13,988 matches
-
ele atunci când constată o corelație între efortul depus de copil și rezultatul obținut, predictor destul de bun al eficienței investiției în educația suplimentară. Revenind la teorie, meditațiile derivau, la momentul realizării anchetei, direct din caracterul competitiv al promovării ciclului de învățământ liceal și al admiterii la facultate. În acest caz, se poate afirma că meditațiile reflectau natura meritocratică a sistemului școlar. Angajarea de meditatori este condiționată de doi factori: resursele materiale ale familiei și randamentul pregătirii individuale. În primul caz avem o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
excesele antisemite ale acestora din urmă. Eugeniștii români s-au implicat În aspecte foarte diverse ale politicilor din domeniul educației, de la pedagogie și selecția studenților până la măsuri specifice, cum ar fi transformarea curriculum-ului de bază al Învățământului gimnazial și liceal. Felul În care eugeniștii Înțelegeau diferențele de gen a avut un rol important În elaborarea acestor reforme. În final, eugeniștii au susținut două tendințe distincte În Încercarea de a moderniza educația, piatra de temelie a viziunii eugeniste despre progres În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a aplica ideile eugeniste În elaborarea politicilor publice au apărut după 1918. Totuși, Încă Înainte de 1918, cercetătorii și medicii erau familiarizați cu autori precum Charles Darwin sau Francis Galton. Teoria lui Darwin despre evoluție fusese deja introdusă În curricula Învățământului liceal 1. De asemenea, unele publicații care se ocupau cu precădere de semnificația eredității pătrunseseră În discursul public 2. Cu toate acestea, teoriile despre evoluție sau ereditate nu avuseseră un rol important În elaborarea politicilor din domeniul sănătății publice și al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
felul În care erau tratați, românii au beneficiat de oportunitățile educaționale și economice oferite de Ausleigh, În special de programele de modernizare a Austro-Ungariei. Mai mulți români decât oricând au reușit să aibă acces la nivelurile de educație gimnazial și liceal, unii chiar În școli românești particulare, Înființate de antreprenori sau ocupanți de profesii prosperi. În această perioadă, vitalitatea economică a populației românești a crescut suficient Încât să permită dezvoltarea puternică a vieții culturale sub auspiciile unei instituții finanțate din fonduri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să Își redefinească prioritățile. Gusti considera că unul dintre scopurile sistemului public de educație era să asigure un nivel minim de educație, la nivelul școlii primare. În același timp, Gusti considera necesară o distribuție mai selectivă a fondurilor la nivel liceal și universitar, atât ca mijloc de Îmbunătățire a capitalului uman Înzestrat superior, cât și ca modalitate de folosi mai eficient fondurile limitate pe care ministerul le avea la dispoziție. În ansamblu, Gusti susținea ideile de reformă a educației propuse de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
foarte importantă pentru aproximativ 55% dintre persoanele de peste 61 de ani și pentru 40% dintre persoanele mai tinere (sub 40 de ani). Variațiile în funcție de educație se datorează mai degrabă diferențelor de vârstă sau de generație; de altfel, persoanele cu educație liceală și cele cu studii superioare nu diferă în medie în ceea ce privește importanța pe care o acordă religiei. REF Ref118803655 \h \* MERGEFORMAT rezumă opiniile populației în ceea ce privește importanța pe care Dumnezeu o are în viața lor, pe o scală de la 1 la 10
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Dumnezeu în afara serviciilor religioase?”. Este interesant de observat că, spre deosebire de religiozitatea măsurată prin indicatori de credință, care nu variază în funcție de educația sau de vârsta subiectului, religiozitatea măsurată prin frecvența rugăciunilor variază considerabil. În ceea ce privește educația, aproximativ 55% dintre cei cu studii liceale și cei cu studii universitare declară că se roagă zilnic, dar circa 70% dintre cei cu educație gimnazială sau mai puțin fac acest lucru. Similar, 75% dintre cei de peste 65 de ani se roagă zilnic, dar numai 53% dintre cei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prieteni, par să permită o mai mare sinceritate a comunicării pe teme religioase. Anexe Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 3. Variația importanței acordate religiei în propria viață: Cât de important este Dumnezeu în viața dvs.? Educația: cel mult primară gimnazială, profesională liceală postliceală, universitară Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,97 8,81 8,54 8,54 Vârsta: sub 40 41-60 peste 61 Nota medie acordată (între 1 și 10) 8,53 8,65 8,94 Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ani. Dintre subiecții care și-au declarat sexul (55,9%), 30 au fost femei (32,3%) și 22 - bărbați (23,7%). Nivelul de studii a fost indicat de 52 de subiecți (55,9%), 35 de subiecți (37,6%) având studii liceale, 16 - universitare (17,2%) și doar un subiect (1,1%) având studii postuniversitare. 3.5. Instrumente 3.5.1. Chestionarul pentru determinarea nivelului de hărțuire psihologică Heinz Leymann a construit LIPT (Leymann Inventory of Psychological Terrorization) în baza celor 45
