6,812 matches
-
invocării motivului de neconstituționalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate. În acest sens este și practica jurisdicțională a Curții Constituționale cu privire la inadmisibilitatea invocării unei excepții direct în fața acesteia care, în toate cazurile, s-a referit la motive noi de neconstituționalitate ce nu fuseseră ridicate prin încheierea de sesizare". Astfel, prin deciziile menționate Curtea a arătat că, în absența indicării vreunui text constituțional încălcat
DECIZIE nr. 1.603 din 9 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229237_a_230566]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.465*) din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228510_a_229839]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.462*) din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228507_a_229836]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.464*) din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228509_a_229838]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.463*) din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228508_a_229837]
-
și audit public extern se pot desfășura și la sediul structurilor de specialitate ale Curții de Conturi, conform prevederilor pct. 64-67. 31. Entitățile supuse verificării poartă întreaga răspundere pentru acțiunile lor și nu pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor Curții de Conturi, așa cum se prevede la art. 5 alin. (5) din lege. 32. Cu privire la controlul/auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea entității supuse verificării răspunde, potrivit legii, pentru: a) pregătirea și prezentarea integrală și la
REGULAMENT din 4 noiembrie 2010 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi (aprobat prin Hotărârea plenului Curţii de Conturi nr. 130/2010 , conform prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 , republicată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228059_a_229388]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.488*) din 11 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronun��ate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228559_a_229888]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.487*) din 11 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228558_a_229887]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.466*) din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228562_a_229891]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.483*) din 11 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228565_a_229894]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.482*) din 11 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228564_a_229893]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.485 din 11 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronun��ate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228566_a_229895]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.467*) din 9 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228563_a_229892]
-
de bază, identificându-se cu acesta. Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea
DECIZIE nr. 1.486 din 11 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228567_a_229896]
-
cele aflate în domeniul său de gestiune neechivalând cu încălcarea drepturilor patrimoniale ale autorilor, mai ales că procedura pendinte are caracter privat și este rezultatul negocierii, respectiv arbitrajului cu privire la modalitatea concretă în care protecția drepturilor amintite se va realiza. În privința invocării dispozițiilor art. 131 și 131^2 din Legea nr. 8/1996 , Curtea notează că nu este aplicabilă regulă în sensul că ceea ce nu este interzis este permis, ci chestiunea se dezleagă prin aplicarea regulii de interpretare teleologica, astfel cum s-
DECIZIE nr. 311 din 12 noiembrie 2010 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 161 A din 23 iunie 2010 şi a Încheierii privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 161 A din 23 iunie 2010 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227759_a_229088]
-
din Legea nr. 8/1996 , Curtea notează că nu este aplicabilă regulă în sensul că ceea ce nu este interzis este permis, ci chestiunea se dezleagă prin aplicarea regulii de interpretare teleologica, astfel cum s-a arătat mai sus, concluzia inadmisibilității invocării aspectelor noi direct în arbitraj rezultând din scopul și rațiunea reglementării procedurii pendinte. 2. Argumentele expuse mai sus duc la reținerea temeiniciei celui de-al doilea motiv de apel, prin care apelanta a reclamat la rândul sau conduită intimatei UPFR
DECIZIE nr. 311 din 12 noiembrie 2010 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 161 A din 23 iunie 2010 şi a Încheierii privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 161 A din 23 iunie 2010 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze de proprietate intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227759_a_229088]
-
cele aflate în domeniul său de gestiune neechivalând cu încălcarea drepturilor patrimoniale ale autorilor, mai ales că procedura pendinte are caracter privat și este rezultatul negocierii, respectiv arbitrajului cu privire la modalitatea concretă în care protecția drepturilor amintite se va realiza. În privința invocării dispozițiilor art. 131 și 131^2 din Legea nr. 8/1996 , Curtea notează că nu este aplicabilă regulă în sensul că ceea ce nu este interzis este permis, ci chestiunea se dezleagă prin aplicarea regulii de interpretare teleologica, astfel cum s-
