10,420 matches
-
de toate ale lui. Îl asteptase.Nu ploaia era de vina.Si el știa asta. "Iubesc ploaia asta" " Am să te iubesc o data-n ploaie" Zâmbea. Palmă lui continuă să-i înnebunească simturile.Ii contura ușor gâtul,apoi clavicula și mângâia înnebunitor de încet conturul sânului .Nu-și dezlipi ochii din ochii ei dar când simți reacția mângâierii inflorindu-i în palmă zâmbi atotștiutor.... O lasă ușor pe spate și o săruta jucăuș pe vârful nasului. Cred că sânii tăi mă
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
buzele cu buzele lui...gustand-o ,tachinand-o.Simtea că vroia să o devore ,s-o lase fără respirație să-i simtă gustul sângelui,dar nu vroia s-o sperie.Isi plimba buzele pe trăsăturile fetei ei,în vreme ce palmă îi mângâia sânul prin materialul subțire al tricoului. "Alexandru mi-a aprins focul" Îi simți zâmbetul. Gura lui coborî pe gât în săruturi tandre și repezi, apoi urca din nou spre buze innabusindu-i un geamat.Pentru o clipă el își simți stomacul
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
iubito" Apoi tăcu,deși ar fi vrut să continue:"Dar cu mai mulți ani în urma.Cand am știut că ,probabil nu am să te mai întâlnesc niciodata.Cand am făcut cea mai mare greșeală din viața mea" Dar ea îi mângâie buzele cu vârfurile degetelor.Calde și tremurânde... Îi acoperi din nou buzele cu buzele lui dar nu-și adânci sarutul.Vroia să fie absolut sigur că își dorește continuarea.O musca ușor ...gura lui îi alinta gâtul ...o vena se
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
părul strâns în coadă, al acesteia, se iți câteva clipe, prin ușa dată de perete. - Venii! răspunse el, mai mult pentru sine. Termină de curățat blana cățelului și se ridică în capul oaselor, nu înainte însă de a-l mai mângâia o dată pe cap. Porni spre casă. Ajungând în dreptul bucătăriei, se opri în ușă, adulmecând mirosul apetisant de mâncare proaspătă și încercă, fără succes însă, să ghicească ce anume gătise Ica. - Miroase bine! exclamă el. Ce-ai gătit? - Ghici! făcu femeia
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
câteva clipe cu degetele prin conținutul acesteia, găsi și luă cercelul, pe care, cu doar o zi în urmă-l văzuse în mâinile celei ce azi pleca definitiv și-l depuse cu grijă în buzunarul pantalonilor. Ieși, nu înainte de a mângâia cu privirea patul ce părea a mai păstra încă urma trupului firav și abia acum se apropie de catafalcul improvizat, cu grijă, de parcă s-ar fi temut să n-o deranjeze pe bătrâna ce părea că doarme și-și puse
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
nici prezența ei nu este oportună. Rămas singur, Matei își puse mâna dreaptă peste mâinile suprapuse pe piept, ale celei ce-i ținuse atâția ani loc, atât de mamă, cât și de tată. Rămase așa câteva clipe, golit de gânduri, mângâind cu privirea chipul lipsit de viață, apoi se aplecă și atinse cu buzele fruntea rece și senină. Se îndreptă, șterse cu dosul palmei două lacrimi rebele din colțurile ochilor, băgă mâna în buzunarul pantalonilor, extrase cele două bucăți de metal
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
de brad îmbrăcată în pânză și le dădu drumul pe fundul sicriului. -Acum, mamaie, de-o vrea Dumnezeu, oi avea iar doi cercei! rosti șoptit, cu buzele tremurând, lăsând, de astă dată, cele două picături de roua durerii, să-i mângâie prelung obrazul și sufletul. * Târg ce se desfășoară la Buzău în perioada 11-24 iunie, cu o vechime de câteva secole, supranumit „târgul dintre țări”, unde vin să-și vândă mărfurile, producători tradiționali, atât de pe plan local, cât și din județele
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
Aduse de vânt, așa de legănat. Mă uit peste dealuri, prin vii, Ruginite de soare-n amurg, La acel tablou pictat, îl știi? Din care culorile simple curg. Simt și eu adierea de o clipa, Tu ai venit să mă mângâi, De sărutări faci risipă, Ca la întâlnirea dintâi. Referință Bibliografică: Simfonia plopului alb / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SIMFONIA PLOPULUI ALB de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360763_a_362092]
-
persoane aflate în situația lor. Fiecare își făcuse o anumită impresie despre partenerul de dans. Minela percepea fără să-și dorească acest lucru, o anumită atracție fizică față de bărbatul care i-a dirijat pașii pe ring și care i-a mângâiat atât de plăcut cu pectoralii plinătatea sânilor. Simțea cum se întăresc la fiecare atingere involuntară, cum devin tot mai obraznici și cum mameloanele sparg pânza subțire a rochiei lipită de trupul partenerului de dans. În acele momente și-ar fi
