5,217 matches
-
se bucură în mod natural, în schimbul protecției asigurate de aceasta. Relevanța acestei teorii pentru Studiile de Securitate apare în cazul în care această autoritate eșuează în efortul de a-și îndeplini partea de contract, statul pierzându-și, cel puțin parțial, legitimitatea. Ce se întâmplă când statul nu mai asigură siguranța cetățenilor săi? Pentru a reuși să surprindă într-un mod adecvat situațiile unor societăți care suferă de pe urma incapacității guvernanților de a-i proteja, un neorealist subtil precum Barry Buzan introduce o
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
armate sau raporturile întreținute de membrii acestora cu restul societății. Organizarea politică internă și a principiilor care stau la baza acesteia, de exemplu, fac la rândul lor obiectul preocupărilor de securitate. Societăți puternic divizate în funcție de clivajele ideologice, instituții politice cu legitimități controversate, presiuni cărora autoritățile nu le mai pot face față toate sunt amenințări de ordin politic. Este de multe ori greu de spus dacă o asemenea amenințare își are originea în interiorul sau în exteriorul statului. De multe ori, cauzele, indiferent
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
momentul 1789 sau a Rusiei bolșevice în timpul războiului civil au fost generate de teama stârnită de statele revoluționare, care puneau în pericol ordinea politică internă a altor actori prin exportul ideologic practicat. Amenințările de ordin politic sunt făcute atât la adresa legitimității interne, cât și a celei externe, a recunoașterii de către ceilalți actori. Folosind terminologia lui Buzan, statele slabe sunt cu precădere expuse amenințărilor de ordin politic, pentru cele puternice problema legitimității fiind mult mai puțin acută. O criză ce afectează sectoare
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
ideologic practicat. Amenințările de ordin politic sunt făcute atât la adresa legitimității interne, cât și a celei externe, a recunoașterii de către ceilalți actori. Folosind terminologia lui Buzan, statele slabe sunt cu precădere expuse amenințărilor de ordin politic, pentru cele puternice problema legitimității fiind mult mai puțin acută. O criză ce afectează sectoare ale unei economii, stabilitatea acesteia sau chiar regiuni întregi poate deveni o amenințare la adresa securității. Marea criză economică din 1929 1933 a făcut ca statele din întreaga lume să cunoască
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
conducătorilor. Indiferent de afilierea la programul neorealist sau realist neoclasic, adepții defensivei apreciază că statele pot găsi soluții de cooperare, în condiții de anarhie. Gândire realistă și teorie neorealistă Kenneth Waltz pretinde că demersul său aduce teoriei politicii internaționale acea legitimitate științifică pe care realiștii clasici sau protagoniștii celei de-a doua dezbateri nu încercaseră (sau nu reușiseră) să i-o confere. Lui Hans Morgenthau, sarcina edificării unei teorii raționale a politicii internaționale i se părea necesară, dar imposibilă, iar Raymond
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
publicat în ROM., în Documente privind is toria României, Războiul pentru Independență, vol. I, partea a II-a, Ed. Academiei, 1954, pp. 541-542. 6. ROM., nr. cit. Jurnalul vienez preciza, potrivit, telegramelor primite din Bucu rești că: „Poarta [...] a recunoscut legitimitatea protestărilor formulate de guvernul român și se declară de acord d-a-i adresa o explicațiune oficială ce va da României toată satis facerea“. Într adevăr, la 26 decembrie 1876/7 ianuarie 1877 ministrul de Externe turc Savfet-pașa adresase agentului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreun carnaval special, În afara celui de rutină, global, nici de măști diferite de cele pe care le ofereau chipurile, costumația și conversațiile esperanto ale contemporanilor noștri. Când blasfemia nu-și mai poate găsi sau inventa obiectul, carnavalul Însuși Își pierde legitimitatea. Nu m-a mirat să aflu că bătrâna Confraternitate Emeronitti, Înființată cu peste 400 de ani În urmă, pentru a Înălța rugi Întru iertarea păcatelor comise În cursul Carnavalului, avea, În anii din urmă, serioase probleme de a recruta noi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Patria lui Mandelștam a rămas, până la capăt, limba rusă, În care Stalin Îi decretase moartea. Joyce, Musil și Thomas Mann, Conrad și Nabokov, Beckett și Ionesco, Gombrowicz și Bashevis Singer, Brodski și Danilo Ki½, și Cortázar au conferit o nouă legitimitate scriitorului expatriat. Ei sunt doar premergătorii lumii de dezarticulate-articulări În care trăim. Greu să ni-l Închipuim pe Kafka În Lumea noastră Nouă și Încă mai greu să-l vedem În rolul bufon de promotor telegenic al propriei OPERE, cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