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
hărțuire). În concluzie, eforturile de coping nu pot contribui la reducerea nivelului de hărțuire și nu influențează dinamica acestui fenomen. În fine, nivelul de hărțuire nu a diferit esențial în rândul femeilor și al bărbaților, în schimb subiecții cu studii liceale au raportat un nivel de hărțuire mai mare decât cei cu studii universitare. 4. Concluzii Intervenția mobbing-ului conduce la apariția manifestărilor tipice pentru stres, anxietate și depresie în rândul victimelor hărțuirii psihologice. Inteligența emoțională a victimelor se dovedește neputincioasă în fața
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a elementelor constitutive ale imaginației și creației”, tema acestui eveniment științific (creativitatea și stimularea ei) reprezentând unul dintre domeniile a căror cercetare și regândire este neapărat necesară în contextul transformărilor din lumea contemporană. La conferință au participat profesori din învățământul liceal și universitar, specialiști în metodologia educației și instruirii, cercetători din țară și străinătate, lucrările desfășurându-se în următoarele secțiuni: științe ale educației, științe socioumane, științe militare, management, fizică, matematică, chimie, biologie, informatică și tehnologii. În cadrul acestor secțiuni au fost incluse
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Al-George, o modestă familie de agricultori țigani (tatăl - Leon Al-George, mama - Maria) va ieși din anonimat, după cum, la rându-i, poetului A. îi va fi dat să-și lege numele de cel al fiului său, orientalistul Sergiu Al-George. După studiile liceale la Năsăud și Blaj, A. se stabilește, în 1912, la București, unde urmează cursurile Conservatorului de Muzică și Declamație, luându-și totodată licența în drept. Participă la luptele de la Mărășești, unde este rănit. Între 1914 și 1940, funcționează, cu intermitențe
AL-GEORGE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285210_a_286539]
-
, Radu (29.VI.1954, București), prozator. Fiu al Silviei (n. Dumitriu) și al lui Leon Aldulescu, muncitori, A. face studii liceale, terminate în 1973, la București, după care traversează diverse medii și structuri profesionale. Fire boem-rebelă, nu își continuă studiile. Lucreaza ca muncitor la Întreprinderile Policolor, „23 August”, pe șantierul de la Casa Poporului ș.a. Debutează în 1986 la „Suplimentul literar - artistic
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
IONAȘCU, George (12.IV.1909, Pătrăuți, j. Suceava - ?), poet. A făcut patru clase liceale în Suceava și Cernăuți și a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Cernăuți, la clasa lui Victor Ion Popa. Din 1949 este figurant la Teatrul Național din București, iar din 1955, actor de proză, tehnoredactor și muzeograf la Opera Română
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
, Gheorghe (4.XII.1922, Iași - 3.X.1980, București), poet. Fiu al unor funcționari, I.-G. urmează în Iași studiile primare, liceale și Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică „George Enescu”, absolvindu-l în 1942. Tot în Iași este angajat ca actor, după 1948 transferându-se la Teatrul Tineretului și ulterior la Teatrul Mic din București. În 1967 i se conferă „Meritul
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
IONESCU, Petru P. (7.VII.1903, Constanța - 22.V.1979, București), prozator, eseist și poet. Și-a făcut studiile liceale în orașul natal, iar pe cele universitare la București, unde a urmat Facultatea de Litere și Filosofie. În 1928 își dă doctoratul, luat magna cum laude. Funcționează ca profesor la Constanța și București, desfășurând în același timp o fecundă activitate
IONESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287584_a_288913]
-
franceză și probabil l-a sprijinit să le publice. Primele versuri le trimite în 1910 lui N.D. Cocea pentru revista „Facla”, dar, timid, lăsa să se înțeleagă că ar fi compuse de Camil Petrescu, alături de care conducea un cerc literar liceal. Colaborează cu versuri, poeme în proză, cronici și recenzii la „Flacăra”, „L’Indépendance roumaine”, „Viitorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta tribunalelor” (cu seria de portrete intitulată Bara pariziană contemporană), „Cuvântul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „România literară” ș.a.
IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287595_a_288924]
-
, C.[onstantin] Al. (25.III.1880, București - 2.XI.1918, București), critic literar și prozator. Este fiul lui Alexandru C. Ionescu, avocat. După studii liceale urmate la București și, probabil, la Iași, va fi student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene. În anul 1902, în urma penibilului proces în care apare ca inculpat ca urmare a acuzelor nedrepte pe care le adusese lui
IONESCU-CAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287588_a_288917]
-
, Nicolae (4.II.1944, București), poet, dramaturg și traducător. Este fiul Mariei (n. Tataru) și al lui Gheorghe Ionel, mecanic. Face studii primare la Domnești, în județul Vrancea, pe cele gimnaziale la Adjud, liceale la Iași (Liceul „C. Negruzzi”). Licențiat în filologie al Universității din Iași (1966), este profesor la Șaru Dornei (1967-1968), muzeograf la Casa memorială „V. Alecsandri” din Mircești (1968-1969), profesor la Școala Generală din Perieni, comuna Probota, în județul Iași (1969-
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Rusia. Relații politice în a doua jumătate a sec. al XVII-lea, Chișinău, 1993; B. Covarschi, I. Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia și Transnistria, Chișinău, 1996, p. 12. • Născut în 1828 la Chișinău. Se formează în mediul intelectual parizian, făcând studii liceale și universitare în drept, filosofie și științe naturale. Apoi, reprezintă interesele Rusiei în ambasadele de la Paris, Londra și Berlin. A se vedea, M. Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1997, p. 57. • Născut în 1819 în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sau a geologului Teodor Văscăuțeanu 13, dar și a arhitectului Valentin Mednec 14, a artistului de operă Maxim Karolik 15, a artistului plastic Moisei Gamburd 16, a regizorului de filme • Născut în 1838 în Cristinești (Hotin). Și-a făcut studiile liceale la Chișinău, iar pe cele universitare (drept și litere) la Harkov. A fost timp de 25 ani director al Arhivelor Statului din București. În 1877 a fost ales membru al Academiei Române. Vezi Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea. Material Românesc. Oameni și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
, Cristian (24.XII.1945, Focșani), critic și istoric literar. Este fiul Georgetei (n. Calogera) și al lui Ioan Livescu, inginer constructor. După clasele primare și liceale (Liceul „Petru Rareș”) la Piatra Neamț și Brăila (bacalaureatul în 1963), a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1968), în cadrul căreia, între 1966 și 1968, a condus Cercul studențesc de teorie și critică literară. În 1967
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
, Eugen (2.V.1929, București - 3.XII.1997, Copenhaga), filolog, istoric literar, jurnalist, memorialist, traducător și poet. Este descendentul unei vechi familii boierești din Basarabia, cu uric de la Alexandru cel Bun, datat 25 aprilie 1420. Urmează cursurile gimnaziale și liceale la Liceul „Gh. Lazăr” din București, încheindu-le cu un „bacalaureat clasic” în 1947. Primește, în același timp, o bună educație muzicală din partea mamei, absolventă a Conservatorului. În 1947 devine student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
, Alexandru, (18.XII.1797, Oradea-23.X.1884, Arad), editor și autor dramatic. După studii liceale și de drept la Oradea, G. este asesor judecătoresc la cancelaria județului Bihor, apoi, în urma unui examen susținut în fața unei comisii, va fi numit profesor. În 1821 obține Catedra de aritmetică și geografie la Școala Normală (Preparandia) din Arad. În
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
, Paul (pseudonim al lui Paul-Toma Deutsch; 5.XII.1938, Alba Iulia), prozator, poet, eseist și traducător. Este fiul Magdalenei (n. Rosner) și al lui Francisc Deutsch, comerciant. După studiile primare și liceale făcute la Alba Iulia și Oradea, lucrează ca atașamentist la Hunedoara, contabil și bibliotecar la Biblioteca Regională Oradea, frezor, scriitor de vagoane, pentru ca în 1958 să devină student la Institutul „Maxim Gorki” din București, de unde, în același an, este exmatriculat
DRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286882_a_288211]