4,922 matches
-
lui Eminescu se dovedește a fi un studiu realizat cu multă acribie analitică și critic interpretativă asupra fenomenului, făcând dovada explicită că opera lui Eminescu a fost recitită continuu, fiecare poet de marcă, din varii generații și etape ale evoluției liricii românești, raportându-se la ea în mod creator, cu deplina conștiință a înscrierii sale astfel pe un fir conductor, de originalitate, într-un proces de înnoire continuă a limbajului artistic, dar fiecare plecând de la baza ideatică, aceeași, pe care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Mântuitorului Iisus Hristos (Christ, Înviere), fie Maicii Domnului (Rugăciune, Răsai asupra mea...), dar e tentat a-i da crezare lui G. Călinescu, anume că în Rugăciune, pe care el însuși o consideră a fi "cea mai frumoasă expresie religioasă a liricii eminesciene", avem de-a face cu "simple exerciții de virtuozitate formală, în imediata vecinătate a unor rugăciuni catolice copiate în caiete, printre care și Ave Maria". Important de reținut această asumare a observației lui G. Călinescu, tocmai în ideea pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a ne influența adânc sufletul, răpindu-l și punându-l sub domnia exclusivă și tiranică a poetului". Sunt cuvinte pe cât de exaltate pe atât de acoperite ideatic în explicitarea pe care o dă actualității creației eminesciene ("Actualitatea mereu renăscută a liricii sale și împărăția ideologică, exercitată de Eminescu asupra întregii literaturi române de după război") într-un studiu introductiv (Poezia lui Eminescu) la ediția Poeme de M. Eminescu, pe care o realizează și o îngrijește în 1937 la Editura Cartea Românească (Colecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
exlici vraja prin ritm, prin rimă, prin aliterații surprinzătoare", "farmecul poetic (...) scapă ultimei analize, oricât am dori-o de pătrunzătoare", fiind rezultatul încercărilor din transformarea alăturării cuvintelor în zeci de variante, cu conștiința nevoii de "armonie poetică". Romantismul asumat din lirica germană, pesimismul gândirii schopenhaueriene, rezonanțele din vechea filozofie indiană trecute prin filtrul de gândire personal nu explică decât în parte originalitatea acestei poezii: "Nu atât părțile dezamăgite și întunecate ci părțile, aș spune constructive și din care ne putem făuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Ce înseamnă acest eminescianism? El se deslușește din faptul că "Eminescu silește limba română să primească marile viziuni, miturile, conceptele esențiale și să le traducă în figurație lirică formidabilă chiar și în poemele lui demonstrative, didactice". Privită în ansamblul ei, lirica eminesciană e definită "în termenii unui lirism vizionar", totul e văzut "prin fereastra miturilor fundamentale". E, așadar, o altă deschidere de perspectivă în comentariul acesteia, chiar dacă nu numaidecât inedită (despre poezia filosofică s-au scris tomuri întregi de studii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
destupă urechile unui tulburător paradox", "Deavolna ne simțim podidiți de imagini iradiante..."; se cam zborșește la D. Petrino", "... pune de-a ponciș cuvintele..." etc., etc., etc. Nu cred, de asemenea, că e bine să inculcăm elevilor ideea că eul din lirica eminesciană este totuna cu însuși poetul. Nu cred că în poezii ca Dorința, Pe lângă plopii fără soț ș.a. trebuie neapărat să-l vedem pe poet, pe Eminescu, ca persoană fizică (Dorința "deapănă un alt fir strălucitor din povestea iubirii lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
autorizată după patru decenii de cenzură". Astăzi Doina cunoaște o răspândire liberă și o apreciere judicioasă atât în țară cât și în străinătate. "Pesimismului atât de specific poeziei romantice scriu autorii studiului îi ia locul militantismul și angajarea socială a liricii moderne, astfel că poema Doina poate fi considerată și un soi de punte între cea din urmă creație lirică a ultimului mare poet romantic european și poezia cu iz de mucegaiuri, dar și de chemări spre înfăptuiri ale veacului ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și bibliografie de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1974, 384 p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu. Iași: Junimea, 1976, 296 p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Noroc de pana lui cu vârful de iridium inuzabil, capabilă să scrie tot binele și tot răul despre morți și despre vii, printre care: Emil Isac sau delirul egocentric al scriitorului; Ramiro Ortiz sau seriosul și ridicolul unui profesor de lirică medievală și cu temperament napolitan; Mihail Sorbul sau enigma celulei noastre creatoare; Adrian Maniu sau poetul anarhic acomodat cu lumea și cu vremurile; dacă geniul literar al scriitorilor evrei este creator sau numai asimilator; Ion Trivale, exponentul literaturii noastre de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