contextul lichidării necesare și fundamentale” a propriei existențe. Rugăciunea dedicată morților devine, de fapt, refuzul obstinat al „metamorfozării” supraviețuirii În orice altceva (semnificație, retorică manipulativă, descendenți). Este refuzul de a accepta măștile „renașterii” sau orice alte trucuri compensatoare: fals redobândita legitimitate, siguranța de sine, Încolonarea mistificatoare - negociate, toate, prin ipocrizia socială a cotidianului. Naratorul opune acestor iluzorii soluții scrisul. Natura scrisului său nu-i pare altceva decât „săpatul continuu la groapa aceea pe care ceilalți Începuseră s-o sape pentru mine
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
copii, scriitor marginal, gânditor independent, „entitate” bizară și neconvertibilă, nelegată de vreo „apartenență” ideologică, religioasă, etnică, politică - acestea ar fi consecințele firești ale opțiunii post-Auschwitz a naratorului. El păstrează, astfel, În miezul adevărului său, Auschwitzul Însuși. Răzbunare, siguranță de sine, legitimitate... par, În acest context, grimase caricaturale ale chiar lumii pe care Kertész o refuză și acuză. În scena primă de după eliberarea lagărului, Kertész Își urmează naratorul În revelația care va marca scepticismul său imuabil, față de toate „rearanjările” postbelice. Viața lagărului
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să devină o revistă ardentă, „o adevărată flacără”, Adrian Păunescu înregistra necesitatea militantismului, dar preciza: „Vom fi militanți, dar nu vom îmbrăca în nici un caz cămașa sordidă a formalismului așa-zis militant. Vom milita pentru nou, pentru progres.” În sprijinul legitimității noilor obiective ale revistei era invocată, nu fără abilitate, autoritatea liderului partidului și statului comunist, Nicolae Ceaușescu, ale cărui benedicțiune și îndemn erau citate în final. Editorialul definea atât în literă, cât și în subtext linia pe care avea să
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
unei comunități, de exemplu, fără aplicarea unui stimulent guvernamental corespunzător. Încercarea de a promova la nivelul unei comunități, cu mijloacele administrației publice, o abordare de politici publice este un demers ce, atunci când fixează reguli și norme procedurale, Își poate pierde legitimitatea deoarece obiectivele a căror atingere a justificat inițial demersul administrativ pot fi atinse fără să fie necesară implicarea statului, prin intermediul oricărei organizații reprezentative. O astfel de modificare de accent definește demersul de reformare a procesului politicilor publice În privința mecanismelor decizionale
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
foarte deschiși față de grupurile de lobby pentru a putea evalua efectele pe care deciziile Comisiei și Consiliului le au asupra alegătorilor. „Comisia și Parlamentul nu mai sunt aliați ce reprezintă interesele europene. Sunt rivali În Încercarea lor de a dobândi legitimitate și reprezentare democratică.” (Westlake, apud Kohler-Koch, 1997) F) Introducând În discuție și variabila „grupuri de interese private”, după cum am precizat În cazul celuilalt tip de argumente, tendința grupurilor de interese de a abandona negocierile cu guvernele naționale și de a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
problemele legate de discriminare și excluziunea socioeconomică a multor comunități de romi sunt o responsabilitate a statului român și, de aceea, trebuie create mecanisme care să coordoneze implementarea măsurilor pentru romi din cadrul fiecărui minister; b) reprezentanții Partidei Romilor, care aveau legitimitatea politică necesară de a participa la elaborarea unei strategii. Reprezentanții Partidei erau direct interesați de elaborarea unei strategii guvernamentale, pentru a se forma mecanismele administrative, la nivel național și local, de obținere a resurselor; c) Guvernul român, pentru care „problema
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Întâlniri, s-a creat un Grup de Lucru al Asociațiilor de Romi (GLAR), ce reprezenta interesele organizațiilor de romi din România. Astfel, principalii actori din Mișcarea Romilor de la acea vreme (Partida Romilor, Aven Amentza, Romani CRISS, Agenția Împreună) au câștigat legitimitate prin susținerea ce le era oferită de către celelalte organizații de romi, oferind o imagine de unitate a romilor În ochii celorlalți parteneri. GLAR reunea principalii actori romi pe baza unui interes comun, dar putea oricând să se destrame. De aceea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
caracterului non-ierarhic sau „de rețea” al elaborării politicilor, implicând actori subnaționali, naționali și supranaționali. O primă distincție ce trebuie făcută este aceea dintre guvern și acțiunea sa, guvernarea, și guvernanță. Dacă guvernul este mecanismul de stat Învestit cu autoritatea și legitimitatea de a acționa asupra cetățenilor prin cele trei mari puteri - legislativă, executivă și judiciară - și prin instituții care concentrează puterea și aplică deciziile, referindu-se, În esență, la instituțiile oficiale ale statului, iar guvernarea la intervenția centrală bazată pe autoritate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