DECIZIE nr. 161A din 23 iunie 2010 privind Hotărârea arbitrală pronunţată la data de 15 decembrie 2008 de corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227760_a_229089]
-
din Legea nr. 8/1996 , Curtea notează că nu este aplicabilă regulă în sensul că ceea ce nu este interzis este permis, ci chestiunea se dezleagă prin aplicarea regulii de interpretare teleologica, astfel cum s-a arătat mai sus, concluzia inadmisibilității invocării aspectelor noi direct în arbitraj rezultând din scopul și rațiunea reglementării procedurii pendinte. 2. Argumentele expuse mai sus duc la reținerea temeiniciei celui de-al doilea motiv de apel, prin care apelanta a reclamat la rândul sau conduită intimatei UPFR
DECIZIE nr. 161A din 23 iunie 2010 privind Hotărârea arbitrală pronunţată la data de 15 decembrie 2008 de corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227760_a_229089]
-
pe cei prezenți și partea ce fiecare dintre ei are în bunurile devălmașe. (8) În cazurile când se contesta drepturile vreunui devălmaș, judecătorul va putea să nu-l înscrie, daca contestația i se va părea întemeiata; neinscrierea dreptului nu împiedică invocarea lui pe calea dreptului comun. În nici un caz judecătorul nu va amina alegerea din cauza contestațiilor. ... (9) Judecătorul va culege declarațiile verbale ce fiecare din cei înscriși în lista va face în privința acelora pe care voiesc să-i aleagă că mandatari
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 25 noiembrie 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226743_a_228072]
-
de lipsa din cuprinsul textelor de lege criticate a unor prevederi care să impună acestei autorități obligația plății unei astfel de taxe. Or, modificarea și completarea textelor de lege reprezintă atribuții ce intră în competența exclusivă a puterii legislative. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 33 din Directiva 2004/38/ CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, referitoare la instituția expulzării, Curtea a reținut că aceasta nu constituie o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii, a cărei soluționare revine
DECIZIE nr. 1.228 din 5 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (3) şi (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227507_a_228836]
-
utilizatorului, în temeiul contractului de leasing încheiat cu acesta. Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția pronunțată prin decizia amintită își mențin valabilitatea și în cauza de față. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 118 alin. 1 lit. b) din Codul penal, Curtea constată că nu constituie o argumentare a neconstituționalității unui text de lege compararea acestuia cu prevederi cuprinse în alte acte normative, reperul controlului exercitat de Curtea Constituțională reprezentându-l
DECIZIE nr. 603 din 5 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 220 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233798_a_235127]
-
din 25 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, nu are competența de a analiza conformitatea dreptului național cu prevederile cuprinse în actele obligatorii adoptate la nivelul Uniunii Europene. Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 15 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută. Aceste norme fundamentale exprimă legătura indisolubilă dintre drepturi și obligații, intercondiționarea lor și, de aceea, este pe deplin constituțional ca dreptului de creanță, legal
DECIZIE nr. 655 din 17 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 452 alin. 2 lit. c) teza finală din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233895_a_235224]
-
circulație. Ca urmare, fiecare cetățean poate folosi mijloacele de transport pe care le consideră potrivite (rutiere, feroviare, aeriene, fluviale, navale, mijloacele de transport în comun sau personale), cu respectarea regulilor impuse prin actele normative care reglementează utilizarea acestora". Cât privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea observă că textul constituțional se referă exclusiv la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți prevăzute de Constituție, iar normele criticate nu restrâng drepturi constituționale, ci prevăd sancționarea unor fapte de încălcare
DECIZIE nr. 642 din 17 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. e) şi ale art. 121 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234065_a_235394]
-
lor diferită justificând, în mod obiectiv și rațional, un tratament juridic diferențiat, compatibil, în acest caz, cu principiul egalității în drepturi. Având în vedere că nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, Curtea reține că invocarea de către autorul excepției a prevederilor art. 53 din Constituție este irelevantă, excepția de neconstituționalitate urmând să fie respinsă și sub acest aspect. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIE nr. 688 din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 36 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234066_a_235395]
-
Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Consideră că dispozițiile legale criticate nu creează discriminări pe considerente arbitrare, iar diferența privind termenul de invocare a nulității în cazul înregistrării mărcii este justificată de natura diferită a cauzei de nulitate. Arată că, în acord cu dispozițiile art. 45 din Constituție, în cazul de față, libertatea economică este condiționată de respectarea normelor legale privind condițiile de
DECIZIE nr. 708 din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234069_a_235398]