122,821 matches
-
teritoriul județului era străbătut de câteva linii telegrafice importante: Fălticeni-PașcaniRomanBacău-Focșani-Buzău-București și Pașcani-Tg. Neamț-Piatra Neamț-Bacău; FălticeniDolhasca-Pașcani și FălticeniBroșteni. O linie telegrafică, directă, terminată la 31 decembrie 1898, lega București cu Berlin, prin Burdujeni. De asemenea, pe calea ferată erau în funcțiune liniile telegrafice: RomanPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca; Iași-RuginoasaPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca și BotoșaniLiteniDolhasca. Toate aveau legătură cu linia telegrafică Fălticeni-Dolhasca. Liniile telegrafice: Fălticeni-București și Pașcani-Bacău, erau considerate, înainte de anul 1876, printre cele principale din țară. Linia telegrafică Fălticeni-București, era singura care asigura pe atunci, schimburi directe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Neamț-Piatra Neamț-Bacău; FălticeniDolhasca-Pașcani și FălticeniBroșteni. O linie telegrafică, directă, terminată la 31 decembrie 1898, lega București cu Berlin, prin Burdujeni. De asemenea, pe calea ferată erau în funcțiune liniile telegrafice: RomanPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca; Iași-RuginoasaPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca și BotoșaniLiteniDolhasca. Toate aveau legătură cu linia telegrafică Fălticeni-Dolhasca. Liniile telegrafice: Fălticeni-București și Pașcani-Bacău, erau considerate, înainte de anul 1876, printre cele principale din țară. Linia telegrafică Fălticeni-București, era singura care asigura pe atunci, schimburi directe de mesaje cu cele mai multe orașe din țară. Pe distanța Fălticeni-Dolhasca, linia telegrafică
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și FălticeniBroșteni. O linie telegrafică, directă, terminată la 31 decembrie 1898, lega București cu Berlin, prin Burdujeni. De asemenea, pe calea ferată erau în funcțiune liniile telegrafice: RomanPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca; Iași-RuginoasaPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca și BotoșaniLiteniDolhasca. Toate aveau legătură cu linia telegrafică Fălticeni-Dolhasca. Liniile telegrafice: Fălticeni-București și Pașcani-Bacău, erau considerate, înainte de anul 1876, printre cele principale din țară. Linia telegrafică Fălticeni-București, era singura care asigura pe atunci, schimburi directe de mesaje cu cele mai multe orașe din țară. Pe distanța Fălticeni-Dolhasca, linia telegrafică era deseori vandalizată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin Burdujeni. De asemenea, pe calea ferată erau în funcțiune liniile telegrafice: RomanPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca; Iași-RuginoasaPașcani-Heci Lespezi-Dolhasca și BotoșaniLiteniDolhasca. Toate aveau legătură cu linia telegrafică Fălticeni-Dolhasca. Liniile telegrafice: Fălticeni-București și Pașcani-Bacău, erau considerate, înainte de anul 1876, printre cele principale din țară. Linia telegrafică Fălticeni-București, era singura care asigura pe atunci, schimburi directe de mesaje cu cele mai multe orașe din țară. Pe distanța Fălticeni-Dolhasca, linia telegrafică era deseori vandalizată. Se furau stâlpi, sârmă, se spărgeau izolatori și cu toate că primarii comunelor erau, în conformitate cu prevederile legii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu linia telegrafică Fălticeni-Dolhasca. Liniile telegrafice: Fălticeni-București și Pașcani-Bacău, erau considerate, înainte de anul 1876, printre cele principale din țară. Linia telegrafică Fălticeni-București, era singura care asigura pe atunci, schimburi directe de mesaje cu cele mai multe orașe din țară. Pe distanța Fălticeni-Dolhasca, linia telegrafică era deseori vandalizată. Se furau stâlpi, sârmă, se spărgeau izolatori și cu toate că primarii comunelor erau, în conformitate cu prevederile legii telegrafo-poștală, răspunzători pentru “orice furturi sau stricăciuni”, nu organizau supravegherea liniilor și depistarea vinovaților. Poate din această cauză, dar și din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de mesaje cu cele mai multe orașe din țară. Pe distanța Fălticeni-Dolhasca, linia telegrafică era deseori vandalizată. Se furau stâlpi, sârmă, se spărgeau izolatori și cu toate că primarii comunelor erau, în conformitate cu prevederile legii telegrafo-poștală, răspunzători pentru “orice furturi sau stricăciuni”, nu organizau supravegherea liniilor și depistarea vinovaților. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, în octombrie 1888, au fost mutate firele telegrafice de pe stâlpii statului pe cei ai căilor ferate. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni, prin MăliniBorca, a fost dată în comunicație la 1
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
legii telegrafo-poștală, răspunzători pentru “orice furturi sau stricăciuni”, nu organizau supravegherea liniilor și depistarea vinovaților. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, în octombrie 1888, au fost mutate firele telegrafice de pe stâlpii statului pe cei ai căilor ferate. Linia telegrafică Fălticeni-Broșteni, prin MăliniBorca, a fost dată în comunicație la 1 mai 1884. În afara oficiilor Fălticeni, Pașcani și Broșteni, mai existau instalații telegrafice Morse la oficiile Mălini și Lespezi. Necesitatea legăturilor telegrafice a fost determinată de puterea economică a zonelor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
metri cubi lemn, fără cel de rezonanță și capace pentru pianănumai încheiate) pentru export. Fabricile din Găinești și Iesle erau telefonizate înainte de anul 1906 și prin Oficiul Mălini, puteau comunica telegrafic cu toată țara. Până în anul 1926, lungimea totală a liniilor telegrafice a ajuns la 15.887 de km, legând între ele tot mai multe localități pe întreg cuprinsul țării, iar Administrația Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor dispunea de 1.451 aparate telegrafice Morse și peste 150 aparate de alte tipuri. Începând
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
asigurată permanent. La telegraf s-a lucrat în trei schimburi, până prin anul 1940, iar alți doi salariați, cunoscători ai aparatului Morse, puteau fi folosiți în perioadele cu trafic intens. Oficiul Fălticeni era în cartare directă cu birourile poștale ambulante de pe linia principală. Schimburile de expediții se efectuau în stația CFR Dolhasca. De la Fălticeni la Dolhasca și invers, sacii cu corespondență și obiectele de mesagerii, se transportau pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
administrativ corespunzătorăcontabil, tehnician, secretar, magaziner etc). Oficiul PTT reședință Fălticeni, era încadrat la data respectivă, cu următorul personal: diriginte reședință, subdiriginte tehnic, secretar, arhivar, contabil, contabil materiale, contabil CAM, ajutor contabil, magaziner, casier, ajutor casier, cartator, telefoniste(2), șef coloană linii, constructor linii, liniori(4), conductori(2), factori distribuitori(8), factori rurali(13), oficianți speciali(3), oficianți(5), telegrafiști speciali(4), telegrafiști stagiari(2), telegrafist și factori distribuitori de telegrame(2). Al doilea oraș din județ, Pașcanii, situat pe versantul drept
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tehnician, secretar, magaziner etc). Oficiul PTT reședință Fălticeni, era încadrat la data respectivă, cu următorul personal: diriginte reședință, subdiriginte tehnic, secretar, arhivar, contabil, contabil materiale, contabil CAM, ajutor contabil, magaziner, casier, ajutor casier, cartator, telefoniste(2), șef coloană linii, constructor linii, liniori(4), conductori(2), factori distribuitori(8), factori rurali(13), oficianți speciali(3), oficianți(5), telegrafiști speciali(4), telegrafiști stagiari(2), telegrafist și factori distribuitori de telegrame(2). Al doilea oraș din județ, Pașcanii, situat pe versantul drept al văii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numai un punct de tranzit poștal. Oficiul Pașcani Târg s-a reorganizat și la 15 iulie 1948, avea încadrați 26 de salariați(2 oficianți, 3 oficianți specialitelegrafiști, 2 conductori, 3 factori distribuitori locali, 11 factori