FRAGM. 7 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359981_a_361310]
-
un loc plin de amintiri era cameră mamei,acolo unde Radella și cu ea găsiseră rochia.Urca pe scări simțind în piept un fior rece,mortuar și apăsând ,ușor pe clanță ușii inspiră mirosul camerei nefolosite.Se așeza pe pat,mângâind ușor așternuturile roșii din matase.Patul era mare,emanând un aer solemn.Inchise ochii pentru un moment și privind la măsuța cu oglindă unde trona o lumânare pe jumătate arsă ,adormii pe pernă moale a amintirilor.Cand se trezise era
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
odihnă;3.îmi înviorează sufletul și mă povățuiește pe cărări drepte din pricina Numelui Său.4.Chiar dacă ar fi sa umblu prin valea umbrei morții,nu mă tem de niciun rău,căci Tu esti cu mine.Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie.5Tu îmi întinzi masă în fața potrivnicilor mei,îmi ungi capul cu undelemn și paharul meu este plin de da peste el.6.Da,faricirea și indurarea mă vor însoți în toate zilele vieții mele și voi locui în Casa Domnului
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
-La fel.Insa cine e băiatul acesta și unde ai fost?întreba curios Aongus,care stătea lângă patul mamei sale. -Eu sunt William Hoffman.Imi pare bine. Însă Aongus nu se ridică să îl salute și privi cum Karon o mângâia pe frunte și îi schimbă compresa Radellei. -Ce fel de ceai i-ai dat? -Am gasit o plantă foarte rară care știu că o va face bine.Acum trebuie să ne rugăm ca să o asimileze. Tocmai atunci intra grăbita pe
KARON,CAP 7 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359964_a_361293]
-
erau animale.Odata intrată ,doamna se retrase,lasand-o acolo singura.Incaperea adăpostea zece căi,dintre cei mai frumosi.Acolo aveau spațiu de depozitat fânul,ovăzul,iar caii păreau bine ingrijiti.Se apropie de unul alb,părea iapa și o mângâie ,ușor pe cap.Coama era bine tunsa,iar coadă era impletita.Lua dintr-un sac de lângă ea,ovăz în palmă,iar calul mânca ușor,dând semne că vrea mai mult. -Văd că deja ai făcut cunoștință cu Blanka. Karon se
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
o doare. Ea scutura din cap, roșeața din obraz ii trăda emoția...tumultul fierbinte al dorinței. Auzise multe fantasmagorii despre piratul negru, nu crezuse în ele. Nici nu fusese convinsă că există, nimic nu era sigur. Degetele lui lungi îi mângâiau linia dulce a gambei învăluită în mătase subțire. Buzele moi atingeau glezna... urcau îndrăznețe. O atrase la pieptul lui, răsuflarea femeii era resorbită de buzele care o căutau înfrigurate si nerăbdătoare. Dacă cele mai tari armate ale lumii, cedaseră în fața
ULTIMUL VALS de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360023_a_361352]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > MÂINILE ÎȚI ÎNFLORESC UIMITE Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 798 din 08 martie 2013 Toate Articolele Autorului Te-ai întrupat din lutul ancestral precum o floare delicată, fină, cu mâini divine-ai mângâiat un gând: să îți înalți ființa spre lumină! O forță trainică a aruncat un sâmbure de taină și lumină, să crească-n trupu-ți binecuvântat, precum răsadul în umila tină. Ai plâns, ai râs, când sub povară grea răbdarea s-a
MÂINILE ÎŢI ÎNFLORESC UIMITE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360036_a_361365]
-
legănat idei sau au luptat un ideal în minte ca să prinzi. Au scris, cu patimă, poeme-n șir, romane cu eroi ce-n luptă dreaptă au vrut s-aducă Binele în lume, să-nalțe oamenii pe-o altă treaptă. Au mângâiat și-au alinat dureri, o candelă-au aprins spre-nchinăciune, au împletit și frânghii de lumină, sfioase și cuminți în rugăciune. Recunoștința mea ți-o dăruiesc: o cupă albă, de iubire plină, tu-nchin-o către lumea toată, femeie, simfonie de
MÂINILE ÎŢI ÎNFLORESC UIMITE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360036_a_361365]
-
văduvă. Aici, nebunia pentru Hristos Nu are leac pământean, Pentru scânteia de Adevăr, Călugărul dându-și sufletul. Țara dorului de Iisus, Mândră ca soarele de pe cer, Unde pietrele se înmoaie sub glasul Îngerilor Și munții se apleacă pentru a fi mângâiați. Infinitul dumnezeirii e în inima mea, Pe zidurile temniței este cuvântul Tău, Credința stă demnă în picioare. Mască Moartea rânjește prin sticla fumurie. Își așteaptă prada. Râde, apoi plânge, Iar sufletul e acum fluture. Dealul a venit la vale cu
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