moleșiri a caracterului meu „activist“, cum i se spunea, nos talgia acțiunii conducându-mă la un divorț, categoric și absurd, cu muza favo rită, Terpsihora, căreia n-am mai putut să-i suport, vreme de zece-cincisprezece ani, farmecul aromitor al liricii sale, smuls din coardele tremurânde de citară. ÎNSĂ ACEASTĂ CARTE A MEA - VENITĂ MULT MAI TÂRZIU și ca un produs hibrid Între proză și poezie sau cântec, lucru care nu strică urechii și nici nu șade rău, fiindcă Aristot laudă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pentru o mai ușoară consultare, am preferat o aranjare alfabetică per ansamblu. Am preferat o astfel de aranjare uneia cronologice pentru a se putea observa, la cei prezenți cu mai multe texte, evoluția discursului pro-partinic și, în multe cazuri, a liricii pro-partinice. În aceeași revistă, Virgil Ierunca are și o rubrică separată, intitulată ironic „Români deplasați“, unde sunt prezenți membri ai așa numitului exil colaboraționist. Pentru coerența lucrării, acești autori au fost prezentați împreună cu ceilalți. Iată autorii trecuți de antologator la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Mihai Munteanu a îndrăgit lectura. Era un cititor pasionat și, în taină, începuse să cocheteze cu creația poetică. Interiorizat, sensibil, de cele mai multe ori absent la ceea ce se petrecea în jurul lui, folosea orice prilej pentru a se întovărăși cu cartea, cu lirica îndeosebi. Noi, colegii, nu ne dădeam seama că în mijlocul nostru germina personalitatea unui viitor poet, a unui scriitor împlinit. Acum, când reconstitui drumul prieteniei și al colaborării noastre în domeniul scrisului literar, mi se întărește convingerea că Mihai Munteanu s-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cald poet liric, astăzi uitat, cu dreptate poate, căci chiar expatriindu-se, nu era justificat să rupă orice legături cu literele române; Rodion-Steuerman, suflet delicat, neliniștit și senzibil, care a cultivat cu același elan poezia socială ca și pe cea lirică; Botez-Gordon, fratele comedianului Penel, poet ca și ceilalți, rămas însă necunoscut; Napoleon Borelli, tatăl marei artiste Lidya Borelli, mare artist el însuși, și care, după ultimul turneu în Europa cu Rossi, acceptase direcția de scenă a Naționalului din Iași, abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
filosofia artei (2001), Printre contemporani (2003), Întoarcerea la literatură. Sugestii (2004), Avem o misiune (2004), O, tempora(2004), Cetatea Ciceului (2004), Ciceu. Cetatea de pe Someș (2004), Coborârea în viață (2007), Lucian Blaga între amintire și actualitate (2008). A tradus din lirica lui Tagore, din Rimbaud, Eugenio Montale, Carlos Bousono, Antonio Machado, Garcia Lorca, Gabriel Celaya, J.L. Borges, Juan Ramon, Jiménez ș.a. A fost colaborator la volume colective. A publicat studii, recenzii și diverse articole, studii de istorie și critică literară, proză
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și tragic, în ziua de 5 mai 2008 și a fost înmormântată în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. IVĂNESCU, CEZAR (1941-2008) POET, PROZATOR și TRADUCĂTOR Poet remarcabil și de primă linie a literaturii române contemporane, Cezar Ivănescu s-a impus în lirica actuală drept unul dintre cei mai profunzi. S-a născut la 6 august 1941, la Bârlad. A absolvit Liceul „Gh. Roșca Codreanu“ din Bârlad (1959), după care a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Ion, publicat de Rebreanu În 1920, sau hangița Nehe, „o femeiușcă oacheșă și simpatică”, din romanul Stele rătăcitoare, scris de Șalom Alehem prin 1909) <endnote id="(377, p. 141 ; 737, p. 138 ; 744, p. 27)"/>. Apropo de ultimele fragmente de lirică populară, să nu uităm că, În 1743, În cadrul reformelor instaurate de domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat, s-a hotărât printre altele ca „femei cârciumărițe, precum moldovence așa și jidoavce”, să nu mai aibă voie să vândă băutură, „nici la târg, nici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
am putut participa la Festivalul de la Slănic. Îmi propun să vin la manifestările de la Bacău . Peste cîteva ore plec în Austria și Italia pentru trei săptămîni. Dacă voi avea răgaz, voi veni cu o scurtă sinteză despre Al. Philippide în lirica interbelică. Salutări cordiale și bune urări. Const. Ciopraga </citation> (6) <citation author=”Constantin Ciopraga” loc="Iași" data =”15 apr[ilie] 1972”> Dragă domnule Călin, Scrisoarea dumneavoastră mi-a parvenit acum trei zile. Aș veni la Bacău <footnote id="1">Îi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