implementa politici ale UE În context național, iar a doua are În vedere capacitatea de cooperare Între actorii publici și cei privați În ceea ce privește intervențiile publice, În sensul abordării acestora ca decizii colective. Capacitatea politică privește voința politică, resursele politice și legitimitatea politică a discursului despre interesele și problemele femeilor la nivelul tuturor actorilor implicați: cetățenii - femei și bărbați -, societatea civilă din România și societatea civilă din UE, mass-media și opinia publică, politicienii, actorii guvernamentali și parlamentarii autohtoni, grupurile politice din UE
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Agenda politicilor de gen trebuie discutată dintr-o perspectivă comparată, În urma unei cercetări naționale, din care să rezulte interesele „reale” ale femeilor, care vor fi raportate la agenda „europeană” a politicilor existente. Studiul comparativ al acestora va pune În discuție legitimitatea politică a politicilor publice de gen de pe „piață”. Capacitatea publică privește atât resursele administrative (expertiză, mijloace financiare și logistică, nivelul de decizie al personalului) și reprezentativitatea celor care sunt implicați În procesul de elaborare a politicilor de gen, cât și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
degrabă esteticii mimetice care nu-și Îndeplinise promisiunile sau, mai indulgent, dădea senzația că nu și le va putea Împlini niciodată. Schimbările de paradigmă În științele umane sînt mereu preventive, acțiunea lor este profilactică și În acest proiect profilactic stă legitimitatea lor. Literatura modernă se naște din decizia de a orienta reprezentarea spre propriul travaliu, de a manifesta conștiința celui care scrie și, de aici, a literaturii. Este decizia care dus la schisma dintre literatură și lume, singurul act care putea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fie pentru umanitate și istorie un străin fără chip, fără rădăcini, fără casă.” Intelectualii francezi n-au acceptat că “Într-o societate liberală, afacerile noastre publice cu concetățenii noștri nu trebuie să fie romantice sau inventive; ele trebuie să aibă legitimitatea obișnuită a pieței sau a tribunalului.”, nici că “autenticitatea nu poate, nu trebuie să se asocieze cu libertatea autodeterminată [pentru că] astfel se autodistruge.”. și asta din simplul motiv al tradiției În care s-au situat și al discursului din care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
spun, pentru că teoreticienii literari excesivi, taxați părintește și cu atît mai grav, și-au alimentat discursul nu din conștiința nevoii formale de subminare, ci din parcursul și armătura ideilor enunțate. Antoine Compagnon recunoaște teoriei doar dreptul la enunțare, nu și legitimitatea enunțurilor. Dar, conchisă astfel, evaluarea Înăbușă În fașă motivația unor alte proiecte teoretice. Pe de altă parte, competențele disponibilizate nu-i permit autorului să facă sugestii privitor la direcțiile unei teorii literare a secolului al XXI-lea. Paradigmele noi de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cum săracă este Încercarea, obligatorie Îndefinitiv, de contextualizare a literaturii franceze prin aducerea ei la “numitorul comun” al secolului XX. În scurta introducere, autorul crede că specificitatea romanului ultimei sute de ani se regăsește În “interogațiile asupra sensului, pertinenței și legitimității sale”. Romanul de secol XX devine un “roman critic”, introspectiv. Literatura, cu alte cuvinte, este dublată de metaliteratură, fiecare gest scriptural apare Însoțit de notația rezonanței lui, În conștiința individuală a scriitorului, În cea colectivă a “cititorului”, În extremitatea În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care nu și-o mai Împlinește În discuții Între patru ochi cu un Dumnezeu exterior, o generație de personaje - și aceasta este valabil pentru literatura franceză contemporană În ansamblu - care se Îndoiește de la bun Început asupra realității oricăror ordini sau legitimități supraindividuale, o generație cu sânge rece, descurcăreață, care știe să-și trăiască viața și, mai ales, știe să moară discret, firesc, fără strălucire, ca și cum moartea n-ar fi decât un gest, din nefericire ultimul, pe care cineva Îl face fără
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Sociologie Românească Volumul III, Nr. 2 Vara 2005 Ilie Bădescu Număr special Dimitrie Gusti, 18801955 Școala Gusti: perenitatea unei paradigme Cătălin Zamfir Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice Maria Larionescu Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București Asociația Română de Sociologie Universitatea București Facultatea de Sociologie și Asistență Socială POLIROM Institutul Social Român
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Kempf Experiences of Migration in Romanian Families SUMAR Număr special Dimitrie Gusti, 1880-1955 STUDII ȘI CERCETĂRI Ilie Bădescu Școala Gusti: perenitatea unei paradigme / Cătălin Zamfir Ce a lăsat Dimitrie Gusti sociologiei postbelice?/ Maria Larionescu Sociologia monografică a lui D. Gusti: legitimitatea unei sinteze / Paul H. Stahl Vizita profesorului Dimitrie Gusti la Chișinău (Basarabia) - 1936 / Ioan Mihăilescu Profesorul Henri H. Stahl și școala sociologică de la București / Călin Cotoi Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]