lipită de coapsele pârguite ... de sănii cu gust de gutui coapte ... cu părul arămiu șiroind de apă .. Dans ritualic născut din pasiunea misterelor aascunse in culorile calde ale naturii . Cu fața spre cer ea lasă ploaia să-i inunde porii, mângâindu-i trupul fierbinte născut din flăcările stinse ale verii. Plouă liniștit. Toamna își urmează calea strivind sub tălpi covor de frunze Camelia C septembrie 2014 Referință Bibliografică: Toamna / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1362, Anul IV, 23
TOAMNA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360085_a_361414]
-
vedeți ce gând pusese sticlei. - Așa trebuie!... - Da, așa trebuie... zic eu și-l priveam distrat, când Vanea a luat sticla, a apropiat-o de obraz, a sărutat-o ca pe o gură fragedă de fetiță rătăcită prin deșert, a mângâiat-o cu tandrețe, ca apoi să-i dea o mână de ajutor, oferindu-i apă din gamelă. Alcoolul meu, pe care-l aveam pentru trei zile, Vanea l-a îndoit cu lacrima Fecioarei și, cu mici înghițituri, între pauze scurte
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
spune câștigat, de transcendere către următorul și mereu la răsărit apare un altul și un altul de “cucerit”. Există o greșeală esențială în atitudinea ființei umane, subliniată fin în scrierea sa de Carmen Popescu: “lumina e pustie printre gene/ ne mângâie cu vocea ei de ceară/ privim cu ochii-nchiși ploaia cum cerne/ tot plânsul omenirii printr-o gheară” Somnul comodității, somnul orizontalei, diluează forța luminii chiar dacă ne mângâie, curăță, vindecă atât cât o lăsăm noi înșine să pătrundă în fiecare
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360080_a_361409]
-
în scrierea sa de Carmen Popescu: “lumina e pustie printre gene/ ne mângâie cu vocea ei de ceară/ privim cu ochii-nchiși ploaia cum cerne/ tot plânsul omenirii printr-o gheară” Somnul comodității, somnul orizontalei, diluează forța luminii chiar dacă ne mângâie, curăță, vindecă atât cât o lăsăm noi înșine să pătrundă în fiecare celulă a corpului fizic, în fiecare fragment blocat energetic al corpului energetic și mai ales în fiecare fir de lumină al corpului spiritual. De aici se naște se
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360080_a_361409]
-
îmbrățișăm tăcuți al vieții zumzet parc-am fi mateloți într-o furtună spălăm tristețea de pe bolta frunții trecutul e o liniște eternă în zborul nostru sărutăm și munții o soart-avem și-aceea este ternă lumina e pustie printre gene ne mângâie cu vocea ei de ceară privim cu ochii-nchiși ploaia cum cerne tot plânsul omenirii printr-o gheară deschidem poarta unui timp ferice rostim o rugăciune-n ceas de seară din stele rupem fire de aglice iubirea noastră-i strânsă
AUTOR: CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1362 din 23 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360080_a_361409]
-
Iubirea cu vraja neuitată! De s-ar întoarce timpul... atât de trecător, În pasăre albastră m-aș transforma și-n zbor La tine, dragul meu, aș poposi, să-ți spun Te însoțesc, Iubite, pe Infinitul Drum! O mână nevăzută îmi mângâie albastrul O adiere albă ne poartă sus la astrul Ce-mprăștie sclipire peste-al nostru suflet. Simți și tu, Iubite, Popasul... fără Umblet? Cristalele din iriși strălucesc și ele Culoarea dăruită de frumoase stele. Liniștea sclipește printre stropi albaștri Nedespărțiți
TE ÎNSOŢESC, IUBITE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360093_a_361422]
-
lumină,ca-n povești! Majestuosul fluviu adună cu răceală Vasale unde calde,ce se supun tihnit Și-apoi mai plin,puternic,în liniște de ceară, El zămislește-o deltă în drumu-i spre sfârșit. Mai poposește unda,mai molcomă acuma, Să mângâie pământul ce frate-n drum i-a fost. Biosistemu-i unic,îmbogățit cu huma Ce a adus din drum,îi oferă adăpost. Sătulă de odihnă,în mare revărsată Sau în oceanul mândru,timida undă curge Și-n dorul de origini,zbătându
PÂRÂUL(CICLIC) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360130_a_361459]
-
c-un vis Hai să fim perverși, iubito, să fugim din paradis Eu rămân, rămân în tine - blând, supus și nătărău E atat de dulce mierea ce mă-neacă și-s nebun De atâta frumusețe sufletească mă sufoc Tu mă mângâie trupește, mângâerile-ți întorc Ce-ar fi viața fără tine și parfumul tău - un fum? Peste pântecul tău dulce mă aplec îndrăgostit Tu esti o minune vie, eu sunt cel ce te-a iubit Și mă lasă, mă mai lăsa, să
POEME BAROCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360107_a_361436]