putem vedea mai des. Aș vrea să vă scriu ceva pentru nr. 1, dar nu m-am decis încă. Poate ceva despre Eminescu, poate un articol teoretic . Fratele meu are gata un articol de 4 pagini despre unele aspecte ale liricii Magdei Isanos. Dacă te-ar interesa pentru nr. 1 (mai ales că la începutul anului se împlinesc 50 de ani de la nașterea poetei) le-ar putea trimite. Părerea mea e că o să vă intereseze. N-ar fi rău ca atunci
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
8) <citation author=”Al. Husar” loc="Iași" data =”9 august 1973”> Dragă domnule Călin, Răspund cu întîrziere amabilei dumitale scrisori ce mi-a parvenit de curînd, dînd în vacanță atît de rar pe la facultate. îți trimit deocamdată traducerile promise din lirica spaniolă (sud- americană) și lirica engleză (mai precis nord-americană); cîte cinci poeme de fiecare. Cu regretul că nu-ți pot da deocamdată ceva „asupra operei bacoviene”, avînd pe curînd un termen scadent la Editura științifică , ce-mi ia mai mult
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
loc="Iași" data =”9 august 1973”> Dragă domnule Călin, Răspund cu întîrziere amabilei dumitale scrisori ce mi-a parvenit de curînd, dînd în vacanță atît de rar pe la facultate. îți trimit deocamdată traducerile promise din lirica spaniolă (sud- americană) și lirica engleză (mai precis nord-americană); cîte cinci poeme de fiecare. Cu regretul că nu-ți pot da deocamdată ceva „asupra operei bacoviene”, avînd pe curînd un termen scadent la Editura științifică , ce-mi ia mai mult timp decît credeam, te rog
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
text, dar o păcătoasă de sinuzită ce mă supără de vreo două săptămîni m-a împiedicat. Nu cred însă că aveți chiar acum nevoie de acest text. În legătură cu alte materiale aștept rîndurile d voastră. Aș vrea să scriu ceva în legătură cu lirica lui Anghel Dumbrăveanu și despre cîțiva poeți despre care nu înțeleg de ce se scrie în raport invers proporțional cu valoarea lor: Dan Laurențiu, Sorin Mărculescu, Dan Verona, Mircea Ivănescu, Nicolae Ioana . Dar despre toate acestea mai pe larg altă dată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
negeluită. În ceea ce privește finalul anchetei nu m-a supărat deloc modificarea pentru simplul motiv că noua variantă era mai bună și mai expresivă. Nu m-au supărat nici tăieturile din Experiența limită deși țineam la interpretările celor două poezii centrale în lirica lui Barbu. îmi face impresia că adesea presa omite anumite pasaje numai pentru a ne aduce aminte că există și sîntem la discreția ei. Altfel nu-mi explic ultimele ingerințe, textul fiind bine cumpănit tocmai pentru a nu da loc
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
2003, 2 p. mss (în arhiva autorului) -GHEORGHIU, VAL, Ion Antonică - Expoziția de ceramică neagră, Iași - februarie 1966, Cronica, nr.3, 26 februarie 1966. ANUȚA, CĂTĂLIN (1968-1997) POET “...Cătălin Anuța avea un mare talent și o voce de rezonanță în lirica românească actuală. Opera sa, câtă a fost publicată, este semnul unei lupte cu inerția, dar mai ales cu poetul însuși”. Astfel a fost receptat de criticul literar, prof. Ilie Dan, Cătălin Anuța, care a avut o traiectorie meteorică, trecând în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
constituie un fapt definitoriu în această omologare a „mode- lului Caragiale” este echivalarea sa axiologică cu „modelul Eminescu”, primul criteriu nefiind unul estetic, ci unul al audienței. „Ceea ce înseamnă că o anume sensibilitate a sufletului românesc este asigurată permanent de lirica lui Eminescu, după cum un anume pitoresc al graiului nostru cotidian va rămâne mereu îndatorat mecanismelor verbale ale lui Caragiale.” Pentru Augustin- Doinaș, cea de-a doua virtute rezidă în generația spontanee de epigoni în măsura în care aceștia revendică modelul la un nivel
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dar se spune că prin secolul 10 avea 500 000 de suflete, fiind considerat cel mai mare oraș din Europa și chiar din lumea acelor timpuri! Capitală a provinciei romane Boetica, de Cordoba se leagă mari nume ale științei și liricii Lucan, Seneca, Averroes, Maimonides, Luis de Gongora... A doua zi, am mers direct la marea moschee (a doua ca dimensiuni din lume), construcție creștină pe vremea ocupației vizigote, moschee din 784 și din nou biserică după cucerirea de către Ferdinand III
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]