârnând cu capul în jos în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
în codri, lăsând în urmă legende, ochi plânși de femeie, ecourile chefurilor cu lăutari și filozofia lor din vreme de popas: «toată lumea să trăiască, numai noi să nu murim!»”". Călin Căliman considera că acest serial cu haiduci a avut o „intrigă atractivă și bine articulată”, motive folclorice și personaje pitorești. El a prilejuit câteva creații actoricești memorabile, printre care Răspopitul interpretat de Toma Caragiu și Anița interpretată de Marga Barbu, comparată de critic cu o „marchiză a haiducilor” prin analogie cu
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
Anton Kammerhuber, Leopold Cantily, farmacistul orașului Graz, și alții. Aceste persoane l-au observat scriind și i-au cunoscut viața simplă pe care o ducea. Lorber era deschis și îngăduitor în privința scrierilor sale deși adesea se trezea în mijlocul unor mici intrigi ce doreau să dovedească că totul ar fi o înșelătorie. Spre exemplu, soția unuia dintre prietenii săi era sigură că Lorber studia materialul ce pretindea că îl aude de la vocea interioară, dar niciodată nu a putut să găseacă cărțile științifice
Jakob Lorber () [Corola-website/Science/326495_a_327824]
-
se căsătorește în cele din urmă cu Burrich. Când aventura sa se sfârșește, Fitz decide să nu meargă la ei pentru a le arăta că trăiește, ci preferă să îi lase să își vadă de viața lor. mereu pus pe intrigi și căutând să trăiască în lux "Library Journal" caracterizează astfel cartea: „bine înrădăcinat în fantasy-ul de înaltă clasă, romanul lui Robin Hobb prezintă un protagonist a cărui maturizare gravitează în jurul descoperirii devotamentului și încrederii, al înțelesului adevărat”. "Kirkus Review" o
Răzbunarea asasinului () [Corola-website/Science/323600_a_324929]
-
Har care devine asasin al regelui, ajutându-l să păstreze unite cele Șase Ducate în fața amenințărilor externe ale piraților și interne ale uzurpatorului prinț Regal, toate acestea cu prețul sacrificării lucrurilor la care ține cel mai mult. mereu pus pe intrigi și căutând să trăiască în lux. Viclean și crud, se autoproclamă rege după moartea tatălui său. Primul rege adevărat și întemeietorul neamului regesc s-a numit Taker și era un Străin care a atacat fortificațiile din lemn de la Buckkeep. În locul
Farseer () [Corola-website/Science/323608_a_324937]
-
regentă în timpul minoratului fiului ei, Ludovic al XIII-lea. A fost educată cu mare strictețe în mănăstire carmelitelor din Rue Saint-Jacques din Paris. Tinerețea ei a fost umbrită de executarea lui Henri de Montmorency, singurul frate al mamei sale, pentru intrigă împotriva lui Richelieu în 1632 și de duelurile vărului mamei sale, Contele François de Montmorency-Boutteville (1625/1626). Părinții ei au făcut pace cu Richelieu iar Anne Geneviève a fost introdusă în societate în 1635. În scurt timp ea a devenit
Anne Genevieve de Bourbon, Ducesă de Longueville () [Corola-website/Science/323679_a_325008]
-
așa cum a făcut-o punctul culminant al "Brigăzilor-Fantomă", cititorii vor găsi "" un loc plăcut de vizitat”. John DeNardo observă că, deși în prima parte romanul „pare indecis dacă vrea să fie o poveste despre colonizare spațială sau SF militar cu intrigă politică” și că nu urmărește același lucru ca precedentele cărți ale seriei, apreciază stilul accesibil al lui Scalzi și personajele extrem de plăcute. În anul 2008, "Ultima colonie" a fost nominalizată la premiul Hugo pentru cel mai bun roman.
Ultima colonie () [Corola-website/Science/323752_a_325081]
-
considerat un exemplu de realism mitic, apropiat ca stil de o tragedie antică. Elementele moderne au fost înlăturate până la minim, iar comportamentele personajelor sunt arhetipale. Comunitatea satului transilvănean trăiește după niște legi nescrise, adulterul și crima fiind două păcate impardonabile. Intriga este anticipată de unele evenimente pe care personajul principal nu și le poate explica inițial: o fetiță fuge atunci când o zărește pe câmp, iar sătenii refuză să o privească și să-i răspundă la salut. Regizorul creează suspans prin folosirea
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
extensiv cultura pop - metafore și imagini, dialoguri rapide și monologuri extinse. Tonul cărților sale este mai ireverențios și mai puțin serios decât al romanelor cyberpunk anterioare, în special decât cele ale lui William Gibson. Cărțile lui Stephenson tind să conțină intrigi elaborate, inventive, urmărind numeroase idei tehnologice și sociologice în același timp. Asta îl diferențiază de alți autori ai science fiction-ului mainstream, care tind să se focalizeze pe câteva schimbări tehnologice și sociologice, izolându-le de restul. Natura discursivă a scrierilor
Neal Stephenson () [Corola-website/Science/323757_a_325086]
-
urmărind numeroase idei tehnologice și sociologice în același timp. Asta îl diferențiază de alți autori ai science fiction-ului mainstream, care tind să se focalizeze pe câteva schimbări tehnologice și sociologice, izolându-le de restul. Natura discursivă a scrierilor sale, împreună cu intrigile semnificative, complexitatea personajelor și abundența detaliilor sugerează un stil baroc, pe care Stephenson le-a scos la lumină în totalitate în cele trei volume ale romanului "Baroque Cycle". Cartea "Era de diamant" urmărește o acțiune simplă, dar prezintă personaje "neo-victoriene
Neal Stephenson () [Corola-website/Science/323757_a_325086]
-
referă mai ales la optică lui Stephenson cum că "limbajele sunt coduri", în loc de grupuri de litere și de sunete care trebuie interpretate. Referindu-se în continuare la această idee de bază a limbajului că și cod ("...o parte importantă a intrigii cărții "Snow Crash" se bazează pe omiterea realizării distincției dintre hackeri și calculatoarele lor, ca și cum - iar în român, tocmai pentru că - vizualizarea unui cod va avea asupra hackerului același efect că și primirea lui pentru calculator"), Michaels îl pune pe Stephenson
Snow Crash () [Corola-website/Science/323830_a_325159]
-
dă seama că femeia nu este ce pare a fi. Pe lângă misterul reprezentat de femeie și de cult, Stephens se confruntă și cu asasinarea a doi dintre angajații domeniului Tannahill. Din acest moment el este implicat într-o serie de intrigi și investigații, în urma cărora că pe clădirea din piatră anterioară culturii toltece a fost construit un conac ale cărui radiații conferă nemurire celor care cunosc secretul clădirii. Membrii cultului care funcționează în secret în această casă se dovedește că au
Casa veșniciei () [Corola-website/Science/323856_a_325185]