rurali, 2 liniori, șef coloană linii, telefonist și diriginte). Serviciul poștal rural Organizarea serviciului poștal rural din anul 1892, s-a menținut o perioadă îndelungată întrucât corespundea perfect situației din țara noastră. Era de altfel o organizare unică în Europa, care servea interesele statului, concomitent cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cât ar fi fost necesar în tot județul. Nu s-a refăcut decât 91 km traseu telefonic pe distanțele: Fălticeni Pașcani(36 km), Fălticeni-PleșeștiValea GloduluiLiteni(29 km), Dolhasca-Lespezi(11 km) și Ruginoasa-Stroiești(15 km) și nu au fost sudate nodurile liniilor telefonice decât pe o lungime de 139 km. De asemenea, nu s-au găsit fondurile necesare pentru realizarea unor legături telefonice cu județele vecine și nici pentru legătura între ele a comunelor Baia și Mălini. Prefectura nu avea pe atunci
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Luncii, Văleni, Drăceni și Găinești era anevoioasă. Din fondurile de investiții ale județului, nu s-au construit în anul 1934, decât câteva noi trasee telefonice: Uidești-Forăști(5 km), Topile-Valea Seacăă 4 km) și Liteni-Știrbăț(6 km). În cele din urmă, linia telefonică Baia-Mălini a fost construită și dată în exploatare la 26 septembrie 1935. La începutul anului 1935, rețeaua telefonică județeană totaliza 439 km. Prefectura Baia avea o centrală telefonică cu 50 numere la sediu și 80 de aparate telefonice instalate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
era condus de un “constructor telefonic”. Acesta avea în subordine: două “impiegate telefoniste” la Fălticeni, două “agente telefoniste” la Pașcani, un “agent telefonic” la Ciumulești și 6 “cantonieri telefonici” la Cornu Luncii, Dolhasca, Moțca, Pașcani și Fălticeni(2), care întrețineau liniile telefonice județene. Același personal și în cursul anului 1936, iar în anul următor, s-a mai angajat încă o telefonistă la Fălticeni și câte un cantonier la Lespezi și Baia. În anul 1938, rețeaua telefonică județeană ajunsese la 460,5
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se realizau comunicații spre orice punct al țării, care era legat la sistemul interurban. Societatea Anonimă Română de Telefoane avea trasee proprii și comune cu autoritățile județene. La 1 decembrie 1931, pe stâlpii aparținând județului se aflau întinse 27 de linii telefonice cu un singur fir, ale SART și PTT. Atât SART, cât și prefectura, puteau întinde fire pe traseele telefonice proprietatea celuilalt, dar fără fire adiționale, iar pentru orice schimbare de fire trebuia avizul celeilalte părți. De altfel, toate problemele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să plătească la SART, o taxă fixă lunară pentru fiecare post etc. . În următorii zece ani, SART a efectuat lucrări pentru restabilirea rețelei telefonice și organizarea modernă a acestui serviciu. A refăcut sau înlocuit, unele trasee aeriene, a realizat noi linii urbane și interurbane, unele echipate cu curenți purtători, a mărit capacitatea centralelor telefonice și a instalat centrale telefonice automate. În anul 1940, aproape 80 % din rețeaua urbană a țării era automatizată; România situându-se în această privință pe locul patru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe țară, un post telefonic la 143 de locuitori, situație în care se va afla și orașul Fălticeni, numai după opt ani de zile. În timpul războiului, după evacuare, centrala telefonică din Fălticeni a fost preluată de armata germană. Curând unele linii de telecomunicații au fost distruse, descompletate. Rețelele din Fălticeni și Pașcani au fost cel mai grav avariate. Distrugerea rețelelor a continuat sub diferite forme, până spre sfârșitul anului 1944, când majoritatea celor refugiați s-au întors, când instituțiile și intreprinderile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
