5,080 matches
-
miopia legată de „PR management”, căci adesea nici măcar nu e vorba de bani. Dacă ICR NY (sau cele de pretutindeni) s-ar numi „Institutul Cultural Roman Eminescu”, numele poetului - fiind astfel legat de România - nu s-ar instală În mintea localnicilor măcar prin... asociere? Dacă acest „Institut Eminescu” ar fi invitat expres personalități culturale pentru producția, mediatizând-o drept o capodoperă a celui care a dat numele instituției, PR-ul pozitiv pentru Eminescu nu ar fi semnificativ? Dacă, așa cum am propus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și în 2007, dar ulterior nu a avut o erupție de lavă. Totuși, din 1886 și până în prezent, vulcanul a avut 17 erupții majore. Între timp, șeful Institutului de Vulcanologie și Seismologie din Filipine, Renato Solidum, a făcut apel la localnici să nu fure echipamentul de monitorizare a vulcanului. AGERPRES
Erupţie de cenuşă la 700 de metri altitudine a vulcanului filipinez Bulusan () [Corola-journal/Journalistic/61730_a_63055]
-
ceea ce confirmă că este vorba despre o apă stagnantă. În pofida faptului că autoritățile au transmis avertizări că apa ar putea fi contaminată ori chiar radioactivă și potențial cancerigenă, deoarece în zonă există depozite de fosfați (ce pot fi uneori radioactivi), localnicii profită deja de apa și plaja apărute peste noapte în țara lor extrem de secetoasă. „Unii spun că e un miracol, alții cred că e un blestem", a declarat jurnalistul Lakhdar Souid, pentru France 24. Până în prezent nu există o explicație
Lac de Gafsa, miracol sau blestem? () [Corola-journal/Journalistic/21559_a_22884]
-
apărute peste noapte în țara lor extrem de secetoasă. „Unii spun că e un miracol, alții cred că e un blestem", a declarat jurnalistul Lakhdar Souid, pentru France 24. Până în prezent nu există o explicație oficială a ivirii lacului, pe care localnicii l-au numit Lac de Gafsa; unii geologi cred că activitatea seismică ar fi determinat ridicarea spre suprafață a apelor din pânza freatică, dar nu toți specialiștii sunt de acord cu această idee.
Lac de Gafsa, miracol sau blestem? () [Corola-journal/Journalistic/21559_a_22884]
-
la frații săi.” Iată, așadar, cu sentimentul unui străin, adevărul de necontestat. Sosise clipa când frații trebuiau să-și elibereze frații. Pentru că, întotdeauna Carpații au fost niște porți uriașe prin care urcau frați către frați ori coborau frați către frați. Localnicii îi spun simplu: cimitir; are, de altfel, și cruci și firidă de aprins o lumânare. Dar eu nu pot să cred căi doar un pur și simplu cimitir. Eroii, mă gândesc, nu pot dormi în cimitire. Noi, ăștilalți, da. Dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
el nu au fost cazați prin case particulare, ci la un motel. Precauția luată nu a stricat. Fiindcă, în pofida bunăvoinței cu care au fost tratați, pînă la urmă tot și-au dat în petic și au furat vinul dăruit de localnici pentru noi toți. Cum au reușit să facă asta de la distanță, fără să deschidă ușa magaziei în care se afla vasul cu sîngele Domnului, nu mi-am putut imagina. Mi-am imaginat însă ce s-ar fi putut întîmpla dacă
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
scris, profund devotat familiei și locurilor natale, unde se întorsese încă din 1924. Pasionat de astronomie în felul profesorului Miroiu din piesa lui M. Sebastian, își instalează pe acoperișul casei din Drăgășani un telescop deosebit de puternic, spre admirația nedumerită a localnicilor. În 1930 se stabilește cu familia în București, oraș �al pierzaniei" juvenile, evocat ca atare în Zilele și nopțile unui student întîrziat, pentru ca în scurt timp, la 19 octombrie 1935, să se stingă din viață, la doar 41 de ani
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12914_a_14239]
-
o silitoare alergătură pe la primării și alte instituții bucureștene, pentru a-mi procura actele "reîncetățenirii" mele românești. Pe 29 august, mă întorsesem definitiv în țară, după douăzeci și nouă de ani petrecuți în Occident. O deosebire continua să mă semnaleze "localnicilor" - în modul de a vorbi, cine știe, în ignoranța unor detalii ale vieții curente din ultimele trei decenii. Contam pe trecerea săptămânilor și lunilor pentru a-mi regăsi anonimatul bucureștean, din care mă rupsesem la vârsta de treizeci și patru de ani
Paragrafe by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/10660_a_11985]
-
în aproape toată Boemia, regiunea de vest a țării. Situația a continuat să se agraveze, ieri, în sudul și estul Germaniei. Autostrada dintre Munchen și Salzburg a fost parțial inundată. Mai la nord, în Saxonia, armata a venit în ajutorul localnicilor.
Viitura se apropie de România. Dunărea, nivel record la Budapesta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78644_a_79969]
-
îl considerau a fi nu numai al României, ci și al Europei civilizate, începea spre Est, misterios și amenințător, necunoscutul." Circulă insistent zvonuri despre faptele de cruzime ale bolșevicilor, unii fugari trec Nistrul și își caută de lucru prin gospodăriile localnicilor. Dar pecetea secolului de ocupație țaristă (1812-1918) se mai păstrează încă sub diferite forme. Nepotul îi spune mătușii "tiotea", formula de reverență este cea rusească (Anastasie Mironovici, Constantin Alexandrovici), adulții vorbesc între ei rusește cînd nu vor să fie înțeleși
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
miopia legată de „PR management”, căci adesea nici măcar nu e vorba de bani. Dacă ICR NY (sau cele de pretutindeni) s-ar numi „Institutul Cultural Roman Eminescu”, numele poetului - fiind astfel legat de România - nu s-ar instală În mintea localnicilor măcar prin... asociere? Dacă acest „Institut Eminescu” ar fi invitat expres personalități culturale pentru producția, mediatizând-o drept o capodoperă a celui care a dat numele instituției, PR-ul pozitiv pentru Eminescu nu ar fi semnificativ? Dacă, așa cum am propus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
arestat pentru infracțiuni, în primele șase luni ale anului 2013, 181 de români, față de 136 norvegieni. Gama infracțiunilor se întinde de la tâlhării, furturi de mașini sau din buzunare, până la încălcarea dreptului de proprietate. Cotidianul Dagbladet susține că, de ani buni, localnicii depun reclamații la poliție împotriva romilor care și-au instalat tabere în jurul Capitalei.
Ce "record" au obținut românii la Oslo by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55611_a_56936]
-
dos de cum spunea Beuys: „I dislike America and America dislikes me”. * * * Beuys, pilot pe Luftwaffe în cel de-al Doilea Război Mondial, căzuse cu avionul în Crimeea. A fost salvat de un frig cu multe grade sub zero, de niște localnici tătari, care l-au uns pe tot corpul cu grăsime și l-au învelit într-o bucată de pâslă. De atunci s-a obișnuit el să folosească și pâsla și untura ca materiale necesare muncii sale. * * * În acea zi din
Două povestiri de Sônia Coutinho () [Corola-journal/Journalistic/5357_a_6682]
-
F.M. , de 27 de ani, din Domnești, județul Suceava. Anul trecut, la începutul lunii noiembrie, G.C. s-a angajat cioban la N.S. În 17 noiembrie 2004, F.M. și G.C. au ieșit cu tumele la pășunat pe un teren denumit de localnici Șugăvița, situat la marginea Becicherecului Mic. În jurul orei 16, proprietarul animalelor a venit să le aducă ceva de mâncare, iar apoi a plecat. Cei doi s-au retras să savureze bucatele, însă, la un moment dat, au început să se
Agenda2005-11-05-poilitie () [Corola-journal/Journalistic/283483_a_284812]
-
traversa. Știre inițială: Un copil a dispărut din localitatea argeșeană Miroși, echipele Inspectoratului pentru Situații de Urgență efectuând căutări, în apele râului Teleorman. Băiatul în vârstă de 13 ani este căutat nu doar de reprezentanții de la ISU, ci și de localnicii care s-au mobilizat în număr foarte mare. Copilul a fost văzut ultima dată duminică seara, fiind căutat de săteni în cursul nopții. Luni dimineață, părinții au sunat la 112 pentru a semnala dispariția, informează Agerpres. "ISU Argeș intervine cu
Durere în Argeș. Copilul luat de ape a fost găsit MORT by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36005_a_37330]
-
lucru, iar el îi dă întotdeauna același răspuns. Într-o seară, ea îi spune: - Este ultima mea seară aici, mâine plec acasă. O să-mi spui totuși cum te cheamă? - Nu pot să-ți spun, pentru că o să râzi de mine, zice localnicul de culoare. - Hai zi, că nu râd, n-am de ce! - Bine. Mă cheamă Zăpadă. Tipa începe să râdă în hohote, iar bărbatul devine furios: - Eram sigur că o să râzi, mai bine nu-ți ziceam. - Nu, doar că mă gândeam că
BANCUL ZILEI: Soția pleacă fără soț în vacanță în Caraibe by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/61838_a_63163]
-
bucurat. - A, tu erai...! Poftim, dragă, doar o clipă să termin cu dumnealui... CEEA CE RĂMÂNE Ca toate târgurile, orășelul avea istoria și gloriile sale. Glorii artistice care erau considerate foarte mari și a căror evocare umplea de mulțumire inima fiecărui localnic. Desigur că liceenii erau cei mai aprinși. Eu însumi am trecut prin această Arcadie și cunosc sentimentul, puțin ridicol, puțin înduioșător, dar plin de înălțare sufletească. Expedițiile spre iazul morii constituiau pentru noi cele mai substanțiale evenimente. Făceam ieșirile în