grav avariate. Distrugerea rețelelor a continuat sub diferite forme, până spre sfârșitul anului 1944, când majoritatea celor refugiați s-au întors, când instituțiile și intreprinderile au revenit, reluându-și treptat activitatea. Întrun timp relativ scurt, au fost recondiționate instalațiile și liniile de telecomunicații. După 18 ani de activitate, SART trece în patrimoniul statului, în cadrul Administrației Poștelor Telegrafelor și Telefoanelor, ca urmare a aplicării prevederilor din Legea privind naționalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport din 11 iunie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telefoniei. După naționalizare, SART își încetează efectiv activitatea, la Fălticeni, în 15 martie 1949. Cu toate că a avut o mare contribuție la dezvoltarea telefoniei în țara noastră, serviciul telefonic nu a fost extins și în mediul rural, deoarece investițiile pentru o linie de abonat erau mult mai mari decât în mediul urban. SART nu instala o rețea sau un aparat decât acolo unde era rentabil. Din 5.617 comune rurale, existente în țară, în anul 1942, numai 1.108 erau legate la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Liteni și Mălini, lucrau în anul 1953, câte trei telefoniste, iar la Of. Fălticeni 11, asigurând un program de lucru permanent. Spre telegrafia modernă După înființarea Societății Anonime Române de Telefoane, Regia Autonomă PTT, rămăsese cu rețeaua telegrafică și cu liniile și aparatele exceptate de la Legea concesionării telefoanelor. Rețeaua telegrafică din județ nu suferise modificări. Numai pe linia Mălini-Broșteni nu se mai lucra. La data respectivă erau în funcțiune instalații telegrafice Morse la oficiile Fălticeni, Pașcani, Lespezi, Liteni și Mălini. Mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
program de lucru permanent. Spre telegrafia modernă După înființarea Societății Anonime Române de Telefoane, Regia Autonomă PTT, rămăsese cu rețeaua telegrafică și cu liniile și aparatele exceptate de la Legea concesionării telefoanelor. Rețeaua telegrafică din județ nu suferise modificări. Numai pe linia Mălini-Broșteni nu se mai lucra. La data respectivă erau în funcțiune instalații telegrafice Morse la oficiile Fălticeni, Pașcani, Lespezi, Liteni și Mălini. Mai aveau serviciu telegrafic pentru public gările Dolhasca și Ruginoasa. Oficiile Fălticeni și Pașcani se foloseau de mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
De aici plecau în toate direcțiile firele telegrafice și se realizau toate legăturile interurbane necesare. Atât, telegraful Pașcani, cât și cel din Fălticeni, dispuneau de schimbătoare elvețiene, fiind cele mai simple aparate de comutare, care permiteau punerea în comunicație a liniilor telegrafice între ele, precum și a liniilor cu aparatele telegrafice. În anul 1940, numai la gările poștale Dolhasca și Ruginoasa, era serviciu telegrafic permanent. Celelalte unități aveau programul de lucru redus. La oficiile Fălticeni și Pașcani Gară, între orele 08 - 24
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
firele telegrafice și se realizau toate legăturile interurbane necesare. Atât, telegraful Pașcani, cât și cel din Fălticeni, dispuneau de schimbătoare elvețiene, fiind cele mai simple aparate de comutare, care permiteau punerea în comunicație a liniilor telegrafice între ele, precum și a liniilor cu aparatele telegrafice. În anul 1940, numai la gările poștale Dolhasca și Ruginoasa, era serviciu telegrafic permanent. Celelalte unități aveau programul de lucru redus. La oficiile Fălticeni și Pașcani Gară, între orele 08 - 24, la oficiul Pașcani Târg, între orele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în America și în țările din Apusul Europei, telegrafia modernă pe teleimprimatoare, era aplicată pe scară largă, înainte de anul 1937, la noi primele teleimprimatoare aflate în dotarea Poștei Române, nici nu câștigaseră simpatia generală a telegrafiștilor. Pe atunci, în România, liniile telegrafice erau exploatate pe circuite simplu fir, cu întoarcere prin pământ. Sistemul acesta nu era capabil să stabilească legături de calitate necesare teleimprimatoarelor, iar separarea serviciului telefonic de cel telegrafic, nu permitea exploatarea simultană a liniilor telefonice pentru telegrafie. De
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]