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
rănea sensibilitatea noastră de adolescenți era hidoșenia la care ajunsese un trup atât de frumos. Eram prea nevârstnici ca să înțelegem această lege violentă și că vina nu aparținea în întregime Evei. Cu instinctele lor necioplite, la fel ca noi judecau localnicii. Târgul avea un academician. Venerat de toți, îl salutam fără să ne cunoască când, în rarele sale plimbări, îl întâlneam în parc. Cum drumul către iaz trecea tocmai pe acolo, s-a întâmplat ca neînsemnatul incident dintre noi și Jan
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
plăcea să cheltuiască mai mult decât putea să câștige. Dar, în noile condiții, nu aceste năravuri contau cel mai mult în ochii corsicanilor, cât îndârjirea cu care omul se ridica împotriva noilor stăpâni, făcându-se astfel purtătorul de cuvânt al localnicilor. Cum se întâmplă, însă, de regulă în asemenea cazuri, trebuie să se ia în calcul și poziția celeilalte părți. Lucru pe care corsicanii l- au cam ignorat, ei socotind că simpla și îndârjita lor opoziție trebuia să fie suficientă într-
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
se refugieze în Oltenia, unde câmpiile și grădinile din apropierea Dunării și afluenților ei ofereau o recoltă suficientă, astfel încât populația locală să nu sufere de foame. Astfel că în orașul nostru s-a instituit un comandament care a apelat la sprijinul localnicilor pentru a veni în ajutorul refugiaților. Mama, care născuse de câteva luni și avea nevoie de ajutor la treburile casei, a mers la comandament și a ales din mulțimea de refugiați două persoane: o mamă și fiica ei, Petronela, de
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
mare. Era splendid. — Cine îngrijește acum acel loc? — Din Lipari n-au mai rămas decât amintirile, în sufletele noastre și ale prietenilor care se bucuraseră cu noi de această creație. Praful s-a ales de toate, a oftat adânc Ioana. Localnicii au furat cât au putut. Doar câteva picturi 28 IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE de sfinți au mai fost salvate de niște prieteni care aveau și ei o casă la Lipari. Când am cerut poliției locale să su pra
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
căutat două, dar pădurea ca pădurea, a crescut fără știre, acoperind și mormântul fetei... Oamenii locului se întrebau îndeei ce caută bieții oameni. Și într-o zi, i-au întrebat: „După ce umblați, oameni buni?” Cei întrebați au privit lung la localnici, pentru că nu le înțelegeau vorbele, dar au răspuns în limba lor: „Po umerla”. Sătenii s-au uitat unul la altul dând din umeri... S-a nimerit însă ca printre localnici să se găsească unul care să priceapă graiul bejenarilor... Odată cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
După ce umblați, oameni buni?” Cei întrebați au privit lung la localnici, pentru că nu le înțelegeau vorbele, dar au răspuns în limba lor: „Po umerla”. Sătenii s-au uitat unul la altul dând din umeri... S-a nimerit însă ca printre localnici să se găsească unul care să priceapă graiul bejenarilor... Odată cu ultima vorbă, Pâcu a gustat cu multă evlavie din ulcica cu vin și, după cum îi era feleșagul, a tras adânc și din lulea... Și cum spuneam, s-a nimerit să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
s-a nimerit să fie printre săteni și unul care să le tălmăcească vorbele fugarilor. „Auziți, oameni buni, ei umblă după moartă... <Po umerla> - în limba lor - înseamnă după moartă”. Sigur că aceste cuvinte le au intrat adânc în țeastă localnicilor și de atunci, când erau întrebați „de unde ești omule?”, ei răspundeau cu acele vorbe: „Suntem din Poumerla”... Tare mă tem că dumneata, moș Pâcule, vrei să ne spui povestea numelui satului nostru... Numai că nu i se spune așa - l-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
De cincizeci de ani, de când sosise la Paris din băcănia lu’ tată-su de la Galați, Gaspadin încă vorbea foarte bine românește, chit că băga multe franțuzisme. îl simțeai că stă-n Franța numai după r-uri, graseia mai abitir ca localnicii. Anticar. De un an de zile, Nur Iulian îi înrăma tablourile și îi curăța cărțile rare cu miez de pâine, o metodă pe care o știa din școală, dar care lui Gaspadin i se păruse de o ingeniozitate nemai pomenită
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]